Cine spera ca marti va fi pronuntata o hotarare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene(CJUE), care sa arate ca existenta si functionarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie( SIIJ) se opune dreptului european, iar SIIJ trebuie desfiintata, ca efect al hotararii CJUE, a suferit o dezamagire. Mare!

Curtea de Justitie a Uniunii Europene lasa in mod esential la latitudinea curtilor nationale competente, doua aspecte esentiale, astfel:

1. "Ramane instantelor nationale sarcina de a verifica daca reforma care a condus in Romania la infiintarea unei sectii specializate in cadrul Ministerului Public, insarcinate cu anchetarea judecatorilor si a procurorilor, precum si normele privind numirea procurorilor incadrati in aceasta sectie nu sunt de natura sa faca sectia mentionata permeabila la influente exterioare".

2. "In ceea ce priveste carta, revine instantelor nationale sarcina de a verifica daca reglementarea nationala in discutie nu impiedica examinarea intr-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecatorii si la procurorii vizati".

CJUE ofera si standardele/criteriile pe care instanta nationala competenta le va putea utiliza in aces demers, anume:

"-pentru a fi compatibila cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, sa fie justificata de imperative obiective si verificabile legate de buna administrare a justitiei si, pe de alta parte, sa garanteze ca aceasta sectie nu poate fi utilizata ca instrument de control politic al activitatii judecatorilor si a procurorilor mentionati si isi exercita competenta cu respectarea cerintelor prevazute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumita in continuare „carta”)”.

In hotararea sa de astazi, Curtea de Justitie a Uniunii Europene ofera si jaloanele pentru o reglementare legislativa privind raspunderea patrimoniala a statului si a judecatorilor, pentru erorile judiciarea, aratand ca “reglementarea nationala trebuie sa prevada in mod clar si precis garantiile necesare care sa asigure ca nici ancheta pentru verificarea existentei conditiilor si a imprejurarilor care pot angaja aceasta raspundere, nici actiunea in regres nu sunt de natura sa se transforme in instrumente de presiune asupra activitatii jurisdictionale”. Se precizeaza, de asemenea, ca “trebuie ca drepturile consacrate de carta, in special dreptul la aparare al judecatorului, sa fie pe deplin respectate si ca organul competent sa se pronunte cu privire la raspunderea personala a judecatorului sa fie o instanta”.

In privinta numirilor interimare in functiile de conducere ale Inspectiei Judiciare, Curtea arata ca “ in ceea ce priveste normele care guverneaza regimul disciplinar al judecatorilor,...cerinta de independenta impune prevederea garantiilor necesare pentru a evita ca acest regim sa fie utilizat ca sistem de control politic al continutului deciziilor judiciare”, fiind evident ca procedurile legale si actorii implicati in aceste numiri trebuie sa ofere garantii de transparenta, obiectivitate si lipsa de implicare sau interes politic.

In final, dar nu in ultimul rand, Curtea, statuand principiul suprematiei dreptului european, arata ca "instantele nationale sunt obligate, in masura posibilului, sa dea dreptului intern o interpretare conforma cu cerintele dreptului Uniunii sau sa lase neaplicata din oficiu orice dispozitie contrara a legislatiei nationale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretari conforme”. In conditiile art.148 alin.(2) din Constitutia Romaniei, hotararea de astazi a CJUE are deschis un anume camp de aplicare, cu nuantele si precizarile inerente ale Curtii Constitutionale, deja existente sau posibile in viitor. Va fi, insa, interesant de studiat in ce masura si in care modalitati concrete, celelalte state membre ale Uniunii Europene vor aplica statuarile cu valoare de principiu, cuprinse in hotararea de astazi a CJUE, in raport cu propriile prevederi si traditii constitutionale.