Procuroarea PICCJ Daniela Matei – sora fostului judecator Ionut Matei de la Inalta Curte – poate fi invinsa nu de una, ci de doua colege de la Parchetul General in dosarul in care cere condamnarea fostului presedinte al Senatului Calin Popescu-Tariceanu.

In urma cu aproape doua saptamani, Daniela Matei s-a vazut combatuta in instanta de catre procuroarea de sedinta Irina Kuglay, care a pus concluzii de achitare a lui Tariceanu pe „fapta nu exista” (click aici pentru a citi). De data aceasta, Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate un document invocat tot in apararea lui Calin Popescu-Tariceanu – deci tot impotriva rechizitoriului semnat de procuroarea Matei. Ne referim la o ordonanta de clasare emisa tot de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar fata de fostul presedinte al Camerei Deputatilor Liviu Dragnea (foto). Situatia de fapt este identica: Dragnea, la fel ca Tariceanu, a intrat in vizorul PICCJ pentru o presupusa fapta de abuz in serviciu constand in refuzul de a vacanta postul unui parlamentar condamnat definitiv. Este vorba despre Octavian Goga, deputat PMP intre 2016 si 2019. Totusi, trebuie sa precizam ca aceasta clasare a fost data cand dosarul inca se afla in faza in rem – deci nici Liviu Dragnea, nici altcineva nu apar ca suspecti.

Cum s-a ajuns aici

In septembrie 2018, Goga a fost condamnat definitiv de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice si conducere fara permis. In noiembrie, un anume Iulian Vasile a trimis o sesizare catre PICCJ cu privire la faptul ca Octavian Goga ramasese parlamentar, in ciuda condamnarii. In februarie 2019, Alexandru Teaca (cel care in 2016 candidase pe lista PMP pentru Camera Deputatilor din partea judetului Covasna pe pozitia imediat urmatoare lui Goga) a trimis si el sesizare.

In cele din urma, Octavian Goga si-a pierdut mandatul de deputat, dar vorbim despre octombrie 2019, cand Liviu Dragnea era deja de cinci luni in inchisoare. Totusi, este important de subliniat ca procuroarea PICCJ Elena Adriana Sandu a clasat dosarul nr. 501/P/2018 in data de 13 iunie 2019 – deci cand Goga inca era parlamentar.

Presedintele unei camere parlamentare nu are atributii legislative

Ideea pe care se bazeaza procuroarea Sandu in ordonanta de clasare emisa in dosarul Goga-Dragnea este aceeasi pe care avocatul Tudorel Toader – unul dintre aparatorii lui Calin Popescu-Tariceanu – a invocat-o in exceptia de neconstitutionalitate ridicata in dosarul ex-presedintelui Senatului (click aici pentru a citi).

Este vorba despre faptul ca legea ii confera unui presedinte de camera parlamentara un rol pur formal, care presupune ca el doar sa ia act de vacantarea unui post de parlamentar, nicidecum sa faca demersuri concrete in acest sens. Altfel spus: presedintele nu are puteri executive in ceea ce priveste incetarea calitatii sau a mandatului unui deputat ori senator. De aceea, nu se pune problema incalcarii vreunei norme din legislatia primara, incheie Elena Sandu.

Redam principalul pasaj din ordonanta de clasare (vezi facsimil):

„Desi incetarea mandatului de deputat odata cu pierderea drepturilor electorale este expres prevazuta ca fiind de drept, norma nu este completata cu alte prevederi care sa stabileasca setul de reguli aplicabile intr-un astfel de caz, pentru a se limita implicarea unei persoane condamnate in proceduri decizionale importante si pentru atenuarea efectelor tranzitiei asupra activitatii autoritatii, de exemplu termene, conduite obligatorii sau ambele (introducerea prioritara pe ordinea de zi, un termen maxim dupa implinirea caruia activitatea nu mai poate continua, persoana aflata in astfel de situatie sa isi dea demisia etc. sau orice combinatie de norme avand acelasi efect).

In carenta legii si contrar scopului urmarit, notiunea 'de drept' este lipsita de efecte practice imediate, singura consecinta notabila fiind aceea ca structurile parlamentare implicate in procedura de de vacantare nu au un drept de decizie in materie, obligatia lor fiind doar de a lua act.

In lipsa unei proceduri specifice, a unei obligatii legale si/sau a unui demers propriu, Goga Octavian isi poate continua activitatea pana cand hotararea de vacantare este adoptata de Plenul Camerei Deputatilor si intra in vigoare prin publicare, data la care se pierde efectiv dreptul sau de a efectua acte specifice functiei; pentru acest motiv, desi criticabila din punct de vedere etic, aceasta continuare nu se circumscrie totusi continutului normativ al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale in modalitatea reglementata de art. 258 alin. 2 Cod penal, si nici celei de neexecutare a sanctiunilor penale, prevazute de art. 288 C. pen.

In ceea ce priveste infractiunea de abuz in serviciu sesizata de Teaca Alexandru, aceasta ar consta in inactiunea presedintelui Camerei Deputatilor (pe atunci, Dragnea Liviu), in sensul ca acesta nu a luat masuri avand ca efect incetarea imediata a calitatii de deputat a lui Goga Octavian.

Sustinerile persoanei vatamate nu sunt fondate, intrucat din verificari a rezultat ca presedintele Camerei Deputatilor a luat cunostinta despre ramanerea definitiva a hotararii de condamnare la data de 03.10.2018, iar la data de 08.10.2018 comunicarea s-a prezentat Biroului Permanent si a intrat pe ordinea de zi a sedintelor acestuia, procedura de vacantare fiind astfel declansata.

In setul de norme incidente, notiunea de 'a lua act' nu este definita, deci se considera ca isi pastreaza intelesul din limbajul comun, respectiv 'a constata', 'a afla', 'a lua cunostinta'; pe de alta parte, legea nu impune presedintelui camerei emiterea unui inscris doveditor prin care sa ateste formal aceasta, simplul fapt ca Biroul Permanent a fost in scurt timp investit atestand ca procedura nu a fost impiedicata prin actiunea obstructiva sau pasivitatea presedintelui in functie.

Intrucat nu au rezultat incalcari ale legii sau ale atributiilor de serviciu prevazute in legislatia primara, care sa se circumscrie continutului normativ al infractiunii de abuz in serviciu sesizate, in cauza se va dispune clasarea cu privire la aceasta.

In lipsa unor termene legale obligatorii a caror incalcare sa atraga raspunderea penala, aceasta infractiune nu poate fi retinuta ca fiind comisa nici de catre persoane din cadrul Biroului Permanent, Comisiei juridice ori a plenului.

Este real faptul ca o chestiune relativ simpla si indubitabil clarificata, cum este vacantarea mandatului pe motiv de condamnare, s-ar fi putut derula intr-o perioada de timp mai scurta, insa aceasta constituie o problema de prioritizare ori de eficienta, si nu intra sub cenzura organelor judiciare”.