Cineva a mintit grosolan Comisia de la Venetia cu privire la modificarile pe care coalitia PSD-ALDE le-a adus Legilor Justitiei, Codului penal si Codului de procedura penala. Cel putin asta sustine deputatul PSD Florin Iordache (foto 1), presedintele comisiei parlamentare comune pentru legile justitiei, intr-un comunicat emis marti, 23 octombrie 2018.

Desi saluta corecturile facute de Comisia de la Venetia la unele erori din raportul preliminar publicat in iunie (corecturi regasite in raportul facut public luni, 22 octombrie 2018), deputatul atrage atentia asupra unor falsuri transmise institutiei europene. Unul dintre cele mai flagrante neadevaruri se refera la faptul ca posibilitatea acordata procurorilor ierarhic superiori de a invalida solutia unui procuror pe motiv de netemeinicie ar incalca independenta anchetatorilor. De altfel, Iordache aminteste ca aceasta minciuna a fost propagata de inalti demnitari ai statului roman, incepand cu presedintele Klaus Werner Iohannis si terminand cu procurorii Augustin Lazar (foto 2 stanga) si Laura Kovesi (foto 2 dreapta), precum si de Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania.

Alta intoxicare la care a fost supus organismul european se refera la faptul ca SRI era, inainte de Decizia CCR nr. 51/2016, singura autoritate abilitata de lege sa faca interceptari. In acest context, Florin Iordache subliniaza ca nicio lege nu permitea asa ceva.

„De asemenea, in ceea ce priveste dotarea tehnica, am aratat ca DNA a cheltuit sute de mii de euro pentru dotarea cu aparatura de interceptare, cu mult anterior anului 2016, astfel incat sustinerea ca doar SRI avea aceste dotari era o ofensa adusa contribuabililor europeni.

Cu toate ca in raportul final aceasta parte a fost inlaturata, acest fapt insa nu schimba modalitatea nedemna, iresponsabila si lipsita de onestitate a autoritatilor romane care au furnizat date si informatii false Comisiei de la Venetia”, completeaza PSD-istul.

Unele minciuni au ramas

Dincolo de aceste aspecte (corectate de catre Comisia de la Venetia din iunie pana in prezent), Florin Iordache avertizeaza cu privire la persistenta unor manipulari inghitite pe nemestecate de institutia straina:

„De exemplu, demersul Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a sesiza CCR este calificat ca fiind 'unic' (par. 28), se sustine in continuare in raportul final al Comisiei de la Venetia. In realitate insa, atat in cazul modificarilor legilor justitiei din 2005, cat si din 2012, ICCJ a sesizat Curtea Constitutionala. Prin urmare, demersul ICCJ de a sesiza CCR nu este unic, ci, dimpotriva, unul uzual cand vine vorba despre modificari facute la legile justitiei.

Un alt exemplu este mentiunea ca, in cadrul procedurii de numire a procurorilor de rang inalt, avizul se va muta de la Plenul CSM la Sectia pentru Procurori (par. 50). Afirmatia este complet falsa, deoarece si in trecut acest aviz era emis tot de Sectia pentru Procurori si nu de catre Plenul CSM.

Se retine, de asemenea, tot eronat in acest aviz, existenta unei divergente in jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la rolul Presedintelui in numirea procurorilor sefi de rang inalt, facandu-se trimitere la Decizia din 2005. Acea decizie nu face niciun examen al modului specific de numire al procurorilor sefi si nu exista in Decizia nr. 375/2004 nicio analiza a rolului comparativ al Presedintelui cu cel al Ministrului Justitiei prin prisma prevederilor art. 132 din Constitutie. Ca atare, cata vreme o astfel de analiza nu a fost facuta in 2005, ea nu are cum sa contravina deciziilor din 2018 la care face referire Comisia de la Venetia”.

Iata comunicatul integral semnat de Florin Iordache:

„Parlamentul saluta corecturile facute de catre Comisia de la Venetia la unele erori din propriul raport privind legile justitiei. O parte dintre recomandari vor fi preluate in viitoare proiecte legislative

Parlamentul Romaniei a luat act de cele doua avize publicate de Comisia de la Venetia pe data de 22 octombrie 2018, un aviz privind modificarile la legile justitiei si un alt aviz privind modificarile la Codul Penal si Codul de Procedura Penala, iar in masura in care recomandarile din acestea sunt atat de competenta Parlamentului si in acord cu Constitutia Romaniei, cat si reprezinta solutii la problemele cu care se confrunta sistemul judiciar, vor fi preluate.

De asemenea, Parlamentul Romaniei saluta corecturile facute de Comisia de la Venetia a unor erori cuprinse in avizul preliminar privind modificarile la legile justitiei, insa constata ca o serie de alte erori si afirmatii nefondate au ramas in respectivul raport, ceea ce-i slabeste obiectivitatea.

In ciuda confuziei voite induse in spatiul public cu privire la cele doua avize, subliniem faptul ca acestea privesc doua procese legislative distincte, ce sunt in stadii diferite, au obiecte diferite si sunt complet independente unul de celalalt. Ne vom referi, de aceea, distinct la fiecare dintre ele.

1. Avizul final pe legile justitiei cuprinde o serie de modificari esentiale fata de avizul preliminar, publicat in luna iunie 2018.

Acest fapt confirma sustinerile noastre, potrivit carora expertii Comisiei de la Venetia au fost indusi in eroare de catre o parte dintre reprezentantii autoritatilor romane cu care s-au intalnit.

Un prim exemplu de o astfel de modificare, care este si cea mai importanta, priveste modificarea adusa Legii nr.304/2004, vizand posibilitatea acordata procurorilor ierarhic superiori de a invalida solutia unui procuror pe motiv ca este 'netemeinica'.

Aceasta modificare a fost criticata agresiv de opozitie, de Presedintele Romaniei, de Procurorul General Augustin Lazar si de Procurorul sef al DNA de la acea vreme, Laura Codruta Kovesi, alaturi de Asociatia Procurorilor din Romania si Forumul Judecatorilor din Romania. Toti au sustinut, contrar normelor legale deja in vigoare, ca aceasta prevedere este una noua care aduce atingere independentei procurorilor. Opinia acestora, emisa de la cel mai inalt nivel, a fost preluata si rostogolita apoi in mod sustinut de o parte a presei.

In avizul preliminar, contrar sustinerilor noastre bazate pe texte de lege deja in vigoare, a fost preluata ca atare aceasta critica, mentionandu-se expres ca:

„73. (…) Both the Prosecutor General and the Head of DNA, whose position would appear to be strengthened by this new power attributed to them, objected to this proposal in their meetings with the rapporteurs. In their view, this power would make it more difficult for them to resist pressure from politicians to interfere in individual cases, not least cases of corruption”.

Avizul final sterge insa adjectivul “nou”, cu referire la aceasta modificare, notand insa faptul ca expertii au aflat “ulterior” ca o astfel de prevedere exista deja in Codul de procedura penala.

(n.r. Traducere: „Atat Procurorul General, cat si Seful DNA, ale caror pozitii ar parea ca sunt intarite prin aceasta noua putere ce le este atribuita, au obiectat cu privire la aceasata propunere in intalnirile pe care le-au avut cu raportorii. In opinia lor, aceasta putere ar face ca ei sa reziste mai greu la presiuni din partea politicienilor, in sensul unor interferente in cazuri individuale, inclusiv cazuri de coruptie”.)

„76. (…) Both the Prosecutor General and the Head of DNA, whose position would appear to be strengthened by this power, considered that it will be difficult for them to resist pressure from politicians to interfere in individual cases, not least cases of corruption. The Commission however understands that, while the reference to groundlessness has indeed been added to the previous text of Law no. 304/2014, the principle already appeared in the Criminal Procedure Code".

De asemenea, Comisia de la Venetia a sters dintre recomandarile finale renuntarea/reconsiderarea acestei modificari, ceea ce demonstreaza inca o data faptul ca acestia au fost grav indusi in eroare.

Un al doilea exemplu, la fel de elocvent cu privire la manipularea sustinuta dusa pe aceste legi ale justitiei, este reflectat in informatiile false primite de experti de la autoritatile romane pe tema imixtiunii serviciilor de informatii in justitie.

In avizul preliminar, Comisia de la Venetia mentioneaza expres ca: “95. Potrivit explicatiilor primite de delegatia Comisiei de la Venetia, sprijinul sus-mentionat a fost justificat de imperativele juridice si tehnice legate de aplicarea masurilor speciale de cercetare in cazurile complexe de coruptie, serviciul de informatii fiind, pana la decizia Curtii Constitutionale din anul 2016, singura autoritate care dispunea de dotarile tehnice necesare unor astfel de masuri si singura autoritate careia legea ii permitea sa foloseasca respectivele mijloace tehnice. In acelasi timp, criticile aduse implicarii serviciilor de informatii sunt vazute de unele parti interesate (inclusiv unii procurori) ca fiind motivate de reusitele Romaniei in lupta impotriva coruptiei si ca o reflectare a eforturilor intreprinse pentru a contracara aceasta lupta”.

Afirmatia din raportul preliminar reflecta manipularea crasa la care au fost supusi expertii Comisiei pe acest subiect.

In observatiile trimise Comisiei de la Venetia am aratat ca nicio lege nu conferea Serviciului Roman de Informatii dreptul de a efectua interceptari, adica acte de cercetare penala, in baza mandatelor emise in temeiul Codului de procedura penala.

De asemenea, in ceea ce priveste dotarea tehnica, am aratat ca DNA a cheltuit sute de mii de euro pentru dotarea cu aparatura de interceptare, cu mult anterior anului 2016, astfel incat sustinerea ca doar SRI avea aceste dotari era o ofensa adusa contribuabililor europeni.

Cu toate ca in raportul final aceasta parte a fost inlaturata, acest fapt insa nu schimba modalitatea nedemna, iresponsabila si lipsita de onestitate a autoritatilor romane care au furnizat date si informatii false Comisiei de la Venetia.

In acelasi timp, insa, in raportul final privind legile justitiei au fost pastrate, din pacate, o serie de erori factuale grave si afirmatii nefondate care discrediteaza obiectivitatea dorita a raportului.

De exemplu, demersul Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a sesiza CCR este calificat ca fiind “unic” (par. 28), se sustine in continuare in raportul final al Comisiei de la Venetia. In realitate insa, atat in cazul modificarilor legilor justitiei din 2005, cat si din 2012, ICCJ a sesizat Curtea Constitutionala. Prin urmare, demersul ICCJ de a sesiza CCR nu este unic, ci, dimpotriva, unul uzual cand vine vorba despre modificari facute la legile justitiei.

Un alt exemplu este mentiunea ca, in cadrul procedurii de numire a procurorilor de rang inalt, avizul se va muta de la Plenul CSM la Sectia pentru Procurori (par. 50). Afirmatia este complet falsa, deoarece si in trecut acest aviz era emis tot de Sectia pentru Procurori si nu de catre Plenul CSM.

Se retine, de asemenea, tot eronat in acest aviz, existenta unei divergente in jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la rolul Presedintelui in numirea procurorilor sefi de rang inalt, facandu-se trimitere la Decizia din 2005. Acea decizie nu face niciun examen al modului specific de numire al procurorilor sefi si nu exista in Decizia nr. 375/2004 nicio analiza a rolului comparativ al Presedintelui cu cel al Ministrului Justitiei prin prisma prevederilor art. 132 din Constitutie. Ca atare, cata vreme o astfel de analiza nu a fost facuta in 2005, ea nu are cum sa contravina deciziilor din 2018 la care face referire Comisia de la Venetia.

In ceea ce priveste celelalte recomandari, o parte au fost deja implementate prin OUG nr.92/2018, care va fi dezbatuta si imbunatatita in Parlament. Acestea privesc problema pensionarii magistratilor, a conditiilor de revocare din functii de conducere, de clarificare a dreptului de vot al membrilor societatii civile si de revocare a membrilor CSM.

Raman in discutia Parlamentului recomandarile privind eficientizarea controlului asupra serviciilor de informatii si a cresterii rolului societatii civile in cadrul CSM, recomandari care sunt binevenite.

In ceea ce priveste problema noii sectii in cadrul PICCJ, am prezentat argumentele noastre ce justifica infiintarea acestei sectii. Cata vreme argumentelor noastre, bazate pe cifre si exemple concrete, nu li s-au adus argumente contrare si nici nu ne-au fost prezentate solutii alternative concrete si viabile, ne mentinem optiunea legislativa, cu atat mai mult cu cat CCR a confirmat ca aceasta este o garantie a independentei judecatorilor si procurorilor.

De altfel, perspectiva operationalizarii noii sectii a determinat inchiderea de catre DNA a sute de dosare privind magistratii.

Astfel, daca potrivit informatiilor furnizate de Inspectia Judiciara la data de 30 iulie 2018, “se aflau in curs de soluţionare la Direcţia Naţionala Anticorupţie 415 cauze vizand in total 474 de judecatori şi 346 de procurori", conform cifrelor furnizate de DNA la data de 5 octombrie 2018 mai sunt in lucru 233 de cauze care vizeaza plangeri, sesizari referitoare la magistrati. Cu alte cuvinte, in doar doua luni, dintre care luna august cuprinsa in vacanta judecatoreasca, au fost solutionate nu mai putin de 182 de dosare privind magistratii, asta in conditiile in care, anterior modificarii legii, dosarele trenau ani de zile.

In ceea ce priveste recomandarile ce impun o revizuire a Constitutiei, acestea vor fi avute in vedere in momentul in care un astfel de demers va fi initiat.

In concluzie, avizul final al Comsiei de la Venetia pe legile justitiei corecteaza o parte din erorile initiale, generate de informatiile false furnizate de o parte din autoritatile romane.

In ceea ce priveste recomandarile mentinute in raportul final, cateva au fost implementate, altele raman in discutie, urmand a fi analizate in Parlament, cu ocazia dezbaterii proiectului de lege de aprobare a OUG nr.92/2018. Unele nu pot fi implementate, cata vreme nu vor fi prezentate alternative viabile pentru corectarea unor probleme de sistem incontestabile.

2. Cu privire la Codul Penal si Codul de Procedura Penala

Comisia de la Venetia recomanda reevaluarea solutiilor legislative adoptate, in acord cu respectarea stricta a deciziilor Curtii Constitutionale.

Fara discutie, vom avea in vedere, la reluarea dezbaterilor in Parlament, toate indrumarile Curtii Constitutionale, sens in care asteptam motivarea deciziei Curtii Constitutionale in privinta Codului de Procedura Penala si pronuntarea deciziei in ceea ce priveste Codul Penal.

Invitam atat partidele din opozitie, cat si reprezentantii autoritatilor judiciare si ai barourilor, sa participe lucrativ la lucrarile comisiei parlamentare, prin depunerea de amendamente, in acord cu dezlegarile Curtii Constitutionale si ale Comisiei de la Venetia”.