Ce sanse mai are un inculpat trimis in judecata de procurorii DNA Ploiesti Mircea Negulescu si Lucian Onea, achitat la fond si condamnat definitiv la inchisoare cu executare de judecatorii George Dorel Matei (foto) si Ciprian Alexandru Ghita de la Curtea de Apel Bucuresti sa anuleze hotararea data cu incalcarea legii, daca legea nu prevede niciun motiv de reformare printr-o cale de atac efectiva impotriva hotararilor pe care le pronunta curtile de apel? Cazul pe care Lumea Justitiei il supune atentiei abunda de nereguli si coincidente sinistre care, din nefericire in actualul cadru legal, nu pot fi indreptate.

Impachetati la DNA Ploiesti, cu bilet "one way ticket" taiat de Matei

Teribila situatie expusa mai sus se gaseste in dosarul fostului consilier al ex-primarului Sectorului 1 Andrei Chiliman, Razvan Mihai Iordan, si al fostului adjunct al Directiei Inspectie din Primaria Sectorului 1, Dan Toma, trimisi in judecata in 27 noiembrie 2015 de tandemnul consacrat de la DNA Ploiesti, format din procurorii Lucian Onea si Mircea Negulescu. Cei doi angajati ai PS1 au fost incatusati si tinuti patru zile in arest, dupa care eliberati si judecati in libertate pentru pretinse infractiuni de luare de mita.

Solutia de la fond a fost pronuntata aproape trei ani mai tarziu, in data de 27 aprilie 2018, cand Tribunalul Bucuresti a decis achitarea lui Iordan si Toma, in baza art. 16 alin. (10) lit. c) din Codul de procedura penala care prevede ca "nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea".

Opt luni mai tarziu, in 19 decembrie 2018, Razvan Mihai Iordan si Dan Toma au fost condamnati definitiv la Curtea de Apel Bucuresti de completul format din judecatorii Dorel Matei si Ciprian Alexandru Ghita, fiecare dintre ei primind o pedeapsa de 6 ani, 9 luni si 10 zile de inchisoare cu executare pentru pretinse infractiuni de luare de mita. Solutia de condamnare a celor doi a fost data intr-un timp extrem de scurt, insa la cum s-au mai judecat si in trecut unele dosare la CAB, nu ne mira...

Ce este insa stupefiant este faptul ca o instanta pronunta o hotarare de achitare stabilind ca "nu exista probe" pentru dovedirea savarsirii infractiunii, in timp ce judecatorii Matei si Ghita gasesc si probele si ii si trimit dupa gratii pentru aproape 7 ani. Iar acestea se intampla desi in timpul judecatii din apel au fost respinse pe banda rulanta probele in aparare. Despre cercetarea judecatoareasca propriu-zisa nici nu a mai putut fi vorba.

Lacunele sistemului judiciar trimit oameni nevinovati in puscarie

Peste toate aceste elemente, de parca nu ar fi fost de ajuns, ne-a atras atentia un alt lucru, la fel de grav, respectiv faptul ca judecatorii George Dorel Matei si Alexandru Ciprian Ghita au ajuns sa pronunte scandaloasa decizie definitiva intr-un complet constituit prin "intregiri" si "includeri" dispuse prin Hotarari ale Colegiului de conducere al Curtii de Apel Bucuresti, fara a exista vreo urma de repartizare aleatorie si de compunere a completului in mod transparent.

Modalitatea "intregirii" unui complet si "includerii" unui judecator in componenta unui complet, cu mana, fara vreo repartizare aleatorie, dar sub spectrul arbitrariului, urmata de o solutie ce poate usor imbraca forma unei executii (data fiind solutia de achitare de la fond) si mai ales condamnarea dispusa fara administrarea de probe, ridica din punctul nostru de vedere mai multe probleme de drept si aduce mai puternic in actualitate lacunele sistemului judiciar din Romania, care genereaza astfel:

-Incalcarea dreptul la un recurs efectiv, in conformitate cu art. 2, protocolul 7 la CEDO.

La fel ca in cazul tuturor celorlalte drepturi consacrate prin Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dreptul la recurs in materie penala trebuie sa fie recunoscut si garantat prin lege in mod real, si nu formal. Statele membre au obligatia nu doar de a permite atacarea deciziei de condamnare in fata unei instante superioare (care se poate realiza, in legislatia penala romana, pe calea recursului in casatie), ci si de a acorda acesteia o plenitudine de jurisdictie, astfel incat sa se poata contesta toate aspectele de drept si de fapt ale cauzei, inclusiv cuantumul pedepsei aplicat in prima instanta.

-Incalcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 21 alin. (3) din Constitutia Romaniei si art. 6 din CEDO.

Completul format din judecatorii Dorel Matei si Ciprian Ghita a respins toate probele relevante solicitate de catre Razvan Mihai Iordan si Dan Toma, admitand in schimb toate probele cerute de DNA, care evident nu a solicitat readministrarea tuturor probelor administrate in fata primei instante, ci numai cele pe care le-a considerat favorabile admiterii apelului declarat de catre DNA. De precizat este si faptul ca in prima instanta a fost efectuata cercetarea judecatoreasca, fiind administarate probe, expertize si audieri de martori, conform procedurii penale. Nu acelasi lucru s-a intamplat insa la Curtea de Apel Bucuresti, incalcandu-se astfel flagrant principiul egalitatii de arme intre acuzare si aparare.

-Incalcarea regulilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor.

Concret, judecatorii Matei si Ghita au ajuns sa judece dosarul celor doi fosti angajati ai Primariei Sectorului 1 intr-un complet care de la momentul constituirii (ianuarie 2018) si-a schimbat componenta de mai multe ori, prin Hotarari ale Colegiului de conducere al CAB, care fie au "intregit" completul, fie au "inclus" judecatori in complet.

Astfel, la nivelul anului 2018, mai precis al lunii ianuarie 2018, conform Hotararii nr. 257 a Colegiului de Conducere al Sectiei penale, completul C8A, (complet care a si dispus condamnarea celor doi reprezentati ai PS1 prin decizia judecatorilor Matei si Ghita), era alcatuit din judecatorii Ana Maria Tranca si Ciprian Ghita.

In luna aprilie 2018, prin Hotararea nr. 78 din 03.04.2018, Completul C8A era constituit din judecatorii Ciprian Ghita si Ana Maria Tranca, iar C9A din judecatorii Dorel Matei si Manuela Ludusan.

Pentru luna mai 2018, prin Hotararea nr. 125/09.05.2018 (facsimil 1), C8A si C8CO se modifica urmand a se intregi cu Damian Dolache, iar C9A se modifica prin inlocuirea Manuelei Ludusan cu Dorel Matei.

Prin Hotararea nr. 130/16.05.2018 (facsimil 2) a Colegiului de Conducere (publicata in 05.06.2018), invocandu-se conditiile exceptionale, se modifica componenta completelor C8A si C8CO urmand “a se intregi cu domnii judecatori Damian Dolache si Dorel George Matei”, fara a se indica, in realitate, componenta C8A si C8CO, aspect reiterat si in dispozitivul Hotararii 146 /30.05.2018 (facsimil 3), art.1 litera b) in hotarare mentionandu-se termenul de “includere” a judecatorilor anterior mentionati, in cele doua complete (hotarare ce a fost publicata la data de 15.06.2018).

Cauza privindu-i pe Toma si Iordan a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti la data de 04.06.2018, si distribuita completului C8A, compus initial din Tranca si Ghita, si intregit cu numai cateva saptamani inainte cu judecatorul Dorel George Matei. Intregirea acestui complet a avut loc dupa ce judecatoarea Ana Maria Tranca a fost detasata in CSM, iar practic in locul sau venind judecatorul Matei care nu a facut decat sa continue judecata alaturi de Ghita. Hal de respectare a principiului continuitatii... cel putin in alte cauze in care, pana sa fie "inclus" Matei, judecata s-a facut in complet format din Ghita si Tranca.

Dosarul celor doi fosti angajati ai PS1 a avut primul termen abia in data de 5 septembrie 2018, fiind judecat de un complet format prin “includere” sau “intregire”.

Iar aici este tocmai problema, caci notiunea de “includere” sau “intregire” cu un judecator a unui complet, este detaliata in cuprinsul art. 111 alin. (2) din ROIIJ, stabilind situatiile in care se intregeste un complet. Concret, in situatia recalificarii unei cauze astfel incat s-ar schimba numarul judecatorilor care compun completul se va proceda astfel:

a) daca o cauza trebuie solutionata de un complet cu un numar mai mare de judecatori decat cel caruia i-a fost repartizata, completul de judecata va fi intregit, dupa caz, cu unul sau doi judecatori din lista de permanenta din ziua in care s-a dispus asupra recalificarii;

b) daca o cauza trebuie solutionata de un complet cu un numar mai mic de judecatori decat cel caruia i-a fost repartizata, completul de judecata va fi format din presedintele completului si, daca este cazul, si din urmatorul judecator din compunerea acestuia”.

Prin urmare, nu era justificata masura de “intregire” a completului C8A de catre Presedintele Sectiei cata vreme avea loc o “inlocuire“ si nu o completare, in conditiile legii, in situatia exceptionala prevazuta de lege, existand posibilitatea de a completa un complet cu un judecator de permanenta. De altfel, din Hotararile Colegiului de conducere nu rezulta o justificare obiectiva pentru stabilirea componentei Completului C8A in aceasta forma, cu atat mai mult cu cat din aceleasi Hotarari, nu se specifica care este completul in care acesta a fost "inclus" sau pe care il "intregeste".

Recursul in casatie trebuie reconfigurat

Absurdul situatiei in care se gasesc doua persoane judecate, la foc automat, si condamnate dupa ce initial au fost achitate este ca nu mai au nicio cale de atac a solutiei de condamnare, pentru a reclama faptul ca hotararea judecatoreasca este contrara realitatii si probelor din dosar, intrucat in prezent nici macar calea de atac a recursului in casatie nu poate fi introdusa. Iar asta pentru ca, in prezent, din art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala, pot fi supuse casarii doar cazurile in care:

“-in cursul judecatii nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei, atunci cand judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente;

-inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala;

-in mod gresit s-a dispus incetarea procesului penal;

-nu s-a constatat gratierea sau in mod gresit s-a constatat ca pedeapsa aplicata inculpatului a fost gratiata;

-s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege”.

Astfel cum se poate constata, in niciuna dintre aceste cazuri nu se incadreaza situatia absurda expusa mai sus.

Din acest motiv, apreciem ca pentru a satisface dreptul la un proces echitabil prevazut de art. 6 din Conventia EDO, se impune adaugarea unor noi situatii si cazuri pentru a putea fi formulat recursul in casatie.

Spre exemplu, recursul in casatie ar trebui sa fie formulat si atunci cand:

-instanta de apel a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa in regim de detentie, fara readministrarea probelor administrate la prima instanta;

-instanta de apel nu s-a pronuntat asupra unuia sau mai multor motive de apel ori cand a schimbat hotararea atacata in defavoarea unei parti;

-cand instanta de apel a dispus condamnarea inculpatului, in lipsa unor probe directe.

-inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala.

Vom reveni cu mai multe detalii despre modul in care s-a facut judecata in acest caz, dorind in aceasta prima etapa sa semnalam practica instantelor de judecata de “intregire” si de “inlocuire" a Completelor, prin Hotarari ale colegiului de conducere incomplete si nejustificate, Complete care in final pronunta hotarari definitive scandaloase sfidand nu doar principiile fundamentale, ci si normele legale.

Iata minuta solutiei pronutata in apel in dosarul nr. 43351/3/2015 de judecatorul Dorel Matei in data de 19 decembrie 2018 la Curtea de Apel Bucuresti:

"Solutia pe scurt: Decizie penala nr. 1707/A din 19.12.2018 Admite apelul formulat de PICCJ – DNA impotriva sp 858/2018 a Tribunalului Bucuresti. Desfiinteaza sentinta apelata si in fond, rejudecand:

In baza art 289 al 1 Cp rap la art 7 lit c din L 78/2000 cu aplicarea art 5 Cp condamna inc Razvan Iordan Mihail la o pedeapsa de 5 ani si 1 luna inchisoare. Interzice inculpatului pentru o durata de 5 ani exercitiul drepturilor prev de art 66 alin 1 lit a, b , de a ocupa vreo functie in cadrul administratiei locale.

In baza art 65 Cp interzice inc exercitiul drepturilor prev de art 66 alin 1 lit a, b, de a ocupa vreo functie in cadrul administratiei locale.

In baza art 289 al 1 Cp rap la art 7 lit c din L 78/2000 cu aplicarea art 5 Cp condamna inc Razvan Iordan Mihail la o pedeapsa de 5 ani si 1 luna inchisoare. Interzice inculpatului pentru o durata de 5 ani exercitiul drepturilor prev de art 66 alin 1 lit a, b , de a ocupa vreo functie in cadrul administratiei locale. In baza art 65 Cp interzice inc exercitiul drepturilor prev de art 66 alin 1 lit a, b , de a ocupa vreo functie in cadrul administratiei locale. In baza art 38-39 lit b Cp aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani si 1 luna inchisoare sporita cu 1 an 8 luni si 10 zile, in final urmand a executa o pedeapsa de 6 ani 9 luni si 10 zile inchisoare. In baza art 45 Cp interzice inculpatului pentru o durata de 5 ani exercitiul drepturilor prev de art 66 alin 1 lit a, b , de a ocupa vreo functie in cadrul administratiei locale. In baza art 45 si 65 Cp interzice inc exercitiul drepturilor prev de art 66 alin 1 lit a, b si de a ocupa vreo functie in cadrul administratiei locale. Deduce din pedeapsa durata preventiei de la 6.08.2015 la 10.08.2015.

In baza art 289 al 1 Cp rap la art 7 lit c din L 78/2000 cu aplicarea art 5 Cp condamna inc Toma Dan la o pedeapsa de 5 ani si 1 luna inchisoare. Interzice inculpatului pentru o durata de 5 ani exercitiul drepturilor prev de art 66 alin 1 lit a, b , de a ocupa vreo functie in cadrul administratiei locale. In baza art 65 Cp interzice inc exercitiul drepturilor prev de art 66 alin 1 lit a, b , de a ocupa vreo functie in cadrul administratiei locale. In baza art 289 al 1 Cp rap la art 7 lit c din L 78/2000 cu aplicarea art 5 Cp condamna inc Toma Dan la o pedeapsa de 5 ani si 1 luna inchisoare. Interzice inculpatului pentru o durata de 5 ani exercitiul drepturilor prev de art 66 alin 1 lit a, b , de a ocupa vreo functie in cadrul administratiei locale. In baza art 65 Cp interzice inc exercitiul drepturilor prev de art 66 alin 1 lit a, b si de a ocupa vreo functie in cadrul administratiei locale. In baza art 38-39 lit b Cp aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani si 1 luna inchisoare sporita cu 1 an 8 luni si 10 zile, in final urmand a executa o pedeapsa de 6 ani 9 luni si 10 zile inchisoare. In baza art 45 Cp interzice inculpatului pentru o durata de 5 ani exercitiul drepturilor prev de art 66 alin 1 lit a, b si de a ocupa vreo functie in cadrul administratiei locale. In baza art 45 si 65 Cp interzice inc exercitiul drepturilor prev de art 66 alin 1 lit a, b si de a ocupa vreo functie in cadrul administratiei locale. Deduce din pedeapsa durata preventiei de la 6.08.2015 la 10.08.2015. In baza art 289 al 3 Cp dispune confiscarea de la inc Iordan Mihai Razvan a sumei de 26000 EUR .

In baza art 289 al 3 Cp dispune confiscarea de la inc Toma Dan a 38.000 EUR. Mentine masurile asiguratorii dispuse in cauza. Obliga fiecare inc la plata a cate 2500 lei ch jud in fond. Onorariile partiale ale av din of din apel, in cuantum de 100 lei fiecare se vor inainta din fondurile Min Just Def Pron in sed publ azi 19.12.2018

Document: Hotarare 1707/2018 19.12.2018"

Iata minuta Tribunalului Bucuresti din 26 aprilie 2018 prin care Razvan Mihai Iordan si Dan Toma au fost achitati in dosarul nr. 43351/3/2015:

“In baza art. 386 C.proc.pen., schimba din oficiu incadrarea juridica a faptelor pentru care au fost trimisi in judecata inculpatii Iordan Razvan-Mihai, din doua infractiuni de luare de mita prevazute de art. 289 alin(1) C.pen. cu aplicarea art. 7 lit. c. din Legea nr. 78/2000 si art. 5 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin(1) C.pen., in doua infractiuni de luare de mita prevazute de art. 254 alin(1) C.pen. de la 1969, ambele cu aplicarea art. 5 C.pen. si art. 33 lit. a C.pen. de la 1969 si Toma Dan, din trei infractiuni de luare de mita prevazute de art. 289 alin(1) C.pen. cu aplicarea art. 7 lit. c. din Legea nr. 78/2000 si art. 5 C.pen., toate cu aplicarea art.38 alin(1) C.pen., in trei infractiuni de luare de mita prevazute de art. 254 alin (1) C.pen. de la 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. si art. 33 lit. a C.pen. de la 1969.

In baza art. 396 alin(5) C.proc.pen. raportat la art. 16 alin (1) lit. c C.proc.pen., achita pe inculpatul IORDAN RAZVAN-MIHAI, pentru savarsirea in concurs real a doua infractiuni de luare de mita, prevazute de art. 254 alin(1) C.pen. de la 1969, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. de la 1969 si art. 5 C.pen. In baza art. 396 alin(5) C.proc.pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. c C.proc.pen., achita pe inculpatul TOMA DAN, pentru savarsirea in concurs real a trei infractiuni de luare de mita, prevazute de art. 254 alin(1) C.pen. de la 1969, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. de la 1969 si art. 5 C.pen. Ia act ca inculpatii au fost retinuti si arestati preventiv de la 06.08.2015 la 10.08.2015.

In baza art. 397 alin(2) C.proc.pen. raportat la art. 249 C.proc.pen., ridica masura sechestrului asigurator, instituit asupra bunurilor mobile, bunurilor imobile, a actiunilor si partilor sociale detinute, sumelor existente in conturile bancare ale inculpatului Toma Dan si masura popririi asiguratorie, instituita asupra sumelor ce urmeaza a fi incasate in conturile apartinand inculpatului Toma Dan, prin Ordonanta nr. 199/P/2015 din 10.08.2015 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti. In baza art. 397 alin(2) C.proc.pen. raportat la art. 249 C.proc.pen., ridica masura sechestrului asigurator instituita asupra sumei de 42.500 euro, consemnata la dispozitia Tribunalului Bucuresti.

In baza art. 274 alin(3) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de Stat raman in sarcina acestuia. Cu drept de apel, in termen de 10 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica, azi, 26.04.2018”.