Nucleara in dosarul lui Aristotel Cancescu (foto 1), fost presedinte PNL al Consiliului Judetean Brasov. Judecatorii Lavinia-Nusa Apostu si Constantin Nita de la Curtea de Apel Ploiesti au dispus miercuri, 11 decembrie 2024, rejudecarea cauzei in care politicianul a primit in 2022 o pedeapsa de 8 ani si 10 luni de inchisoare cu executare pentru luare de mita si abuz in serviciu in legatura cu finantarea campaniei locale a PNL Brasov din anul 2012.

Atentie: nu vorbim doar despre rejudecarea fondului (cum se intampla de obicei), ci despre rejudecarea dosarului inca din faza de camera preliminara.

Motivul il reprezinta faptul ca magistrata Nicoleta-Georgeta Constantinescu de la Tribunalul Brasov (cea care l-a condamnat pe Cancescu, prin sentinta nr. 81 din 15 aprilie 2022, pronuntata in dosarul nr. 1866/62/2018) a intrat nelegal atat in camera preliminara, cat si ca judecatoare a fondului. Mai mult: CA Ploiesti a constatat niciunul dintre completurile specializate in judecarea cauzelor de coruptie de la Tribunalul Brasov nu a fost infiintat in mod legal in perioada 5 iunie 2018 – 15 aprilie 2022.

Totusi, al doilea ciclu procesual nu va fi judecat tot de catre Tribunalul Brasov, ci de catre Tribunalul Buzau, avand in vedere hotararea judecatorilor Gheorghe-Valentin Chitidean, Luminita Cristiu-Ninu si Maricela Cobzariu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care, prin sentinta nr. 116 din 28 februarie 2023, pronuntata in dosarul nr. 357/1/2023, dispusesera stramutarea cauzei de la Curtea de Apel Brasov la Curtea de Apel Ploiesti. Iar CA Ploiesti, prin decizia din 12 decembrie 2024, a trimis dosarul la rejudecare catre Tribunalul Buzau.

Mentionam ca Aristotel Cancescu a fost trimis in judecata prin rechizitoriul nr. 187/P/2016 din 19 iunie 2017, semnat de catre seful din acel moment al DNA Brasov, Cornel David-Deca si subalterna Monica Munteanu, confirmarea venind din partea procurorului Gheorghe Popovici, care conducea Sectia I de la DNA Central (vezi facsimil 1).

Lucica a cerut prescriptie

Incheiem, precizand ca exceptia nulitatii absolute privind nelegala compunere a completului de fond a fost invocata de catre avocatii Vladimir Ciolacu (foto 2), Adrian-Toni Neacsu (foto 3) si Constantin-Ioan Gliga (foto 4).

La ultimul termen al procesului, din 8 noiembrie 2024, procurorul de sedinta, nimeni altul decat Lucian Onea de la DNA Ploiesti (fost sef al serviciului teritorial), a solicitat instantei sa constate interventia prescriptiei atat pentru Cancescu, cat si pentru ceilalti 11 inculpati. Totusi, avocatii s-au opus, solicitand continuarea procesului. Unii dintre aparatorii legali au cerut achitari pentru clientii lor, in timp ce Toni Neacsu, Vladimir Ciolacu si Ioan Gliga au solicitat rejudecarea dosarului pe motiv de lipsa de specializare a completului de la fond si din camera preliminara.

Iata minuta deciziei CA Brasov nr. 1239/2024 privind rejudecarea (vezi facsimil 2):

„Respinge ca inadmisibila exceptia nulitatii hotararilor de colegiu ale Tribunalului Brasov, invocata de apelantul inculpat Mihai Gavril. In temeiul art 421 alin 1 pct 2 lit b C pr pen, rap la art 281 alin 1 lit a C pr pen, art 29 alin 1 din Legea 78/2000, art 386 ind 1 C pr pen, admite apelurile declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie-Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Brasov si inculpatii Cancescu Aristotel Adrian Ungureanu Vasile, Craciun Dragos Romulus, Muntean Catalin George, Grapa Sebastian, Neag Sabin Adrian, Paltin Cristinel, Cornea Gheorghe Claudiu, Cornea Florin Gabriel, Matei Gavril, Leancu Cosmin Ioan, Grama Lucia Cristina si persoanele interesate Cioaca Aurel si Cioaca Maria. In temeiul art 419 C pr pen, extinde efectele apelului la inculpatii Soneriu Valentin Olimpiu si Costea Viorel si intimatul persoana interesata Cancescu Alexandru.

In baza art 423 alin 1 C pr pen, desfiinteaza integral sentinta penala 81/S/15.04.2022, pronuntata de Tribunalul Brasov, precum si incheierea din data de 03.10.2018 a judecatorului de camera preliminara din cadrul Tribunalului Brasov si incheierea penala nr 12/CP/19.02.2019 a Curtii de Apel Brasov, pronuntate in dosar nr 1866/62/2018/a1.

In baza art. 75 alin. 4 C. pr. pen., trimite cauza spre rejudecare Tribunalului Buzau.

In baza art 424 alin 4 C pr pen, rap la art 386 ind 1 C pr pen, stabileste ca reluarea judecarii cauzei sa aiba loc din procedura camerei preliminare.

In baza art 275 alin 3 C pr pen, cheltuielile judiciare avansate de stat in apel raman in sarcina statului. In baza art 275 alin 6 C pr pen, onorariul aparatorului din oficiu al inculpatului Stanga Ovidiu, in cuantum de 1440 lei si onorariile partiale ale avocatilor din oficiu ai inculpatilor Cancescu Aristotel, Cornea Gheorghe Claudiu, Cornea Florin Gabriel, Leancu Cosmin si Ungureanu Vasile, in cuantum de 500 lei pentru fiecare se vor avansa din fondurile Ministerului Justitiei in contul Baroului Prahova.

Definitiva. Pronuntata prin punerea hotararii la dispozitia partilor si a procurorului prin mijlocirea grefei instantei, astazi 11.12.2024”.

Prezentam principalul pasaj din decizia CA Ploiesti privind rejudecarea:

„Deliberand cu privire la apelurile formulate in cauza de inculpatii Cancescu Aristotel Adrian, Craciun Dragos Romulus, Muntean Catalin George, Grapa Sebastian, Matei Gavril, Cornea Gheorghe Claudiu, Neag Adrian Sabin, Paltin Cristinel, Cornea Florin Gabriel, Leancu Cosmin Ioan, Grama Lucia Cristina si Ungureanu Vasile si persoanele interesate Cioaca Aurel si Cioaca Maria intemeiate pe motivul lipsei specializarii in materia infractiunilor de coruptie a completului care a pronuntat sentinta apelata, Curtea de Apel constata ca sunt fondate si le va admite in baza art.421 pct.2 lit.b C.proc.pen., constatand incidenta unui motiv de nulitate absoluta, urmand a admite, pe cale de consecinta, si apelul formulate de Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Brasov, pentru urmatoarele considerente:

In cauza de fata a fost invocata 'exceptia nulitatii absolute' a hotararii primei instante prin raportare la nerespectarea dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 78/2000, privind obligativitatea constituirii unor complete specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute de aceasta lege.

Motivul de apel invocat se circumscrie dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. b) raportat la art. 281 din C. proc. pen., privind incidenta unui caz de nulitate absoluta, constand in necompetenta materiala procesuala a completului de judecata care a solutionat cauza in prima instanta, motiv apreciat ca fondat pentru argumentele care urmeaza a fi expuse.

Totodata, se impune precizarea ca, in raport cu efectul juridic al motivelor de apel, analiza prioritara a motivului formal care vizeaza cazul de desfiintare cu trimitere spre rejudecare prevazut de art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., constand in existenta vreunuia dintre cazurile de nulitate absoluta, impiedica analizarea incidentei altor cazuri de desfiintare a hotararii raportat la motivele de apel substantiale sustinute de procuror si de inculpati.

In prezenta cauza, prin rechizitoriul nr. 187/P/2016 din data de 04.06.2018 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Brasov inregistrat pe rolul acestei instante la data de 05.06.2018 sub nr. de dosar 1866/62/2018, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

CANCESCU ARISTOTEL ADRIAN, presedinte al Consiliului Judetean Brasov la data faptelor, pentru savarsirea infractiunilor de:

- luare de mita, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale) si art. 5 Cod penal – 7 fapte;

- abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (4 acte materiale) si art. 5 Cod penal;

- abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale) si art. 5 Cod penal;

- abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (16 acte materiale) si art. 5 Cod penal in final cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal.

SONERIU VALENTIN OLIMPIU, consilier judetean la data faptelor, pentru comiterea infractiunii de dare de mita, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale) si art. 5 Cod penal.

UNGUREANU VASILE, consilier judetean la data faptelor, pentru comiterea infractiunii de dare de mita, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale) si art. 5 Cod penal.

CRACIUN DRAGOS ROMULUS, pentru comiterea infractiunii de dare de mita, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale) si art. 5 Cod penal.

MUNTEAN CATALIN GEORGE, primar al municipiului Codlea la data faptelor, pentru comiterea infractiunii de dare de mita, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale) si art. 5 Cod penal.

GRAPA SEBASTIAN, consilier judetean si ulterior senator in Parlamentul Romaniei la data faptelor, pentru comiterea infractiunilor de:

- dare de mita, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (2 acte materiale) si art. 5 Cod penal;

- complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (4 acte materiale) si art. 5 Cod penal;

- complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal;

- efectuarea de operatiuni financiare ca acte de comert incompatibile cu functia, atributia sau insarcinarea pe care o indeplineste o persoana in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri or alte foloase necuvenite, prev. de art. 12 alin. 1 lit. a teza I din Legea 78/2000 in final cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal.

MATEI GAVRIL, consilier judetean la data faptelor, pentru comiterea infractiunilor de:

- dare de mita, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale) si art. 5 Cod penal;

- complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (3 acte materiale) si art. 5 Cod penal;

- complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (6 acte materiale) si art. 5 Cod penal in final cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal.

CORNEA GHEORGHE CLAUDIU consilier judetean la data faptelor pentru comiterea infractiunilor de:

- dare de mita, prev. de art. 290 alin. 1 Cod penal rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale) si art. 5 Cod penal;

- complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (11 acte materiale) si art. 5 Cod penal in final cu aplicarea art. 38 alin.1 Cod penal.

NEAG ADRIAN SABIN, pentru comiterea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (15 acte materiale) si art. 5 Cod penal.

PALTIN CRISTINEL, primar al comunei Sercaia la data faptelor, pentru comiterea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 Cod penal.

CORNEA FLORIN GABRIEL pentru comiterea infractiunii de complicitate la abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (11 acte materiale) si art. 5 Cod penal.

ISPAS RADU PETRU, administrator public al judetului Brasov la data faptelor, pentru comiterea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (11 acte materiale) si art. 5 Cod penal.

COSTEA VIOREL, director al DADP din cadrul Consiliului judetean Brasov la data faptelor, pentru comiterea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) si art. 5 Cod penal.

BOERIU IOAN IANCU, pentru comiterea infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (9 care materiale) si art. 5 Cod penal.

LEANCU COSMIN IOAN, pentru comiterea infractiunilor de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 alin. 1 Cod penal si favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal.

STINGU OVIDIU, pentru comiterea infractiunilor de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 alin. 1 Cod penal si favorizarea faptuitorului prev. de art. 269 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (2 acte materiale) cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal.

GRAMA LUCIA CRISTINA, pentru comiterea infractiunilor de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 alin. 1 Cod penal si favorizarea faptuitorului, prev. de art. art. 269 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 38 alin. 2 Cod penal.

Se observa ca inculpatii mai sus nominalizati au fost trimisi in judecata si pentru savarsirea unor infractiuni reglementate de Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

1. Reglementarile legale, jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materie

Conform art.281 C.proc.pen. (Nulitatile absolute):

'(1) Determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind:

a) compunerea completului de judecata. (...)

(2) Nulitatea absoluta se constata din oficiu sau la cerere.

(3) Incalcarea dispozitiilor legale prevazute la alin.(1) lit.a) – d) poate fi invocata in orice stare a procesului'.

Potrivit art 3 alin 7 Cod procedura penala: 'Judecata se realizeaza de catre instanta, in complete legal constituite', iar conform art.354 C.proc.pen. 'Instanta judeca in complet de judecata a carui compunere este cea prevazuta de lege'.

Conform art.29 alin.1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, in forma in vigoare la data inregistrarii cauzei pe rolul Tribunalului Brasov (05.06.20118) si la data pronuntarii sentintei apelate (15.04.2022), pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in aceasta lege, se constituie completuri specializate.

Conform art.41 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, in forma in vigoare la data inregistrarii cauzei pe rolul Tribunalului Brasov si la data pronuntarii sentintei apelate:

'(1) Sectiile curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora se infiinteaza, la propunerea colegiului de conducere al fiecarei instante, prin hotarare a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate ale sectiilor curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora se infiinteaza de presedintele instantei, la propunerea colegiului de conducere al fiecarei instante.

(2) Componenta sectiilor si completurilor specializate se stabileste de colegiul de conducere al instantei, in raport cu volumul de activitate, tinandu-se seama de specializarea judecatorului'.

Conform art.52 alin.1 din Legea nr.304/2004 in forma in vigoare la data sesizarii instantei de fond si la data pronuntarii sentintei apelate:

'Colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului'.

Conform art.19 alin.1 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti aprobat prin Hotararea nr.1375/2015 al Consiliului Superior al Magistraturii colegiul de conducere indeplineste urmatoarele atributii referitoare la problemele generale de conducere a instantei: propune presedintelui instantei, in raport cu natura si numarul cauzelor, infiintarea si desfiintarea completurilor specializate (lit.c), stabileste, la inceputul anului, compunerea completurilor de judecata si, acolo unde este cazul, asistentii judiciari ce fac parte din aceste completuri, urmarind asigurarea continuitatii acestora (lit.h) si aproba parametrii de configurare a completurilor de judecata in aplicatia ECRIS, la propunerea presedintilor de sectii sau, dupa caz, a presedintelui instantei (lit.i).

Prin decizia nr.17/2018 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii s-a stabilit ca, in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art.129 alin.(2) pct. 2, art.129 alin.(3), art.130 alin.(2) si (3), art.131, art.136 alin.(1), art.200 alin.(2) din Codul de procedura civila si ale art.35 alin.(2) si art.36 alin.(3) din Legea nr.304/2004, necompetenta materiala procesuala a sectiei/completului specializat este de ordine publica.

Prin decizia nr.417 din 3 iulie 2019 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul oficial nr.825 din 10 octombrie 2019 s-a constatat ca a existat un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament, pe de o parte, si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de neconstituirea de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a completurilor de judecata specializate pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, contrar celor prevazute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003. Prin aceeasi decizie s-au mai stabilit urmatoarele: cauzele inregistrate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si solutionate de aceasta in prima instanta anterior Hotararii Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.14 din 23 ianuarie 2019, in masura in care nu au devenit definitive, urmeaza a fi rejudecate, in conditiile art.421 pct. 2 lit.b) din Codul de procedura penala, de completurile specializate alcatuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

Totodata, la paragraful 138 al deciziei anterior mentionate s-a retinut ca: 'judecarea unei cauze de un complet nespecializat in conditiile in care competenta revenea unuia specializat, atrage sanctiunea nulitatii absolute a hotararii astfel pronuntate'.

Notiunea de complet specializat nu este definita de legiuitor, insa din economia dispozitiilor legale anterior amintite si din ansamblul legislatiei privind organizarea judiciara si a celei speciale care reglementeaza reguli de procedura distincte de cele stabilite de normele procesual civile si penale, se desprinde concluzia ca aceasta notiune presupune doua paliere, respectiv o specializare generala, pe materii (spre exemplu cauze civile, penale, fiscale, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, etc) si o alta speciala, reglementata distinct prin legi speciale (spre exemplu: art. 29 din Legea nr. 78/2000, art. 86 din Legea nr. 273/2004 privind adoptiile, art. 2 alin. (2) din Titlul XIII din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, art. 32 din Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, etc.)

Daca in primul caz legiuitorul a avut in vedere criterii care vizeaza, in principal, organizarea eficienta a activitatii instantelor (respectiv numarul si complexitatea cauzelor, in cazul tribunalelor si curtilor de apel si numarul si natura cauzelor, volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora in cazul Inaltei Curti), in cazul specializarii care se circumscrie dispozitiilor din reglementarile speciale, s-a avut in vedere exclusiv criteriul naturii cauzelor, instituirea unor astfel de completuri fiind obligatorie independent de numarul si complexitatea cauzelor sau de volumul de activitate.

Cu alte cuvinte, indiferent de criteriile privind numarul si complexitatea cauzelor, la curtile de apel si tribunale este obligatorie functionarea de completuri specializate care solutioneaza cauze privind adoptiile, privind achizitii publice, privind infractiuni de coruptie sau procesele funciare.

Un alt argument in sensul ca Legea nr. 78/2000 are caracter special fata de Legea nr. 304/2004 rezulta, per a contrario, din Decizia nr. V din 26 septembrie 2005 pronuntata in recurs in interesul legii pronuntata de Inalta Curte ce Casatie si Justitie – Sectiile Unite. In considerentele acestei decizii se mentioneaza 'caracterul limitativ de aplicare a prevederilor Legii nr. 78/2000' (imprejurare care ii confera caracterul de lege speciala) si faptul ca dispozitiile art. 57 din Legea nr.

304/2004 privind organizarea judiciara au caracter general. Totodata, se concluzioneaza ca dispozitiile cu caracter general introduse ulterior celor prevazute in legea speciala, au determinat abrogarea celor din art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 ca urmare a unei prevederi exprese in art. XIII din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005, respectiv ca 'la data intrarii in vigoare a prezentei legi, orice dispozitie contrara se abroga'.

In fine, prezinta relevanta si imprejurarea ca dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 au fost supuse controlului de constitutionalitate, prin invocarea unor exceptii inclusiv intr-o cauza aflata in prima instanta pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectia penala, avand ca obiect infractiuni de coruptie.

Astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia penala, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor O.U.G. nr. 134/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, in ansamblul ei, si ale art. 13 din acelasi act normativ, precum si ale Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, in ansamblul ei, si ale art. 1, art. 13 pct. 2, art. 16, art. 29 si art. 33 din acelasi act normativ.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia penala a considerat asadar ca exceptia invocata are legatura cu cauza, in sensul dispozitiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 si a aratat ca ' Legea nr. 78/2000 reprezinta o reglementare speciala, derogatorie de la dreptul comun si aplicabila unei categorii de persoane circumstantiate, reglementare care nu incalca principiul constitutional al egalitatii, intrucat acesta permite instituirea unor reglementari juridice diferite pentru situatii diferite. Criticile referitoare la prevederea acelorasi fapte ca infractiuni prin texte din legi diferite reprezinta o chestiune de interpretare si aplicare a legii, de competenta instantei de judecata'.

Prin Decizia nr. 1.137 din 23 septembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 750 din 10 noiembrie 2010, Curtea Constitutionala a respins exceptiile invocate, aratand in considerente ca 'nu pot fi retinute nici criticile aduse art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. Potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, 'Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege'. In exercitarea acestei competente exclusive conferite de Legea fundamentala, legiuitorul poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, cum este si cazul normelor criticate, prin care s-a stabilit ca pentru judecarea in prima instanta a unei anumite categorii de infractiuni, si anume infractiunile de coruptie, sa se instituie complete specializate, in scopul perfectionarii actului de justitie. Constituirea unor astfel de complete nu are semnificatia instituirii unor instante extraordinare, intrucat, potrivit art. 126 alin. (1) din Constitutie, 'Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege', iar judecatorii care compun completele specializate fac parte din instantele judecatoresti prevazute de lege, indeplinind cerintele de independenta si impartialitate impuse de prevederile constitutionale [art. 124 alin. (2) si (3)]. De altfel, niciun text constitutional nu interzice specializarea completelor de judecata, ci, dimpotriva, Legea fundamentala permite chiar infiintarea de instante specializate in anumite materii [art. 126 alin. (5) teza a doua din Constitutie]'.

Consecintele juridice ale judecarii cauzei in prima instanta de un complet care nu este specializat, conform art. 29 din Legea nr. 78/2000

Problema de drept pusa in discutie vizeaza in realitate competenta materiala procesuala (specializata) a carei nerespectare este sanctionata de legiuitor cu nulitatea absoluta, avand drept consecinta, in apel, cazul de desfiintare prevazut de dispozitiile art. 421 pct. 2 lit. b) teza finala din C. proc. pen., respectiv: 'desfiinteaza sentinta primei instante si dispune rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost desfiintata (...) cand exista vreunul dintre cazurile de nulitate absoluta, cu exceptia cazului de necompetenta, cand se dispune rejudecarea de catre instanta competenta'.

Prin Decizia de recurs in interesul legii nr. 17/17.09.2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 872 din 16.10.2018, s-a stabilit ca ' necompetenta materiala procesuala a sectiei/completului specializat este de ordine publica'.

Este adevarat ca aceasta decizie a fost pronuntata in procesele supuse C. proc. civ. in cadrul curtilor de apel si in cadrul tribunalelor, vizand alte dispozitii decat cele in cauza, insa din considerentele acestei decizii rezulta fara echivoc faptul ca 'Normele care reglementeaza competenta materiala procesuala (specializata) sunt in mod evident de ordine publica intrucat ocrotesc un interes public – buna administrare a actului de justitie, prin specializarea judecatorilor, necesara in raport cu complexitatea si numarul cauzelor. Specializarea instantelor/sectiilor si judecatorilor nu este o chestiune de ordine privata, ci una ce tine de organizarea si administrarea justitiei'.

Aceasta interpretare, chiar daca a fost data cu privire la procesele supuse C. proc. civ., se refera la norme de organizare judiciara, care sunt comune atat in materie civila, cat si in materie penala, referindu-se, in mod expres la dispozitiile art. 35 alin. (2) si art. 36 alin. (3) din Legea nr. 304/2004.

Cu alte cuvinte, prin Decizia de recurs in interesul legii nr. 17/17.09.2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 872 din 16.10.2018, s-a stabilit, cu efecte obligatorii, imprejurarea ca normele care reglementeaza instantele/completurile specializate sunt norme care vizeaza competenta materiala procesuala (specializata) si sunt de ordine publica, indiferent de materia in care se solutioneaza cauzele (penala sau civila, lato sensu), acestea fiind prevazute in Legea privind organizarea judiciara si in alte legi speciale.

Potrivit dispozitiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind competenta materiala si competenta personala a instantelor judecatoresti, atunci cand judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente.

In jurisprudenta sa (Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016, Decizia nr. 302 din 4 mai 2017) Curtea Constitutionala a Romaniei a statuat ca o consecinta a prevederilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala, care prevad obligativitatea respectarii, in Romania, a Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, este aceea ca legiuitorul trebuie sa reglementeze din punct de vedere normativ atat cadrul de desfasurare a procesului penal, cat si competenta organelor judiciare si modul concret de realizare a fiecarei subdiviziuni, a fiecarei etape a procesului penal.

In acelasi sens, Curtea a constatat ca reglementarea competentelor organelor judiciare reprezinta un element esential ce decurge din principiul legalitatii, principiu ce se constituie intr-o componenta a statului de drept. Aceasta deoarece o regula esentiala a statului de drept este aceea ca atributiile/competentele autoritatilor sunt definite prin lege. Principiul legalitatii presupune, in principal, ca organele judiciare actioneaza in baza competentei pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar, subsecvent, presupune ca acestea trebuie sa respecte atat dispozitiile de drept substantial, cat si pe cele de drept procedural incidente, inclusiv a normelor de competenta. Pe de alta parte, in ceea ce priveste legiuitorul, principiul legalitatii – componenta a statului de drept – il obliga pe acesta sa reglementeze in mod clar competenta organelor judiciare.

Prin art. 29 din Legea nr. 78/2000 legiuitorul si-a indeplinit aceasta obligatie, ce decurge din dispozitiile art. 131 si ale art. 73 alin. (3) lit. l) din Legea fundamentala si a stabilit competenta judecarii in prima instanta a infractiunilor prevazute in prezenta lege de catre completuri specializate.

Problema desemnarii ca si complet specializat sa judece in prima instanta infractiuni de coruptie a completului care pronuntat sentinta apelata

Instanta de apel constata ca incepand cu data de 01.02.2013, conform dispozitiilor art 41 alin 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, astfel cum acestea au fost modificate prin dispozitiile art 51 pct 8 si art 82 din Legea 76/2012: 'Sectiile curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora se infiinteaza, la propunerea colegiului de conducere al fiecarei instante, prin hotarare a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate ale sectiilor curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora se infiinteaza de presedintele instantei, la propunerea colegiului de conducere al fiecarei instante'.

Aceste dispozitii au fost in vigoare pana la abrogarea Legii 304/2004 – prin dispozitiile Legii 304/2022 care, prin art 45 a stabilit:

'(1) Sectiile curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora se infiinteaza, la propunerea presedintelui, cu avizul colegiului de conducere al fiecarei instante, prin hotarare a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii. Completurile specializate si celelalte completuri ale sectiilor curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora se infiinteaza de presedintele instantei, la propunerea colegiului de conducere al fiecarei instante.

(2) La curtile de apel si tribunale, in cazul in care prin lege speciala se prevede obligativitatea constituirii completurilor specializate, acestea se infiinteaza prin hotarare a Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea presedintelui instantei.

(3) Componenta sectiilor si completelor specializate se stabileste de presedintele instantei, cu avizul colegiului de conducere, in raport cu volumul de activitate, tinandu-se seama de nevoile instantei si de specializarea judecatorilor. In completurile prevazute la alin. (2) nu pot fi desemnati toti judecatorii din cadrul instantei sau, dupa caz, al sectiei, cu exceptia situatiei in care constituirea acestora nu este posibila din cauza numarului insuficient de judecatori'.

Cu alte cuvinte, incepand cu 01.02.2013 si pana la intrarea in vigoare a Legii 304/2022, competenta infiintarii completurilor specializatre in solutionarea cauzelor avand ca obiect infractiuni prevazute de Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie apartinea presedintelui instantei, la propunerea Colegiului de conducere al instantei respective.

Se constata ca dosarul nr 1866/62/2018 a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Brasov la data de 05 iunie 2018 si repartizat aleatoriu in sistem ECRIS, in conformitate cu dispozitiile legale in materie, completului PD6, al carui titular a fost doamna judecator Rusu Diana Raluca. Urmare a promovarii doamnei judecator Rusu Diana Raluca la Curtea de Apel Brasov la data de 01.01.2021, completul de judecata PD6 a fost preluat de catre doamna judecator Nicoleta Constantinescu. Cauza a fost solutionata in prima instanta la data de 15 aprilie 2022 de completul PD6, in componenta careia a intrat doamna judecator Nicoleta Constantinescu.

Cu privire la modalitatea de indeplinire a acestei obligatii, se constata ca ca dispozitiile legale au inregistrat de-a lungul timpului mai multe modificari, pe care Curtea de apel le va analiza in raport cu data mentionata in cuprinsul adresei nr 5293/34/07.11.2024 inaintata la dosarul cauzei de catre Tribunalul Brasov, ca urmare a solicitarii instantei de apel, privind infiintarea completului implicat in solutionarea cauzei, respectiv completul PD6.

Potrivit adresei sus-mentionate, si a inscrisurilor anexate, prin Hotararea nr. 299 din 28 septembrie 2006 a Sectiei pentru judecatori din cadrul CSM a fost aprobata infiintarea completurilor specializate pentru solutionarea cauzelor de coruptie la Tribunalul Brasov, in conformitate cu dispozitiile art 41 alin 1 din Legea 304/2004, in forma in vigoare la acea data, fiind infiintate un numar de 12 completuri.

Prin Hotararea nr 3/29.01.2014 a Colegiului de Conducere a Tribunalului Brasov au fost infiintate completurile de fond penal cu indicativul PD. S-a atasat in acest sens extras din hotararea Colegiului de Conducere anterior mentionata din cuprinsul careia rezulta in mod explicit, la art 10 ca se 'aproba propunerea formulata de Presedintele Sectiei Penale cu privire la infiintarea, incepand cu data de 01.02.2014 a urmatoarelor completuri', cele de interes fiind enumerate 'Judecator de camera preliminara (JCP+JF) completuri cu indicativul PD1 pana la PD7 inclusiv. Este de remarcat imprejurarea ca in cuprinsul acestei hotarari nu exista nicio mentiune referitoare la specializarea acestor completuri in solutionarea cauzelor de coruptie.

Coreland informatiile comunicate de Tribunalul Brasov cu procedurile desfasurate in prezentul dosar, rezulta ca in cauza procedura de camera preliminara a fost desfasurata in fata judecatorului de camera preliminara din cadrul Tribunalului Brasov titular al completului de judecata PD6 in perioada 05.06.2018 – 03.10.2018, iar solutionarea in prima instanta a aceleiasi cauze a avut loc in perioada 22.03.2019 – 15.04.2022 si a fost realizata de titularul completului PD6.

Instanta constata ca aceasta cauza a fost solutionata atat in etapa camerei preliminare cat si a judecatii in prima instanta de completul PD6, care nu a fost infiintat potrivit dispozitiilor legale incidente, cata vreme acesta a fost infiintat prin hotarare a Colegiului de Conducere a Tribunalului Brasov si nu la propunerea acestui organ colegial de catre Presedintele Tribunalului Brasov.

In raport de aceasta concluzie, Curtea apreciaza ca nu se impune repunerea cauzei pe rol (asfel cum a solicitat procurorul de sedinta prin notele de concluzii formulate in data de 25.11.2024), avand in vedere ca, desi prin Hotararea Colegiului de conducere din cadrul Tribunalului Brasov nr 30/30.12.2020 s-a stabilit ca doamna judecator Constantinescu Nicoleta sa preia completul de judecata PD6 si PD6CC incepand cu data de 01.01.2021, aceasta imprejurare nu prezinta relevanta, cata vreme completurile de judecata specializate in solutionarea cauzelor de coruptie nu au fost infiintate potrivit reglementarilor in vigoare in perioada de referinta (05.06.2018-15.04.2022), asfel cum s-a detaliat in precedent.

Raportat la dispozitiile legale invocate in precedent, instanta de apel constata ca exista obligatia infiintarii completurilor specializate care judeca infractiuni de coruptie la nivelul Tribunalului Brasov, obligatie care, astfel cum rezulta din Hotararile Colegiului de Conducere al Tribunalului Prahova, nu a fost respectata.

S-a sustinut ca la nivelul Tribunalului Brasov functionau complete specializate in materia infractiunilor de coruptie care ar fi fost infiintate prin hotararea sectiei pentru Judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 299 din 28 septembrie 2006 potrivit dispozitiilor legale in vigoare la acel moment si intrucat nu au fost identificate dispozitii legale, hotarari ale CSM, sectia pentru judecatori sau decizii ale Presedintelui Tribunalului Brasov care sa dispuna desfiintarea acestora, acestea au functionat si functioneaza si in prezent.

Aceasta sustinere nu poate fi primita, intrucat Legea nr. 304/2004 a suferit modificari legislative succesive, stabilindu-se in sarcina Colegiilor de Conducere din cadrul Curtilor de Apel si Presedintilor Curtilor de Apel atributii distincte referitoare la infiintarea si stabilirea compunerii completurilor specializate.

Mai mult, de la momentul pronuntarii hotararii de catre Consiliul Superior al Magistraturii, Sectia pentru Judecatori, numarul completurilor de judecata de la nivelul sectiei penale din cadrul Tribunalului Prahova, dar si judecatorii repartizati la aceasta sectie au suferit modificari.

In concluzie, Curtea constata ca prezentul dosar nu a fost solutionat nici in camera preliminara si nici in prima instanta de un complet specializat, asa cum cer in mod expres dispozitiile art 29 alin 1 din Legea 78/2000.

Curtea apreciaza ca dispozitiile art 29 alin 1 din Legea 78/2000 sunt aplicabile inclusiv procedurii de camera preliminara, avand in vedere ca la data adoptarii acestor dispozitii, verificarea aspectelor ce fac obiectul procedurii de camera preliminara erau competenta completului de judecata ce solutiona cauza in prima instanta.

Totodata, potrivit art 386 ind 1 C pr pen, daca in cursul judecatii se constata nulitatea absoluta a procedurii de camera preliminara, instanta, prin incheiere, desfiinteaza actul prin care s-a dispus inceperea judecatii. (...)

In final, instanta de apel arata ca, desi s-a sustinut ca 'la Tribunalul Brasov completurile au fost infiintate si specializate prin hotarari de colegiu din care presedintele instantei face parte, ceea ce nu poate fi interpretat decat ca o validare implicita a infiintarii/specializarii respectivelor completuri de judecata', si 'daca hotararea colegiului de conducere a fost adoptata in unanimitate sau cu majoritate (din care a facut parte si votul presedintelui), aceasta reflecta vointa colectiva a organului colegial, inclusiv a presedintelui instantei, deoarece presedintele instantei, care este membrul colegiului de conducere, si-a insusit actul', aceste sustineri nu pot fi primite, intrucat Legea nr.304/2004 a suferit modificari succesive, stabilindu-se in sarcina Colegiilor de Conducere din cadrul Curtilor de Apel si Presedintilor Curtilor de Apel atributii distincte referitoare la infiintarea si stabilirea compunerii completurilor specializate. Mai mult, se constata ca de la momentul pronuntarii hotararii de catre Consiliul Superior al Magistraturii (Sectia pentru judecatori), numarul completurilor de judecata de la nivelul sectiei penale din cadrul Tribunalului Brasov, dar si judecatorii repartizati la aceasta sectie au suferit modificari.

Curtea apreciaza ca dispozitiile art 29 alin 1 din Legea 78/2000 sunt aplicabile inclusiv procedurii de camera preliminara, avand in vedere ca la data adoptarii acestor dispozitii, verificarea aspectelor care fac obiectul procedurii de camera preliminara erau in componenta completului de judecata ce solutiona cauza in prima instanta, precum si considerentele expuse de Curtea Constitutionala prin Decizia 2547/26.04.2017 (publicata in Monitorul Oficial partea I nr 472/22.06.2017), respectiv: 'procedura desfasurata in camera preliminara e deosebit de importanta, avand influenta directa asupra desfasurarii si echitatii procedurii ulterioare, inclusiv asupra procesului propriu-zis sau asupra vinovatiei sa nevinovatiei inculpatului'.

Mai mult, art 281 alin 1 lit a C pr pen prevede: 'Determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind a)compunerea completului de judecata', iar potrivit dispozitiilor art 386 ind 1 C pr pen: 'Daca in cursul judecatii se constata nulitatea absoluta a procedurii de camera preliminara, instanta, prin incheiere, desfiinteaza actul prin care s-a dispus inceperea judecatii'.

Data fiind solutia de trimitere spre rejudecare a cauzei, Curtea nu va analiza celelalte motive de apel invocate de procuror, de inculpati, si celelalte parti, urmand ca instanta ce va proceda la rejudecarea cauzei sa aiba in vedere si aspectele invocate in cuprinsul motivelor de apel si al cererilor formulate in fata instantei”.