Este crancen neconstitutional proiectul de lege al ministrului Finantelor Publice Eugen Teodorovici (foto 2) privind instituirea unui regim de impozitare special pentru anumite pensii, inclusiv cele ale magistratilor. Acuzatia a fost lansata luni, 23 septembrie 2019, de catre Marin Voicu (foto 1), presedintele Asociatiei Themis-Casatia, a fostilor judecatori si magistrati-asistenti ICCJ. Luarea de pozitie a magistratului pensionar vine la trei zile dupa iesirea similara a Asociatiei Nationale a Magistratilor Pensionari (click aici pentru a citi).

Invocand bogata jurisprudenta a Curtii Constitutionale a Romaniei si a Curtii Europene a Drepturilor Omului pe aceasta tema, fostul judecator Voicu aminteste ca niveluri ridicate ale pensiilor sunt instituite in mai multe tari ale UE, ba chiar si la Curtea de Justitie a Uniunii Europene. Totodata, Marin Voicu argumenteaza ca niciunul dintre avizele consultative ale GRECO si niciunul dintre rapoartele MCV din ultimii 12 ani nu contine vreo referire critica la pensiile judecatorilor sau procurorilor romani.

Nu in ultimul rand, initiativa de act normativ a lui Teodorovici „incalca grosolan principiile independentei si inamovabilitatii judecatorilor”, acuza magistratul pensionar.

Taxa continuta in proiectul lui Orlando Teodorovici reprezinta pur si simplu o „confiscare a pensiilor” magistratilor, subliniaza Marin Voicu, fostul judecator concluzionand:

„Aceasta masura fiscala nu este generata de circumstante exceptionale, fiind o sanctiune fiscala definitiva, care afecteaza insasi substanta dreptului de proprietate asupra pensiei de serviciu, fara nicio legatura cu 'indeplinirea criteriilor de convergenta cu moneda euro', asa cum se arata, in mod sfidator in expunerea de motive.

Acest nou sistem de supraimpozitare numai a pensiilor de serviciu, cu precadere ale judecatorilor si procurorilor, adoptat in procedura legislativa de urgenta (electorala) la Senat, constitutie un 'produs fiscal' unicat, nemaiintalnit in dreptul nostru fiscal si nici in cel european, incarcat de vicii de constitutionalitate”.

Redam comunicatul complet al fostului judecator Marin Voicu:

„I.Principii si reglementari europene si nationale privind pensiile de serviciu.

1.22 de ani de regim constitutional, legal si legitim al pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor (1997-2019)

1.1. Pensia de serviciu a judecatorilor si procurorilor a fost introdusa in art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, in anul 1997, dispozitiile legii fiind preluate in art. 82 si urm. din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, care prevad expres: - sfera beneficiarilor pensiei de serviciu; - conditiile de vechime si de varsta in functia de magistrat; - pensia anticipata si - calculul pensiei raportat la 80% din salariu sau indemnizatia aferenta ultimei luni dinaintea datei pensionarii, - precum si celelalte drepturi specifice.

1.2. Totodata, prin art. 5-11 din Legea nr. 303/2004 s-au instituit toate incompatibilitatile si interdictiile pentru functiile de judecator, procuror, magistrat asistent si asistent judiciar - in aplicarea art. 125 (3) din Constitutie - care sunt, prin severitatea lor, unice si speciale acestor functii, fara a se mai regasi in statutul altor categorii profesionale.

1.3. Prin reglementarea constitutionala data statutului judecatorului si cel al procurorului, prin legea organica si normele europene, cat si prin jurisprudenta Curtii Constitutionale si a CEDO, regimul pensiei de serviciu apartine de statutul judecatorilor si procurorilor si, impreuna cu cel al salariilor, interdictiilor si incompatibilitatilor, constituie elemente din substanta independentei puterii judecatoresti, garantata de legea fundamentala.

2.Dreptul UE privind pensiile de stat

2.1. Legislatia UE a reglementat prin trei directive, cei trei piloni de securitate sociala:

a) Pilonul I - Directiva nr. 79/7/CEE privind principiul egalitatii de tratament intre femei si barbati, reflectat in Legea nr. 19/2000;

b) Pilonul al II-lea - Directiva nr. 86/378/CEE, modificata prin directiva 96/97/CEE, privind aplicarea principiului egalitatii in schemele ocupationale de securitate sociala, care acopera sectorial si legile speciale de pensii ale magistratilor, militarilor, politistilor s.a.;

c) Pilonul al III-lea - Directiva nr. 2004/113/CEE relativa la economiile individuale pentru pensii.

2.2. Conform Directivelor nr. 86/378/CEE si nr. 96/97/CEE "criteriile decisive pentru incadrarea unui sistem de securitate sociala ca sistem ocupational sunt: a).sa se refere la o categorie particulara de lucratori;

b).sa fie direct legat de perioada de serviciu, iar c).pensia sa fie calculata prin raportare la ultimul salariu al lucratorului". In cauza Beune c - 7/1993, Curtea Europeana de Justitie de la Luxemburg a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind ca expresia "ultimul salariu" nu trebuie inteleasa strict, ea putand reprezenta chiar si "media salariilor din ultimele luni de angajare", intrand in aria de reglementare din art. 141 al Tratatului CE.

2.3.Prioritatea normelor comunitare si aplicabilitatea lor imediata si directa in dreptul nostru intern isi are temei constitutional in art. 20 (2) si in art. 148 (2) din Constitutia revizuita ("Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare").

2.4.Politica salariala si de pensii a UE.

Este relevanta si Politica salariala a UE privind pe judecatorii Curtii de Justitie a UE care prevede ca: „Incepand din iulie 2009, toti membrii Parlamentului European primesc acelasi salariu, care este fixat la 38,5% din salariul unui judecator de la CJUE, adica 7665 euro/luna”.

2.4.1.Salariul judecatorilor CJUE

Din datele interne ale Comisiei Europene si ale CJUE rezulta ca judecatorii CJUE au primit, din anul 2017, o majorare cu 2,4% a salariilor de baza anuale, ajungand la suma de 256.000 euro/an, plus 15% taxa de rezident, in total cca. 300.000 euro/an.

Totodata, judecatorilor CJUE le este asigurata gratuit locuinta familiala si primesc o suma de 9500 euro/an pentru educatia fiecarui copil, plus masina si sofer. La instalarea in functie fiecare judecator primeste o prima de 2 salarii lunare, in total 41.664 euro, reprezentand costurile estimative aferente familiei sale pentru instalare. La incetarea functiei de judecator primeste o suma de 100-162.000 euro pentru urmatorii 3 ani pentru intretinere, confort familial si profesional, precum si 20.832 euro cheltuieli de relocare a familiei.

2.4.2.Pensiile judecatorilor CJUE

Varsta de iesire la pensie a judecatorilor CJUE este 65 de ani, cand primesc o pensie de 174.993 euro/an, adica 70% din salariul de baza neimpozabil. De exemplu, fostii vicepresedinti ai CJUE, Koen Lenartz (Belgia) si Antonio Pizzanu (Italia) au primit o pensie anuala de 334.000 euro si, respectiv, de 284.000 euro.

3.Drept comparat al Statelor europene

3.1. In numeroase State europene - Cipru, Elvetia, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia, Ungaria, Slovenia s.a. - Statutul judecatorilor si procurorilor, ca si pensia de serviciu, fac obiectul unei legi speciale, intemeiat, in principal, pe - specificul activitatii judecatorilor si procurorilor; - rolul si importanta lor sociala; - riscul profesional; - incompatibilitatile si interdictiile instituite prin constitutie sau prin lege.

3.2. In majoritatea Statelor este instituita obligatia constitutionala de a garanta judecatorului la incetarea functiei, plata unei pensii al carei nivel sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei renumeratii, fiind, astfel transpuse, adecvat, Directivele nr. 86/378/CEE si nr. 96/97/CEE si fixandu-se pensii intre 70-85% din aceasta renumeratie.

3.3. Cu privire la Statutul judecatorilor si procurorilor, Curtea Constitutionala Federala a Germaniei prin decizia din 2409.2007 (2 Bv R 1673/03) a hotarat ca functionarii de stat au un statut similar magistratilor, iar "considerentele de ordin financiar si efortul de a reduce cheltuielile bugetare nu pot fi primite ca o legitimare suficienta de a reduce pensiile. Valoarea mijloacelor de intretinere adecvata, datorata de angajator, oricine a fi el, nu reprezinta o marime cu dimensiuni variabile in mod arbitrar, care sa poata masura pur si simplu in functie de posibilitatile economice ale bugetului de stat si de evaluarile politice ale urgentei unor masuri sau in functie de volumul eforturilor in directia realizarii principiului general al Statului social”.

3.4. Asa cum se releva si in Avizul Consiliului Legislativ al Romaniei (nr. 105/12.02.2010), referitor la principiile si metodologia privind pensiile militare in Statele membre ale UE si NATO: - sistemul de calcul al pensiilor este reglementat printr-o lege separata, ca si la magistrati (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Israel, s.a.) sau intr-un capitol independent inclus intro lege unitara (Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria"); - baza de calcul a pensiilor se stabileste in raport de valoarea soldei (remuneratiei) din ultima luna de activitate (Germania, Italia, Grecia, Austria, Turcia, Marea Britanie, s.a.) sau de media pe ultimele 3 sau 6 luni (Franta) si de vechimea integrala, de la care se poate primi pensia de serviciu; - in majoritatea statelor bazei de calcul i se aplica un procent curpins intre 75/80% din valoarea renumeratiei (soldei) pe ultimele 1-3-6 luni, - iar in unele state pensia de serviciu nu este supusa impozitarii (Portugalia, s.a.).

4.Jurisprudenta CEDO si a Curtii Constitutionale.

4.1.Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) este constanta si in concordanta cu cea a CJCE de la Luxemburg privind statutul judecatorilor si procurorilor, indepedenta economica a acestora (salarii si pensii), cumulul pensiei cu salariul, neretroactivitatea legii si pastrarea drepturilor castigate.

4.1.1.In cauza Buchen c. Cehiei (2006), Curtea a decis ca "limitarea nejustificata a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie de serviciu, drept nesocotit ulterior, fara a exista o justificare obiectiva si rezonabila pentru o asemenea ingradire, constituie o privare de proprietate in sensul art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, dar si o discriminare in sensul art. 14 din Constitutie si art. 1 din Protocolul nr. 12". (in speta, reclamantul beneficiase de o pensie de serviciu ca fost judecator militar si, apoi, in cumul, de un salariu ca judecator civil, dupa reancadrarea sa in aceasta functie).

41.2.In cauza Gaygusuz c. Austriei, prin hotararea din 16.09.1996, Curtea a decis ca pensia constituie un drept patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, iar relativ la art. 14, a retinut ca "exista o diferenta discriminatorie, in sensul art. 14, daca lipseste o justificare obiectiva si rezonabila".

4.1.3..In speta, Stubbings si altii c. Marii Britanii, Curtea a reluat teza ca "nu orice diferenta de tratament presupune incalcarea automata a art. 14 al Conventiei, ci numai atunci cand persoane in situatii identice sau comparabile se bucura de un tratament preferential fata de altele, fara nicio justificare obiectiva rezonabila". Astfel, Curtea retine ca diferenta de tratament in privinta platii pensiei de judecator militar, la care a fost supus reclamantul nu corespunde niciunei "justificari obiective si rezonabile".

4.1.4.In acest sens, exista o jurisprudenta constanta, exemplu edificator fiind hotararea Muller c. Austriei -5849/1972 - in care Curtea a retinut expres ca "o reducere substantiala a nivelului pensiei a putea fi considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate si, chiar a dreptului de a ramane beneficiar al sistemului de asigurare de batranete".

4.2.Jurisprudenta CCR

4.2.1.Atat cu privire la principiile constitutionale - neretroactivitatea legii civile, independenta puterii judecatoresti, nediscriminarea si egalitatea in fata legii, garantarea dreptului de proprietate, securitatea juridica si preeminenta dreptului -cat si, in mod direct, relativ la salariile si pensiile judecatorilor si procurorilor, Curtea Constitutionala are o jurisprudenta constanta, unitara si riguroasa in perioada 2000 - iunie 2010, vadit contrara solutiilor legislative adoptate de Guvern in legea unitara a pensiilor publice din 2010.

4.2.2.Abrogarea pensiei de serviciu (art. 103 din Legea nr. 92/1992 reluat in art. 85 din Legea nr. 303/2004), prin art. 198 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, a fost declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 20/2.02.2000 publicata in M.Of. nr. 12/18.02.2000. Curtea a retinut, in esenta, ca "acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii", solutie in acord cu jurisprudenta. In argumentarea solutiei sale, Curtea Constitutionala citeaza jurisprudenta CEDO, propria jurisprudenta constanta, Rezolutiile ONU-1985, Recomandarea R 94/12 din 13.12.1994 a Consiliului Europei, Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor, art. 6 si 14 din CEDO si art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, dandu-le prevalenta constitutionala, conform art. 11 si 20 din Constitutie (pag. 7 al. 7-8).

4.2.3.Dupa 5 ani de la aceasta decizie, in prima parte a anului 2005, noul Guvern a reluat actiunea legislativa de "mutilare" a drepturilor judecatorilor si procurorilor vizand limitarea/ingradirea drepturilor de salarii, pensii si altor asemenea ori suprimarea unora, deja consacrate, ceeace a atras sesizarea, din nou, a Curtii Constitutionale de catre Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si pronuntarea deciziei nr. 375 din 6.07.2005, solutie de principiu, care consolideaza jurisprudenta sa anterioara, invocandu-se: - incalcarea principiilor independentei si inamovibilitatii judecatorilor consacrate de art. 124 (3) si art. 125 (1) din Constitutie si de art. 6 (1) CEDO si - incalcarea principiului neretroactivitatii legii prevazuta in art. 15 (2) din Constitutie.

4.2.4.Legea nr. 119/2010 a desfiintat pensiile de serviciu, inclusiv pe cele ale judecatorilor si procurorilor, dupa un monolog public, sistematic, de denigrare a acestora („pensii nesimtite”, „pensii speciale”, s.a.) desfasurat in media de puterea executiva, de la cel mai inalt nivel, echivaland, uneori cu un linsaj mediatic.

Prin decizia nr. 873/25.06.2010 CCR a declarat neconstitutionale dispozitiile din art. 1 lit. „c” ale Legii nr. 119/2010 care desfiintau pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor.

5.Avizele consultative ale Consiliului Europei- Comisia de la Venetia si GRECO, precum si Rapoartele MCV (2007-2019-timp de 12 ani) nu contin nicio referire critica asupra reglementarii pensiei de serviciu a judecatorilor si procurorilor, care este conforma cu standardele UE si ale Consiliului Europei, dar si cu jurisprudenta CEDO si a CJUE.

II.Proiectul de lege privind „TAXA pe veniturile din pensii si indemnizatii pentru limita de varsta”.

1.Obiectul si scopul reglementarii

1.1.Noul Titlu IV introdus in Legea nr. 227/2015-Codul fiscal, instituie o TAXA de 30% pe venitul din pensiile de serviciu intre 7-10.000 lei si de 50% pentru cele care depasesc plafonul de 10.000 lei, pentru 10 categorii de beneficiari cuprinsi in legile speciale: judecatori si procurori, persoanul areonautic, diplomatic, al Curtii de Conturi deputati si senatori, pensiile militare, s.a.

1.2.”Perioada de aplicare a TAXEI este pana la data de 31.12.2025 inclusiv, cand se va finaliza implementarea etapizata a Legii nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, urmand ca la finalul acesteia sa fie eliminate, in mare parte (?!), discrepantele existente si inechitabile dintre beneficiarii sistemului” (citata din Expunerea de motive – pag. 8 al. Final).

1.3.In Expunerea de motive (pg. 2) se invoca Decizia CCR nr. 871/2010 care a solutionat obiectia de neconstutionalitate a Legii nr. 119/2010 si in care se retine, in esenta, ca, aceasta compensatie acordata de la bugetul de stat tine de politica statului in domeniul asigurarilor sociale”, dar se omite Decizia nr. 873/2010 din aceeasi data care, cu o ampla motivare, a declarat neconstitutionale dispozitiile prin care s-au abrogat textele din Legea nr. 303/2004 privind pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor.

2.Acest proiect de lege este incarcat cu vicii de neconstitutionalitate.

2.1.Contravine vadit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale si constituie o frauda la Legea nr. 303/2004, comisa prin introducerea noilor texte in Codul fiscal.

Operand cu o asemenea TAXA-CONFISCARE de 50% din pensia de serviciu mai mare de 10.000 lei, in conditiile in care prin Legea nr. 303/2004 este stabilit si se afla in vigoare, plafonul de 80% din salariu, in fapt se comite o frauda la legea privind statutul judecatorilor si procurorilor, lipsind de efecte regimul special al pensiei de serviciu.

2.2.Continutul reglementarii este in contradictie cu titlu legii si cu scopul real urmarit de „legiuitorul grabit”, acela de a elimina impozitul pe pensii la cvasitotalitatea pensionarilor cu pensii sub 7.000 lei, care reprezinta 99,9%.

In realitate, cum se arata in Expunerea de motive, numai 4049 de pensii de serviciu depasesc plafonul de 10.000 lei (3177- judecatori+procurori si 869 personal navigant) si 8929 pensii militare, in total 12.975 pensii mai mari de 10.000 lei (din care 178.168 pensii militare si 9.312 pensii de serviciu), raportate la cei 5.002.700 pensionari de stat.

2.3.Eliminarea impozitului pentru toate pensiile cu valoare de pana la 7.000 lei (0-1500 euro), adica pentru 99,9% din pensionari pentru limita de varsta, are ca efect anularea acestei surse la bugetul de stat. Rezulta, deci, ca proiectul de lege a fost adoptat de Senat fara a exista o prevedere clara care sa asigure acoperirea acestui impozit eliminat, ceea ce constituie o incalcare a legii bugetului de stat.

2.4.Proiectul de lege incalca in mod brutal si fara precedent legislativ dispozitiile art. 44(3), 53 si 139 din Constitutia Romaniei, nesocotind deciziile CCR nr. 2/2000, 57/2000, 120/2007, 85/2009, 375/2000 si 873/2010, ale caror solutii au fost expuse, in sinteza, in prima parte.

Acest act normativ este produsul politic al isteriei electorale si reflecta o conceptie de fiscalitate exclusiva, intemeiata doar pe cifre seci, propagate fals de un adevarat „perceptor” de stil nou (?!).

In mod evident aceasta „TAXA – CONFISCARE” realizeaza in fapt o expropriere simulata, contrara principiului constitutional din art. 44 (3) din Constitutie si art. 1 (1) Protocol 1, aditional la Conventie, echivaland cu o „privare nelegala de proprietate”.

Totodata, asa cum rezulta din expunerea de motive, proiectul nu are o „justificare obiectiva si rezonabila” pentru o asemenea limitare (decizia Budeu c. Cehia-2006, Gaygusuz c. Austria-1996 si Stubbings c. U.K.) si dispune arbitrar o „reducere substantiala a nivelului pensiei de natura a afecta substanta dreptului de proprietate si a dreptului la compensatie ca beneficiar al sistemului de asigurare de batranete”, dupa toate interidictiile in compatibilitatile si ingradirile in exercitarea profesiei de judecator (CEDO-Miller c. Austria-1972).

2.5.Proiectul incalca grosolan principiile independentei si inamovabilitatii judecatorilor, consacrate si garantate de art. 21, 124 (3), 125 si 126 (1) din Constitutie si de art. 6 (1) din CEDO, asa cum a decis, in mod rituos, CCR prin Decizia nr. 375/6.07.2005 si prin Decizia nr. 873/2010.

2.6.De asemenea, Proiectul incalca art. 53 din Constitutie, prin confiscarea a 1/2 din pensia ce depaseste 10.000 lei, dand aparenta de pedeapsa complementara din dreptul penal si instituind fara justificare obiectiva si rezonabila o asemenea privare de proprietate, pe o durata de cinci ani, care nu poate fi calificata drept masura cu caracter provizoriu/temporar, ci ca un experiment fiscal abuziv, lipsit total de loialitate fata de Autoritatea judecatoreasca.

Asadar, aceasta masura fiscala nu este generata de circumstante exceptionale, fiind o sanctiune fiscala definitiva, care afecteaza insasi substanta dreptului de proprietate asupra pensiei de serviciu, fara nicio legatura cu „indeplinirea criteriilor de convergenta cu moneda euro”, asa cum se arata, in mod sfidator in expunerea de motive.

In concluzie, acest nou sistem de supraimpozitare numai a pensiilor de serviciu, cu precadere ale judecatorilor si procurorilor, adoptat in procedura legislativa de urgenta (electorala) la Senat, constitutie un „produs fiscal” unicat, nemaiintalnit in dreptul nostru fiscal si nici in cel european, incarcat de vicii de constitutionalitate”.

Sursa foto Voicu: Jurnalul National