Nu suntem fani ai ministrului Justitiei Catalin Predoiu (foto), dar nu exista comparatie intre acesta si fostul ministru USR al Justitiei Stelian Ion, zis “DJ Stelica”. S-a dovedit acest lucru joi, 17 februarie 2022, la sedinta Comisiei juridice din Camera Deputatilor in care s-a dezbatut proiectul de desfiintare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie (SIIJ).

Astfel, fostul ministru al Justitiei Stelian Ion a cerut amanarea discutarii proiectului de desfiintare a SIIJ pana cand va veni un aviz de la Comisia de la Venetia. In replica, actualul ministru de Justitie Catalin Predoiu a tinut sa evidentieze abordarea diferita a lui Stelian Ion, cel care in 2020 critica Ministerul Justitiei ca nu desfiinteaza cat mai repede SIIJ, inclusiv prin ordonanta de urgenta, fara sa isi mai puna problema unui aviz suplimentar. Or, avem de-a face cu o fractura de logica din partea lui Stelian Ion, a punctat ministrul Justitiei Catalin Predoiu.

Pe de alta parte, Predoiu a tinut sa-i transmita lui Stelian Ion ca exista deja avize din partea Comisiei de la Venetia in legatura cu desfiintarea SIIJ, de care de altfel a si tinut cont in momentul in care Ministerul Justitiei a redactat proiectul de lege.

Iata interventia ministrului Justitiei la dezbaterile din Comisia juridica a Camerei Deputatilor privind proiectul de lege de desfiintare a SIIJ, asa cum a fost publicata pe site-ul Ministerului Justitiei:

“Va multumesc doamna presedinta, stimati colegi.

Doua-trei remarci as face. In primul rand, as observa ca cererea de amanare vine din partea unui deputat care, pe tot parcursul anului 2020, a somat si a criticat Ministerul Justitiei, in 2020, pentru ca nu emite ordonanta de urgenta pentru desfiintarea SIIJ. La acel moment nu s-a mai pus problema unui aviz suplimentar, nu s-a mai pus problema referendumului, nu s-a mai pus problema majoritatii care ar putea adopta, aproba sau respinge ordonanta de urgenta, s-a pus in mod imperativ si insistent problema unei ordonante de urgenta. Nu vreau sa insist asupra fracturii de logica intre acea cerere si cererea formulata astazi.
Doi, in ceea ce priveste procesul propriu-zis de consultare a Comsiei de la Venetia – exista deja emise un numar de avize cu privire la problematica desfiintarii SIIJ. Ministerul Justitiei le-a avut in vedere cand a redactat acest Proiect si voi reveni asupra acestui aspect.

In ceea ce priveste cererea de astazi, asa cum s-a aratat chiar de catre cel care a formulat cererea, ea a fost facuta de catre un partid politic din opozitie, prin intermediul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, si este evident ca a fost facuta tocmai pentru a bloca acest proces de adoptare a Proiectului de desfiintare a SIIJ. De ce spun ca este evident? Pentru ca a fost facuta dupa ce exista cel putin trei avize, daca memoria nu ma insala, emise de Comisia de la Venetia pe acest subiect. Cu toate acestea, Ministerul Justitiei va participa la aceste consultari. Nu numai ca va participa, dar le organizeaza. Noi am fost in contact cu Comisia de la Venetia si am fost intrebati daca dorim sa le organizam si evident ca am raspuns afirmativ. Am trimis deja invitatii catre foarte multe institutii, unele dintre ele sunt reprezentate si astazi, aici. Nu vad niciun fel de incompatibilitate in a derula in paralel un proces de dezbatere parlamentara in Parlamentul Romaniei – singura autoritate legiuitoare din aceasta tara, suprema, care cenzureaza si actele administrative ale Guvernului – de tip ordonanta, si Comisia de la Venetia pe care o respectam si cu care vom dialoga cat se poate de deschis despre aceste probleme.

Nu stiu daca este o culpa faptul ca Ministerul Justitiei s-a grabit, cum s-a spus aici, sa isi indeplineasca obiectivele din programul de guvernare. Inteleg ca, mai nou, este o culpa daca un minister trece imediat la treaba si nu asteapta luni de zile, probabil, pentru a rata obiectiv dupa obiectiv si a critica eventual dupa aceea pe altii ca nu le indeplineste.

Noi suntem astazi aici cu aceasta problema pentru ca acest obiectiv a fost ratat lamentabil in 2020 si de aceea nu vad niciun motiv pentru care trebuie sa astept o zi, doua sau noua, dupa ce am fost criticati tot anul 2020 ca nu emitem OUG, ceea ce era oricum ilogic. Deci, nu vad niciun fel de incompatibilitate in derularea acestor procese, nu fortam in niciun fel Parlamentul sa adopte intr-un anumit ritm, pentru ca Parlamentul isi regleaza si isi programeaza singur agendele de dezbatere si de vot, si participam aici invitati, ca toata lumea. Am parcurs toate procedurile ca la carte, si voi reveni asupra acestui aspect, pana la promovarea acestui proiect de catre Guvern, inclusiv dezbateri publice. Iar termenele amintite sunt termenele recomandate, in cadrul carora un minister se poate misca mai repede sau mai incet. Unele depasesc aceste termene. Unele ministere, cateodata, stau si luni de zile, fara sa isi promoveze obiectivele. Noi nu intelegem sa procedam astfel. De aceea, ne-am apucat imediat de lucru si astazi am venit in fata dumneavoastra cu acest proiect de act normativ. Si cu asta am incheiat interventia prealabila cu privire la cererea de amanare.

In ceea ce priveste sustinerea proiectului, va rog sa-mi permiteti mai intai doua-trei consideratii cu privire la contextul politico-legislativ. si apoi voi incheia cu referiri la continutul normativ. Desfiintarea SIIJ este un obiectiv principal din programul de guvernare, cu termen de realizare 31 martie 2022. Este, de asemenea, un obiectiv in cadrul MCV. Desfiintarea SIIJ ar putea avea un impact in procesul de aderare a Romaniei la spatiul Schengen. Dupa cum este cunoscut, Romania este pregatita tehnic de aderare la spatiul Schengen inca din 2010 si mentinerea ei in afara acestui spatiu Schengen afecteaza grav interesele economice ale companiilor romanesti si ale cetatenilor. si are, ca si MCV, semnificatia nemeritata ca procesul Romaniei de integrare in UE este nefinalizat. Inchid aceasta paranteza spunand ca sistemul judiciar romanesc, cu toate problemele lui, este in aceeasi linie de functionalitate cu celelalte sisteme europene, ca problemele justitiei din Romania sunt comune si altor sisteme din statele membre ale UE si, ca pe baza unor parametri obiectivi, consfintiti si constatati in studii, facute inclusiv de organisme independente, fanion, putem afirma ca in masura in care ne atingem obiectivele MCV, restante, inclusiv desfiintarea SIIJ, este firesc ca MCV sa inceteze si monitorizarea sa se continue pe mecanismul Rule of Law, care este aplicabil tuturor statelor membre ale UE. Iata inca un motiv pentru care Ministerul Justitiei a inteles sa nu intarzie nicio zi cu privire la promovarea acestui proiect catre Parlament care are, pana la urma, decizia finala. As putea chiar spune mai mult ca, in general, problemele societatii romanesti, inclusiv coruptia si nevoia imperioasa de a o combate eficient, inclusiv, in justitie este comuna si altor societati din cadrul UE. Si de aceea cred ca noi trebuie sa indeplinim cat mai rapid obiectivele din MCV, pentru ca trebuie sa ne aliniem complet cu toate celelalte state mebre ale UE, in toate privintele.

Acum, au existat mai multe tentative, laudabile as putea spune, de desfiintare a SIIJ. Au fost in urma cu 2-3 ani de zile propuneri parlamentare venite din partea unui partid astazi aflat in opozitie. Din pacate, a fost respinsa de Parlament. Ultima, cea mai recenta tentativa, a fost cea de anul trecut, de asemenea, din pacate, blocata in Parlament. Numai ca acest blocaj in Parlament, care a reflectat in final si un blocaj politic, a fost generat de un blocaj in CSM, pentru ca proiectul de lege respectiv nu a avut acordul, nu a avut avizul pozitiv al CSM, iar CSM este garantul independentei sistemului judiciar. Aceasta problema a creat in sistem o falie, o falie pe care am constatat-o din nou in cadrul dezbaterilor publice care au precedat promovarea proiectului in CSM si, mai departe, in Guvern si, astazi, in Parlament. Sunt doua chestiuni esentiale care sunt la baza acestei cotroverse, acestei falii: in primul rand, desfiintarea propriu-zisa, asupra careia nu toata lumea a fost si inca mai este de acord. Au existat opinii si exista in continuare ca aceasta desfiintare nu ar trebui operata – e o realitate. Exista opinii ca ea ar trebui facuta imediat. Si eu sunt de parere ca trebuia facuta de mult aceasta desfiintare, a fost pozitia mea traditionala aceasta chestiune, argumentata la momentul respectiv. A doua chestiune care creeaza controverse este 'ce se intampla dupa, unde merge competenta de investigare si, mai departe, trimitere in judecata – in cazul infractiunilor savarsite de magistrati?'. Prealabil propunerii de reglementare, Ministerul Justitiei a facut largi consultari pe baza carora a facut o evaluare a situatiei. Consultarile acestea au fost facute inclusiv cu parteneri externi si as face din nou o paranteza aici: Ministerul Justitiei a fost acuzat pe nedrept ca dezinformeaza organismele europene.

Noi am informat intotdeauna Comisia corect si transparent asupra situatiei de fapt cu privire la opiniile din sistemul judiciar privind desfiintarea SIIJ. Am informat corect asupra vointei coalitiei si a Guvernului de a desfiinta SIIJ. Am informat corect asupra programului de guvernare, inclusiv, a termenului de realizare. Am informat corect asupra faptului ca vom proceda imediat la consultari, la redactarea proiectului, la punerea in dezbatere publica, la supunerea lui procedurilor legale, potrivit legii romane de avizare. Am informat corect cu privire la faptul ca ne asumam, in mod real si sincer, acest obiectiv, dovada ca suntem astazi aici, si suntem acuzati, culmea ironiei, ca suntem astazi, aici, atat de repede. Acest mod de a pune la indoiala onestitatea institutionala a unei institutii cheie in statul roman, cum este Ministerul Justitiei, care, niciodata, sub nicio conducere nu a dezinformat Comisia Europena, este condamnabil si vatameaza grav interesele noastre nationale, pentru ca, nu putem avea credibilitate in Europa, cata vreme ne decredibilizam singuri in tara. Exista limite cu privire la critica politica si limita aceasta trebuie sa fie atingerea unui interes national. Din moment ce ministerul Justitiei a procedat asa cum procedeaza si astazi, asumandu-si o opinie, intr-un concert de opinii, de multe ori contradictorii, asumandu-si decizii, unele complicate, nu vad de ce aceasta institutie, la care foarte multi dintre cei de fata, direct sau on-line, sunt convins ca cei care o critica tin foarte mult, trebuie sa fie pusa sub un semn de indoiala. Ministerul Justitiei a fost si va ramane in Romania un reper al credibilitatii tarii. Trec mai departe. Alegerea pe care am avut-o in fata, inainte de a redacta proiectul, a fost simpla si in acelasi timp dramatica: sa ignoram, pe de o parte, semnalele venite din CSM, semnale cu privire la pozitia fata de modalitatea desfiintarii, semnale confirmate ulterior de avizul pozitiv fara observatii obtinut de proiect in CSM, sa repetam demersul blocat anul trecut in Parlament si sa ratam in final obiectivul desfiintarii SIIJ, adica, din punctul meu de vedere, o cale sterila, ineficienta si, as putea chiar sa spun demagogica, sau sa gasim o solutie functionala, dupa desfiintarea SIIJ, care sa atinga obiectivul principal si anume sa inchidem aceasta institutie care ne-a creat atatea deservicii.

Ministerul Justitiei a ales, si imi asum in continuare aceasta alegere, sa lansam in dezbatere publica un proiect care sa raspunda urmatoarelor comandamente: sa atinga obiectivul desfiintarii SIIJ, sa instituie un sistem functional postdesfiintare si sa fie fezabil, adica sa fie apt si sa fie adoptat dupa ce este avizat in CSM. Actiunea noastra nu este doar normativa, ci si una sistemica, adica de a depasi acest blocaj, de a taia acest nod gordian, de a merge mai departe sa rezolvam celelalte probleme grave sau si mai grave ale sistemului judiciar. Poate ca sunt unii care vor sa ramanem in acest blocaj, incercand, in mod nerealist, in acest moment, sa atinga un anumit obiectiv maximal. Dar eu nu sunt pentru ramanerea in blocaj, sunt pentru rezolvarea problemei, eventual in etape. si sunt multe discutii de facut, nu e locul aici, nu fac obiectul discutiei. De ce nu putem atinge toate obiectivele deodata? Ce e important astazi este sa atingem obiectivul desfiintarii SIIJ.

Procedura, si am sa inchei, pentru ca m-ati atentionat doamna presedinta, multumesc. Imi cer scuze colegilor de dezbatere, in doua-trei minute, am incheiat.

Procedura urmata de minister a fost, cum spuneam, ca la carte. Ne-am consultat in prealabil, am facut dezbateri publice, sunt inregistrate, sunt pe site-ul ministerului, am examinat propunerile primite, pe unele le-am primit, pe altele nu, asa cum e normal in orice proces. Ne-am consultat cu partenerii externi, cu Comisia, am discutat cu statele membre, prin intermediul ambasadorilor si a unor ministri, am informat permanent tot ce facem. Am supus proiectul deciziei coalitiei care sustine Guvernul, a obtinut sustinerea politic. Am supus proiectul avizului CSM, am obtinut un aviz fara observatii. Am venit la Parlament. Nu vad in acest moment ce am gresit sau unde trebuia sa facem mai mult. Am luat cartea, ne-am uitat in ea si ce a scris acolo asa am facut in aceasta procedura. Avizul Comisiei de la Venetia a fost luat in calcul, reperele esentiale ale acestor avize, care sunt mai multe emise, in anii anteriori, inca din 2018. A fost luat in calcul inclusiv comandamentul asigurarii independentei justitiei, comandamentul asigurarii faptului ca judecatorul, atunci cand judeca, o face nestingherit, dar si functionalitatea sistemului care este pus in opera dupa desfiintarea SIIJ daca aceasta lege va fi adoptata. Se vorbeste in acele avize, e adevarat, de specializarea anticoruptie, va rog sa luati in calcul ca avizul, dupa ce a integrat amendamente de la CSM, deschide baza de recrutare si catre procurori DNA si DIICOT. Restul sunt procurori din sistemul Ministerului Public, de unde recruteaza si DNA, si DIICOT. Fac si aici o scurta paranteza: a pune in cauza, permanent, toate celelalte unitati de parchet sub un semn de intrebare cu privire la capacitatea lor de a combate eficient infractionalitatea, inclusiv coruptia, mi se pare contraproductiv si, in orice caz, in dezacord cu realitatile din teren. Toti procurorii din Romania sunt respectabili, pana la proba contrarie. Nu este corect sa punem sub semnul intrebarii profesionalismul procurorilor care nu fac parte din unitatile specializate. ii respect si pe ei ca ministru, cum ii respect foarte mult si pe cei care fac parte din unitatile specializate care nu se pot plange ca vreodata acest minister nu le-a sprijinit, indiferent de conducere. si cu toate controversele care au fost cu niste ani in urma.

Continutul normativ va este cunoscut, de aceea am lasat la urma si nu insist pe el, mi s-ar parea chiar sa va jignesc, facand o prezentare in detaliu a tututor celor cateva, pana la urma, articole care compun aceasta lege deloc complicata. Noi am inlocuit competenta SIIJ, folosind sistemul Ministerului Public, sistemul ierarhic, pe doua etaje: unul la nivelul PG, cu sectia de urmarire penala si criminalistica si celalalt la nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel. Sunt prevazute proceduri de selectie riguroase, exista o garantie, prin faptul ca plenul CSM este implicat in aceasta procedura, exista toate garantiile ca putem sa trecem mai departe, dupa ce desfiintam SIIJ, intr-un sistem functional, care sa ofere fiecaruia cate ceva din ceea ce isi doreste: si independenta, si garantii, si eficienta functionarii sistemului.

(…)

Multumesc si eu pentru interventia domnului deputat care are doua intrebari explicite si mai multe implicite. O sa le iau pe rand, daca imi permiteti, si pe scurt.
S-a spus ca reinfiintam o structura, desfiintam SIIJ si reinfiintam o structura. Nu vreau sa fiu in niciun fel banuit de suficienta, dar eu fac apel la cunostintele tuturor, pe care le-am invatat cu totii cei care am parcurs dreptul, in anul I, dreptul civil, materia 'Persoane', unde se arata ce inseamna o structura care trebuie sa aiba o organizare clara, un sef si personalitate juridica. Daca imi aratati in acest proiect de lege unde sunt elementele esentiale pe care le-am invatat cu totii in anul I, ale unei structuri functionale, atunci recunosc ca am reinfiintat o structura.

Noi nu am reinfiintat nimic. Asa cum am spus foarte clar si reiau, utilizam sistemul ierarhic piramidal, functional, al Ministerului Public – pe care il respect in egala masura, de la cea mai mica unitate de parchet local, pana la Parchetul General. S-a spus, de asemenea, ca am vorbit despre o falie intre poli de putere. Fals, eu am vorbit despre o falie in opiniile care se exprima nu numai in magistratura, ci si in afara magistraturii, cu privire la acest subiect, asa cum e normal intr-o democratie. Va rugam sa ne iertati daca avem opinii diferite cu privire la acelasi subiect, dar cam asa functioneaza democratia. In CSM, nu e o falie intre poli de putere, e o falie de opinii si dovada este chiar votul CSM. Votul CSM a fost dat cu voturi 'pentru', aviz curat, fara observatii, inclusiv din Sectia pentru procurori. Deci, teoria conform careia exista doi poli de putere in CSM e straina cel putin de gandirea mea si eu refuz sa politizez CSM, asa cum se face, implicit, prin aceasta declaratie. Nu sunt poli de putere in CSM, sunt poli de opinii. CSM e unul singur, cuprinde magistrati judecatori si magistrati procurori, membri alesi, membri de drept si membri ai societatii civile si acolo sunt foarte multe opinii care se grupeaza si se regrupeaza in functie de subiecte si de convingerea intima a fiecarui membru. Si, repet, la acest vot care a fost dat, de 11 la 8, au votat judecatori 'contra' proiectului si au votat procurori 'pentru' proiect. Cum vrem sa refuzam aceasta evidenta? Si spun ca au votat astfel pentru ca s-au exprimat public. Si pe baza exprimarilor publice si a calculului de vot, a numararii, aritmetica simpla a celor doua Sectii, voturile din cele 2 Sectii, rezulta clar ca 'pentru' proiect au votat si judecatori, si procurori, si 'impotriva' proiectului au votat si judecatori, si procurori, plus societatea civila, cum am spus.

Deci, haideti sa nu mai politizam si sa nu gandim schematic. S-a spus ca m-a deranjat critica la adresa ministerului. Fals. Discut cu oricine critica acest minister. Eu am spus altceva, am spus cu totul altceva si anume ca noi nu am dezinformat, cum s-a acuzat, Comisia Europeana, s-a spus in clar acest lucru si am tacut pentru ca nu am vrut sa ma exprim prin ziare si televizoare, cu tot respectul pentru presa, dar am vrut sa ma exprim prima data aici, in Parlament, in fata alesilor poporului, pentru ca acesta este poporul, pana la urma, in Parlament. Si dau institutional acest raspuns in Parlamentul tarii. Niciodata ministerul, in mandatele mele, nu a dezinformat, nici parteneri externi si nici parteneri interni de dialog. Tuturor le-am spus in fata ce gandim, cum stau lucrurile si cum le vedem noi. Eu nu am criticat si nici nu am spus ca a fost criticata activitatea mea personala, am spus ca nu e corect sa afirmi ca Ministerul Justitiei dezinformeaza. Despre azi vorbim, nu despre acum 100 de ani. Si faptul ca un deputat sau un membru al societatii civile sau un magistrat are impresia ca undeva, in trecut, cineva a dezinformat, nu inseamna ca, prin inductie, automat dezinfomeaza si azi ministerul. Asta este tot ce am spus. Sa fiu iertat daca apar Ministerul Justitiei pentru ceva ce nu a facut.

Acum, sa raspund si la celelalte doua intrebari. Avizul cu privire la competenta DNA. Nu veti gasi nici la mine o critica, nu cred ca gasiti o declaratie critica a activitatii DNA in corpore. Si ar trebui sa intelegem ca o institutie poate fi apreciata in intregul ei si pot sa abordez aspecte particulare, mai bune sau mai rele din activitatea unei institutii. Nu am criticat niciodata DNA-ul, iar avizul care vorbeste de specializarea procurorilor specializati este respectat prin prevederea din proiect, il aveti in fata, care spune ca, in acest sistem de investigare a infractiunilor post-SIIJ, pot participa si procurori membri din DNA si DIICOT.

Mai departe, despre nerespectarea procedurilor. inca o data spun, exista termene de recomandare si termene imperative in lege, exista termene cu sanctiuni si termene fara sanctiuni. Noi ne-am incadrat in termen si am facut dezbaterile, chiar am prelungit dezbaterile, am avut doua sesiuni de intalniri cu asociatii care sunt de fata astazi, aici, si cu membri ai societatii civile. Unii ne-au criticat, am discutat cu ei, le-am adus argumentele. Am intrebat la a doua intalnire – 'Mai vreti sa mai facem una?'. Noi am incheiat dezbaterile in momentul in care am vazut ca nu mai e nimic de dezbatut, toata lumea s-a exprimat; nu mai spun ca se exprimase toata lumea de mult, ca de 4 ani avem problema asta si probabil vrem sa mai stam 4 ani cu ea. Deci ce urma sa fac, sa pierd timp? Ca sa ce?! Nu este restant acest obiectiv din 2021, din 2020, din 2019, de cand s-a infiintat? Sper ca am raspuns. Nu m-a deranjat in niciun fel interventia, raspund la toate intrebarile, am mult respect pentru toti cei de fata si sa-mi fie iertat daca sunt poate putin mai patimas pe alocuri, dar sunt la Ministerul Justitiei si nu ne place nedreptatea aici. Multumesc!”