29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

CONSILIUL LEGISLATIV DA LIBER LA INVIEREA BINOMULUI – Stupefiant: in avizul pe proiectul de modificare a Codului de procedura penala, Consiliul Legislativ nu sufla un cuvant despre intentia lui Catalin Predoiu de a reintroduce SRI in dosarele penale, cu incalcarea Deciziei CCR 55/2020. Consiliul Legislativ ignora si ca ministrul Justitiei ii exclude de la daune morale pe arestatii achitati dupa dezincriminarea faptei, in ciuda Deciziei CCR 136/2021 (Avizul)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

17 January 2023 16:33
Vizualizari: 3499

La aproape doi ani dupa ce Consiliul Legislativ (CL) – condus de fostul deputat PSD si ministru al Justitiei Florin Iordache (foto) – a emis controversatul aviz pozitiv pe proiectul de lege privind desfiintarea SIIJ (click aici pentru a citi), institutia revine in prim-plan cu un aviz mult mai scandalos.



De data aceasta, CL isi da, practic, binecuvantarea pentru invierea Binomului SRI-parchete, inchizand ochii la planul ticluit de catre actualul ministru al Justitiei Catalin Predoiu.

Astfel, in avizul emis la 27 decembrie 2022 in legatura cu proiectul lui Predoiu de modificare a Codului de procedura penala (vezi facsimil la finalul articolului), Consiliul Legislativ ignora faptul ca art. 139/1 – pe care Catalin Predoiu intentioneaza sa-l introduca in CPP – da liber la revenirea Serviciului Roman de Informatii in anchetele penale.


Iata ce prevede art. 139/1 din proiectul lui Predoiu:


Inregistrarile obtinute din activitati specifice culegerii de informatii

(1) Inregistrarile rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de proba in procesul penal daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii privitoare la pregatirea ori savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2) si au fost respectate prevederile legale care reglementeaza obtinerea acestor inregistrari.

(2) Legalitatea incheierii prin care s-au autorizat activitatile respective, a mandatului emis in baza acesteia, a modului de punere in executare a autorizarii, precum si a inregistrarilor rezultate se verifica in procedura de camera preliminara de catre judecatorul de camera preliminara de la instanta careia ii revine, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta”.


Redam textul art. 139 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, in vigoare acum:


(2) Supravegherea tehnica se poate dispune in cazul infractiunilor contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de droguri, infractiunilor la regimul privind substantele dopante, de efectuare de operatiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, infractiunilor privind nerespectarea regimului armelor, munitiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive si al precursorilor de explozivi restrictionati, de trafic si exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spalare a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plata electronica, in cazul infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronica, contra patrimoniului, de santaj, de viol, de lipsire de libertate in mod ilegal, de evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie si al infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ori in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.

(3) Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege.


CL citeaza cu totul altceva din decizia CCR


Dupa cum veti vedea in avizele anexate mai jos, Consiliul Legislativ ignora faptul ca ministrul Justitiei Catalin Predoiu nu a formulat viitorul articol 139/1 din Codul de procedura penala in acord cu Decizia CCR nr. 55/2020 privind interceptarile. Prin acea decizie, amintim, Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca textul art. 139 alin. 3 teza finala din CPP („Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege”) este constitutional doar daca nu se refera la inregistrarile rezultate din activitatile specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului desfasurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991. Or, proiectul lui Predoiu introduce art. 139/1, dar lasa neschimbat art. 139, cu tot cu sintagma declarata neconstitutionala (click aici pentru a citi). Iar Consiliul Legislativ ignora aceasta omisiune, inchizand astfel ochii la posibilitatea de refacere a Binomului SRI-parchete.

Totusi, in avizul pe proiectul de amendare a CPP, institutia condusa de Florin Iordache se refera la Decizia CCR 55/2020, insa intr-un cu totul alt context. Mai exact, CL se leaga doar de faptul ca introducerea art. 139/1 in CPP nu respecta decizia Curtii Constitutionale in ceea ce priveste competenta instantelor care verifica legalitatea emiterii mandatelor de interceptare emise in baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei. Pe scurt: mandatele de siguranta nationala (MSN-urile). In acel pasaj, CCR atrage atentia ca legalitatea MSN-urilor nu poate fi verificata decat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, dat fiind faptul ca Legea 51/1991 stabileste ca doar ICCJ este competenta sa emita astfel de mandate.

Atat. In rest, repetam, Consiliul Legislativ nu vede elefantul din camera: crearea cadrului legal pentru ca Serviciul Roman de Informatii sa poata reveni in dosarele penale. Si ne referim aici la o gama extrem de larga de dosare penale, dupa cum ati vazut mai sus, in art. 139 alin. 2 CPP. Deci nu doar cauze vizand infractiuni impotriva securitatii nationale a Romaniei.


Iordache nu vede nici discriminarea


Avizul emis de Consiliul Legislativ ignora si alta problema majora din proiectul de modificare a Codului de procedura penala, pe care au semnalat-o atat Lumea Justitiei, cat si avocatul Cristian Zeiler, cel care a obtinut din partea Curtii Constitutionale Decizia nr. 136/2021. Este vorba despre decizia prin care CCR a declarat neconstitutional art. 539 CPP, ce pune oprelisti in calea obtinerii de daune morale de catre arestatii ale caror dosare sfarsesc prin achitare sau clasare definitiva.

Amintim ca in ciuda explicatiilor pe care avocatul le-a trimis la Ministerul Justitiei, Catalin Predoiu a insistat sa mentina in proiectul de modificare a art. 539 CPP formula prin care ii exclude de la despagubiri pe achitatii sau clasatii ca urmare a dezincriminarii faptei (click aici pentru a citi).


Redam actualul text al art. 539 CPP (desfiintat de Curtea Constitutionala):


Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate

(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana care, in cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate.

(2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati sau a judecatorului de camera preliminara, precum si prin incheierea definitiva sau hotararea definitiva a instantei de judecata investita cu judecarea cauzei”.


Prezentam forma propusa de Predoiu:


Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale sau injuste de libertate

(1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana fata de care, in cursul procesului penal, s-a dispus o masura preventiva privativa de libertate, daca: a) masura a fost constatata ca nelegala; b) pentru infractiunea care a justificat luarea masurii s-a dispus in temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) – d) clasarea sau achitarea, cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite.

(2) Situatiile prevazute la alin. (1) se dovedesc prin ordonanta procurorului de revocare a masurii retinerii ori de clasare, prin incheierea definitiva a judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara ori a instantei de judecata, de revocare a masurii preventive privative de libertate ori prin care s-a constatat incetarea de drept a acesteia, sau, dupa caz, prin hotararea definitiva de achitare.

(3) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. b), persoana nu este indreptatita sa ceara repararea de catre stat a pagubei suferite daca, prin declaratii mincinoase sau in orice alt fel, a determinat luarea masurii preventive privative de libertate, in afara cazurilor in care a fost obligata sa procedeze astfel”.


Vedeti mai jos avizul Consiliului Legislativ pe proiectul de modificare a Codului de procedura penala:




sursa foto: Mediafax

Comentarii

# Binomul exista din 45. " Acoperirea" legala e subreda. date 17 January 2023 20:16 +3

S-au scos din uz parpalacele din piele neagra. Cu alea si o masina neagra..inchideai gura la orice loaza bagatoare de seama. Acum, um om integru din binoame tre' sa se fereasca mai rau ca infractorii cand e in activitate. Parpalacu' Roman de Informatii. Suna bine. Ca si viitorul. Ce ne trebuie este o stare de "necesitate" ca un fel de pandemie dar sa semene cu asanarea inamicilor interni/externi din tzara vecina si pretina. Imbecili sunt multi. Motto: "Procesati pe altii ca sa nu fiti voi procesati".

# DODI date 17 January 2023 21:12 +146

Nu ne mai miră nimic. După reactivarea acoperiților excluși din PSD de către dl. Dragnea, acoperitul nebarberit CIOLANU (șeful PSD) se lăuda deunăzi că nu trebuie schimbat Sinistrul de la Justiție în noul guWERNER pentru că a reușit marea performanță de a scoate România din MCV. Mai pe românește spus: trebuie menținuți în funcții cei care figurează pe statele de plată ale SRI și care au genunchii juliți din mersul în patru labe la UE.

# santinela date 18 January 2023 07:46 +101

Se poate observa cu usurinta acum ca acest "nimeni" Iordache a fost si este o sluga ordinara a sistemului,un yesmen gretos .Vazindu-se urcat in caruta cu interesele (cu functia obtinuta de la partid) personale ciumpalacul nu mai are nici bunul simt sa citeasca ce semneaza.

# UBB & SRI & politica date 18 January 2023 09:24 0

Doctoratul lui Bode este doar vârful unei legături mult mai vechi între cea mai mare universitate din România și persoane cheie din SRI și mediul politic. Coldea, a început să predea la UBB din 2017, George Maior este licențiat și doctor al UBB, Hellvig este absolvent al UBB. Legăturile cu mediul politic merg până în anii '90, la tatăl lui George Maior, istoricul Liviu Maior, fost ministru al Educației și șef al catedrei de Istorie modernă din UBB. Acesta este considerat, informal, mentorul așa-numitului grup de la Cluj, al foștilor lideri ai PSD din Ardeal, cu profil universitar și cu o influență importantă în peisajul politic din anii 2000: Vasile Pușcaș, Ioan Rus și Vasile Dîncu. Coordonatorul de doctorat al lui Bode este Adrian Ivan, fondatorul Studiilor de securitate la UBB, în prezent rector al Academiei SRI.

# Plagiatele de la Academia SRI date 18 January 2023 09:28 0

Unul din primii pași ai reformei promise de Hellvig după ce a devenit director al SRI, în 2015, a fost chiar numirea, în 2016, a profesorului Adrian Ivan - pe atunci șef al Departamentului de Studii Internaţionale şi Istorie Contemporană din UBB - în funcția de conducător al școlii doctorale a Academiei Naționale de Informații. Mutarea venea în contextul scandalurilor de plagiat din jurul doctoranzilor coordonați în cadrul Academiei de către Gabriel Oprea, dar avea să fie doar prefața avansării lui Ivan în funcția de rector / comandant al Academiei, în 2017. Ambii pași au fost parcurși de Ivan chiar în timpul în care doctoratul lui Bode, pe care îl coordona la UBB, era „în lucru”.În 2016, Ivan clama, în calitate de proaspăt coordonator al școlii doctorale din Academia SRI, apărarea cu orice preț a integrității academice. „Nu va ieşi nicio teză până când nu voi spune eu că este OK” și „în calitate de director voi verifica ca toate tezele sa fie sa fie conforme cu rigorile cercetării"

# Conf univ date 18 January 2023 09:37 0

Coldea predă la UBB cursul de „Intelligene și decizie politică” în cadrul masteratului de la Departamentul de „Studii de Securitate”. Se pare că cooptarea sa a fost pregătită chiar de Ivan, devenit în același an rector al Academiei Naționale de Informații, unde Coldea era conferențiar universitar. După cum reiese din titlul și din structura cursului - disponibile pe site-ul dedicat Masteratelor Facultății de Istorie - materia predată este centrată în jurul legăturii dintre serviciile de informații și mediul politic. Obiectivul general al cursului este „însușirea și utilizarea transdisciplinară a unor principii și metode privind relația dintre comunitatea de informații și decidenți”, iar relația intelligence - decidenți are alocate două prelegeri, cu explicații. Între dezbaterile propuse de Coldea se numără „Analiza funcțională a controlului civil democratic SRI” și „Informarea decidenților politici - limite”. Doctoratul lui Coldea a fost coordonat de plagiatorul G Oprea.

# maxtor date 18 January 2023 10:20 0

pct10:procuroru solutiona cauza!!!!!!!!!!!!!!!!!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva