Desi a fost condamnata in apel la 3 ani cu suspendare, pensionara Mariana Rarinca acuzata de santaj de sefa ICCJ Livia Stanciu are toate sansele sa isi schimbe, din nou, decizia. Hotararea de condamnare dupa achitare a judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti, George Dorel Matei si Anamaria Tranca, poate fi intoarsa printr-o cale extraordinara, care a fost deja inceputa. Mai exact, la ultimul termen de judecata din 10 septembrie 2015, avocatul Corneliu Liviu Popescu din Baroul Bucuresti, cel care a decis sa o reprezinte pe Mariana Rarinca in fata abuzurilor si a incalcarilor drepturilor sale fundamentale, a depus in cauza o cerere de stramutare prin care solicita ca dosarul nr. 3302/2/2015 sa fie trimis la o alta curte de apel invecinata Curtii de Apel Bucuresti, alta decat Curtea de Apel Galati, orasul din care provine judecatoarea Livia Doina Stanciu.

De retinut este ca, in vasta cerere depusa la dosar, avocatul Corneliu Liviu Popescu impreuna cu Mariana Rarinca expun motive clare care ridica semne de intrebare fata de impartialitatea judecatorilor, fata de modalitatea in care dosarul a ajuns in mana unui complet, dar si de miza pe care a reprezentat-o acest dosar.

Astfel, Mariana Rarinca dezvaluie in cererea sa de stramutare ca dosarul nu a plecat niciodata din Curtea de Apel Bucuresti, iar amanarea judecarii contestatiei in anulare la termenele din 24, respectiv 26 iunie 2015 nu a reprezentat decat un motiv pentru ca dosarul sa nu fie judecat de completul legal investit prin repartizare aleatorie.

In acest sens, Mariana Rarinca a depus la dosar o copie dupa o Rezolutie a Inspectiei Judicare care arata ca dosarul cauzei nu a fost niciodata in original la Inspectia Judiciara, ci doar in copie. Acest lucru reiese clar din Rezolutia Inspectiei Judiciare nr. 3464/IJ/2083/DIJ/2015 din 24.08.2015 prin care a fost clasata sesizarea disciplinara facuta de Mariana Rarinca impotriva Liviei Doina Stanciu.

In fata acestei evidente, Rarinca acuza ca “DNA si-a ales judecatorul care sa decida preschimbarea” si sustine totodata ca motivarea deciziei de admitere a contestatiei in anulare facuta de judecatorii George Dorel Matei si Bogdan Tudoran “dovedeste profunde resentimente personale fata de presedinta completului care a decis achitarea”. Adica fata de judecatoarea Risantea Gagescu, unul dintre cei doi magistrati care a achitat-o definitiv pe Mariana Rarinca.

Practic, acest lucru reprezinta ca argumentele invocate de instanta pentru nejudecarea cauzei de catre completul legal investit au fost pure pretexte pentru ca dosarul sa ajunga in mana completului de judecata care a si condamnat-o la 3 ani cu suspendare.

Mariana Rarinca ii acuza pe judecatorii Curtii de Apel Bucuresti ca, exceptand judecata din apel facuta de judecatorii Risantea Gagescu si Damian Dolache, care au achitat-o definitiv, in rest, „toate masurile luate de judecatorii penalisti de la Curtea de Apel Bucuresti, de la ambele sectii penale, inclusiv de presedinta instantei, dovedesc clar partinirea acestora, lipsa lor de impartialitate, in sensul discriminarii petentei inculpate si al privilegierii DNA (partea acuzatoare) si a persoanei vatamate”.

In cererea sa, Mariana Rarinca, prin avocatul Corneliu Liviu Popescu, acuza ca exista „suspiciuni rezonabile ca impartialitatea judecatorilor de la cele doua sectii penale ale Curtii de Apel Bucuresti, inclusiv a presedintei acestei instante, este afectata din cauza imprejurarilor cauzei (influenta nelegala asupra judecatorilor exercitata de DNA, de CSM si de Inspectia Judiciara) si a calitatii subiectului procesual - persoana vatamata (influenta nelegala asupra judecatorilor exercitata de presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie), conform art. 71 C.proc.pen”.

In acest sens, Mariana Rarinca arata ca Inspectia Judiciara nu ii cerceteaza pe judecatorii care au arestat-o si au prelungit masura arestului preventiv fata de aceasta, si nici pe cei care au condamnat-o in prima instanta la 3 ani cu suspendare. In schimb, ii cerceteaza disciplinar pe cei doi judecatori care au decis achitarea, respectiv Risantea Gagescu si Damian Dolache, ceea ce face ca in acest fel, Inspectia Judiciara sa se transforme „intr-o instanta de control judiciar a unei hotarari definitive”.

Pentru a-si sustine cererea de stramutare si pentru a arata motivele pentru care se impune ca dosarul sa fie rejudecat de catre o alta instanta, Mariana Rarinca prin aparatorul sau pe drepturile omului solicita Curtii de Apel Bucuresti sa faca demersurile pentru obtinerea mai multor documente, pe care aceasta nu le detine si nu poate juridic sa la obtina, care ar dovedi ca dosarul sau a fost judecat sub semnul lipsei de impartialitate.

In acest sens, Rarinca solicita de la Inspectia Judiciara Rezolutia nr. 3123/IJ/1888/DIJ/2015 din 11.08.2015, „prin care sunt cercetati disciplinar judecatorii Risantea GAGESCU si Damian DOLACHE (care au pronuntat decizia definitiva de apel de achitare), in care se arata expres ca studierea dosarelor cauzei penale s-a facut de Inspectia Judiciara la arhiva Curtii de Apel Bucuresti, prin deplasarea unui inspector judiciar, iar nu prin transmiterea fizica a originalelor dosarelor catre Inspectia Judiciara”.

In acelasi timp, Mariana Rarinca prin avocatul sau Corneliu Liviu Popescu mai cere Curtii de Apel Bucuresti dovezile care sa demonstreze ca, „in doua randuri (23.06.2015 si 13.07.2015), dosarul cauzei privind contestatia in anulare formulata de DNA (Dosarul nr. 3302/2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala) a plecat fizic de la Curtea de Apel Bucuresti la Inspectia Judiciara, ceea ce a impiedicat, in doua randuri (la termenele din 24.06.2015 si 26.06.2015), judecarea cauzei de completul legal investit prin repartizare aleatorie, in vederea dovedirii faptului ca, in realitate, acest dosar a ramas fizic la sediul Curtii de Apel Bucuresti, fiind pur si simplu ascuns de presedinta instantei, cu complicitatea presedintei de sectie, apoi a judecatorului care o inlocuia - dovezile privind plecarea, in doua randuri, a dosarelor de la Curtea de Apel Bucuresti catre Inspectia Judiciara si invers, si anume actele privind predarea - primirea de catre personalul postei militare sau de catre personalul auxiliar al Curtii de Apel Bucuresti si al Inspectiei Judiciare (ordin de misiune, inregistrarea predarii - primirii la preluarea spre transport si la livrarea transportului, cu numele si semnaturile persoanelor implicate, obiectul livrarii, greutatea coletelor, fisele de parcurs ale vehiculelor cu care s-au realizat transporturile)”.

Prezentam in continuare pasaje din cererea de stramutare formulata si motivata de Mariana Rarinca in dosarul nr. 3302/2105 la termenul de joi, 10 septembrie 2015:

„Cererea de preschimbare a termenului de judecata a fost admisa de un singur judecator (iar nu de un complet de 2 judecatori), care nu facea parte din completul initial stabilit aleatoriu. DNA si-a ales judecatorul care sa decida preschimbarea, introducand cererea exact in ziua in care acesta era pe lista de permanenta, lista avand caracter public. Pentru comparatie, contestatia in anulare introdusa de petenta inculpata impotriva deciziei prin care s-a admis contestatia in anulare a DNA (Dosar nr. 5268/2/2015, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala) a cunoscut si ea o cerere de preschimbare a termenului, tot in timpul vacantei judecatoresti, facuta insa de petenta inculpata, dar aceasta a fost solutionata de ambii judecatori, nu de unul singur, si chiar de completul investit prin repartizare aleatorie, iar nu de alti judecatori, care sa fi fost alesi arbitrar de petenta inculpata.

Cererea de preschimbare a fost admisa (pe 23.07.2015) fara motivare, in mod discretionar, desi contestatiile in anulare nu fac parte din categoria cauzelor urgente, in cauza nu era vorba de condamnati sau arestati, iar DNA ceruse preschimbarea dupa aproape 1 luna de la fixarea urmatorului termen de judecata de completul legal investit, fara ca brusc sa apara vreun motiv de urgenta. Ulterior, urgenta a disparut complet, pentru ca, dupa admiterea in principiu a contestatiei in anulare (tot la 23.07.2015), termenul pentru judecata pe fond a contestatiei in anulare a fost stabilit abia pe 17.08.2015, iar rejudecarea apelului (dupa un prim termen amanat pentru lipsa de aparare) va avea loc abia pe 10.09.2015. Urgenta a existat doar in vederea sustragerii dosarului de la completul legal investit aleatoriu, iar apoi a disparut.

Preschimbarea termenului s-a facut, exact asa cum a solicitat parchetul, astfel incat admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare sa fie analizata inainte de publicarea unei decizii a Curtii Constitutionale (deja adoptata si indicata expres in cererea de preschimbare formulata de DNA), adica fara citarea partilor, dar cu participarea procurorului, adica aplicand un text legislativ despre care se stia deja ca este neconstitutional, deci prin frauda la Constitutie.

Judecarea admisibilitatii in principiu a contestatiei in anulare a DNA s-a facut in aceeasi zi in care s-a decis preschimbarea termenului de judecata, spre deosebire de situatia contestatiei in anulare formulate de petenta inculpata, cand s-a fixat un termen ulterior. La sedinta de judecata nu a participat decat procurorul, petenta inculpata nefiind citata si neputand sa-si prezinte oral argumentele. In schimb, la contestatia in anulare formulata de petenta inculpata au fost citati participantii, inclusiv persoana vatamata, procurorul si persoana vatamata argumentand pe larg opinia lor in sensul inadmisibilitatii contestatiei in anulare a petentei inculpate.

Judecarea admisibilitatii in principiu a contestatiei in anulare a DNA s-a facut de alt complet decat cel stabilit initial aleatoriu, si anume de judecatorii din lista de permanenta a zilei in care s-a cerut si s-a decis preschimbarea, lista cunoscuta de DNA. Nu numai preschimbarea, dar nici judecarea admisibilitatii in principiu nu s-au facut de completul initial investit (deci, nu s-a respectat principiul continuitatii) sau de un complet desemnat aleatoriu (deci, nu s-a respectat principiul repartizarii aleatorii). Dupa ce a stabilit preschimbarea termenului (desi nelegal, fara motiv), judecatorul nu putea sa retina el cauza pentru judecare, ci trebuia stabilit aleatoriu un complet care sa judece. Pentru comparatie, in cazul contestatiei in anulare formulate de petenta inculpata, atat cererea de preschimbare, cat si admisibilitatea in principiu au fost judecate de completul initial investit aleatoriu, desi acest lucru s-a petrecut tot pe perioada vacantei judecatoresti.

Contestatia in anulare a DNA a fost declarata admisibila in principiu (prin Incheierea din 23.07.2015), instanta statuand ca exista numai trei conditii ce trebuie verificate sub acest aspect: termenul de 10 zile, incadrarea in motivele prevazute de C.proc.pen. si prezentarea sau invocarea de dovezi. Argumentul scris al petentei inculpate, in sensul ca o contestatie in anulare este admisibila numai daca este vorba de o hotarare care se executa (deci, de condamnare) si numai daca este in favoarea condamnatului nici macar nu a fost analizat. In schimb, in contestatia in anulare formulata de petenta, DNA si persoana vatamata au sustinut inadmisibilitatea acesteia pe un alt motiv (si anume ca o contestatie in anulare nu poate viza decat o hotarare care solutioneaza fondul cauzei), iar instanta a respins contestatia in anulare ca inadmisibila, deci pentru contestatia in anulare a petentei inculpate exista mai multe motive de inadmisibilitate decat pentru contestatia in anulare a DNA.

Dupa admiterea in principiu a contestatiei in anulare a DNA, termenul stabilit pentru judecarea ei pe fond a fost stabilit arbitrar, intr-o zi in care niciunul dintre cei doi judecatori care au facut parte din completul ce a decis admiterea in principiu nu avea sedinta de judecata (iar cel de-al doilea judecator era chiar in concediu). A fost aleasa o zi anume numai pentru ca in compunerea completului sa intre judecatorul de permanenta din acea zi, cunoscut dinainte si ales astfel de presedintele de complet, incalcand orice idee de repartizare aleatorie.

Altfel spus, la contestatia in anulare a DNA, intrucat nu a convenit completul legal investit in mod aleatoriu, prin aceste manopere dolosive (cererea de preschimbare a DNA intr-o anumita zi si fixarea arbitrara de instanta a termenului pentru judecarea pe fond) DNA si-a ales presedintele de complet, iar acesta si-a ales colegul de complet, totul cu complicitatea anterioara a presedintei de sectie si de instanta, care au sustras originalul dosarului si au impiedicat completul legal investit prin repartizare aleatorie sa judece cauza.

La judecarea contestatiei in anulare, cererea de recuzare a presedintelui de complet a fost respinsa, cu motivarea ca partea nu poate sa-si aleaga judecatorul cauzei. Altfel spus, numai DNA, prin manopere dolosive, are acest privilegiu. In schimb, cererea de abtinere de la judecarea cererii de recuzare, formulata de judecatoarea care a prezidat completul de apel care a dispus achitarea, a fost admisa, in acest caz nemaiconsiderandu-se, ca in cazul judecatorului recuzat, ca este vorba despre un profesionist care stie sa ramana obiectiv.

Admiterea contestatiei in anulare a DNA si anularea deciziei de apel de achitare (la 17.08.2015) s-au facut pentru doua motive principale: modul de redactare a deciziei de achitare si violarea, prin decizia de achitare, a principiului separatiei functiilor judiciare. Niciunul dintre cele doua motive pentru care s-a admis contestatia in anulare nu a fost invocat de DNA in contestatia in anulare, in termenul legal de 10 zile. De altfel, ambele motive tin de continutul deciziei de achitare, care nu era redactata la expirarea termenului de 10 zile de declarare a unei contestatii in anulare. Primul motiv pentru care s-a admis contestatia in anulare a DNA a fost formulat de DNA abia in sedinta de judecata din 17.08.2015, deci cu mult dupa termenul legal de 10 zile si trebuia respins ca tardiv. Al doilea motiv pentru care s-a admis contestatia in anulare nici macat nu a fost invocat de DNA (care a utilizat aceasta cale extraordinara de atac), ci de persoana vatamata, tot in sedinta din 17.08.2015, deci nu numai tardiv, dar si de un participant care nu a exercitat aceasta cale de atac. Admiterea contestatiei in anulare pe doua motive tardive, in plus unul nefiind nici macar invocat de cel care a utilizat aceasta cale extraordinara de atac, demonstraza partinirea manifesta a judecatorilor care au solutionat-o pe fond, ambii selectionati voit, iar nu aleatoriu.

Admiterea contestatiei in anulare s-a facut, in realitate, exclusiv pentru motive ce tin de interpretarea si aplicarea legii (substantiale si procedurale, interne si europene) de completul de apel, deci in realitate s-a procedat atat la o judecata a fondului, cu privire la probe si vinovatie (ca intr-un apel), cat si la o judecata a legalitatii hotararii de apel (ca intr-un recurs in casatie), fiind deci in realitate vorba de un apel deghizat, prin care a fost desfiintata ca netemeinica si nelegala o decizie definitiva de apel, intrata in puterea lucrului judecat, care a fost stearsa.

Motivarea deciziei de admitere a contestatiei in anulare dovedeste profunde resentimente personale ale celor doi judecatori fata de presedinta completului care a decis achitarea, despre care se spune ca, intr-un interviu de promovare, ar fi facut confuzii grave intre institutiile juridice. (...)

Cererea de stramutare se intemeiaza pe art. 71 si art. 74 alin. (2) C.proc.pen., fiind vorba de suspiciuni rezonabile ca impartialitatea judecatorilor penalisti de la Curtea de Apel Bucuresti este afectata din cauza imprejurarilor cauzei si calitatii partilor.

Imprejurarile cauzei sunt date de comportamentul DNA, al CSM si al Inspectiei Judiciare.

DNA a exercitat - caz unic - calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare, justificata de pretinsa incompatibilitate a unui judecator, pe motive absolut aberante, privind un interviu public de promovare avut cu 2 ani inainte si privind respingerea unor probe in sedinta publica, in conditiile in care procurorul de sedinta nu a formulat nicio cerere de recuzare. Tot DNA a formulat cerere de preschimbare a termenului de judecata invocand drept motiv o decizie de neconstitutionalitate adoptata, dar nepublicata (urmarind ca judecata sa se faca urgent, pe o lege neconstitutionala, inainte de publicarea deciziei), depusa exact in ziua in care si-a dorit anumiti membri ai completului de judecata.

CSM a trimis DNA, la solicitarea acesteia, o transcriere a interviului de promovare al judecatoarei care a prezidat completul de apel, care contine falsuri evidente exact in partea esentiala a discutiei cu persoana vatamata, iar instanta care a admis contestatia in anulare s-a intemeiat tocmai pe aceasta parte falsificata din transcriere.

Inspectia Judiciara nu ii cerceteaza pe judecatorii care au arestat-o si au prelungit arestarea petentei inculpate, in mod nelegal, sau care a condamnat-o fara probe, ci ii cerceteaza disciplinar pe cei doi judecatori care au decis achitarea, pur si simplu pentru solutia data de ei pe fond, transformandu-se astfel intr-o instanta de control judiciar a unei hotarari definitive.

Calitatea subiectului procesual persoana vatamata a influentat decisiv toti judecatorii care sub o forma sau alta au intervenit in cauza, cu exceptia celor doi care au decis achitarea, acum cercetati disciplinar pentru acest lucru. Calitatea persoanei vatamate a determinat masurile preventive, calitatea sa a determinat solutiile pe fond.

Lipsa de impartialitate a judecatorilor care au intervenit in cauza (cu exceptia celor 2 care au decis achitarea) este evidenta, fiind constant persecutata petenta inculpata si privilegiate DNA (partea acuzatoare) si persoana vatamata. Toate situatiile sunt descrise la prezentarea motivarii in fapt. (...)

In conditiile in care un numar atat de mare de judecatori penalisti sunt lipsiti de impartialitate, in atatea proceduri judiciare distincte, iar printre acestia se afla chiar presedinta instantei si presedintii celor doua sectii penale, conditia legala ca afectarea impartialitatii sa ii vizeze pe judecatorii instantei este pe deplin indeplinita.

Petenta inculpata precizeaza expres ca toate motivele de fapt si de drept prezentate nu constituie o critica a temeiniciei si legalitatii unor hotarari judecatoresti definitive, in vederea desfiintarii lor, deoarece cererea de stramutare nu reprezinta o cale (extraordinara) de atac, ci ele sunt prezentate exclusiv din perspectiva dovedirii faptului - ca urmare a caracterului lor manifest netemeinic si nelegal, urmarind sistematic persecutarea si discriminarea petentei inculpate si privilegierea parchetului si a persoanei vatamate - ca impartialitatea foarte multor judecatori de la sectiile penale ale Curtii de Apel Bucuresti a fost serios afectata din cauza imprejurarilor cauzei si a calitatii persoanei vatamate. (...)

Cu privire la cererea de desfiintare a actelor

Cererea de desfiintare a actelor se intemeiaza pe art. 74 alin. (3) si (5) C.proc.pen.

Principalele acte adoptate de judecatorii incompatibili in Dosarul nr. 3302/2/2015 sunt Rezolutia din 23.07.2015 de preschimbare a termenului solicitata de DNA, incheierea din 23.07.2015 de admitere in principiu a contestatiei in anulare formulate de DNA, incheierea din 17.08.2015 de respingere a cererii de recuzare a presedintelui completului si Decizia penala nr. 1006 din 17.08.2015 de admitere a contestatiei in anulare formulate de DNA si de anulare a deciziei definitive de apel de achitare a petentei inculpate.

In special in aceste acte s-a manifestat lipsa de impartialitate a judecatorilor, iar ele produc efecte grave asupra situatiei juridice a petentei inculpate.

Petenta inculpata precizeaza faptul ca este vorba de un singur dosar, cel in care s-a solutionat contestatia in anulare si se continua cu rejudecarea apelului. Dosarul are acelasi numar, iar C.proc.pen. reglementeaza unitar institutia contestatiei in anulare, din care face parte - in caz de amitere - si rejudecarea apelului. Prin urmare, chiar daca la data cererii de stramutare cauza este in faza rejudecarii apelului, actele din faza judecarii contestatiei in anulare fac parte din aceeasi cauza, din acelasi dosar, si pot si trebuie sa fie desfiintate, numai asa petentei inculpate fiindu-i remediata violarea drepturilor sale prin lipsa de impartialitate a judecatorilor.

In cazul in care, dupa formularea prezentei cereri de stramutare si pana la judecarea ei, instanta finalizeaza rejudecarea apelului si pronunta o hotarare de condamnare a petentei inculpate, aceasta solicita ca, prin sentinta prin care se va admite cererea de stramutare, sa se constate si faptul ca decizia pronuntata in rejudecarea apelului este desfiintata de plin drept, prin efectul admiterii cererii de stramutare.

Cu privire la cererea de suspendare a judecarii cauzei

Temeiul cererii de suspendare a judecarii cauzei de Curtea de Apel Bucuresti pana la solutionarea cererii de stramutare este dat de interpretarea a contrario a art. 72 alin. (8) C.proc.pen., conform caruia simpla introducere a cererii de stramutare nu suspenda judecarea cauzei (deci, nu exista o suspendare de drept), ceea ce permite insa instantei de stramutare ca, la cererea partii si motivat, sa poata dispune suspendarea (judiciara) a judecarii cauzei a carei stramutare se cere, nimic neinterzicandu-i acest lucru. Suspendarea judiciara motivata este posibila potrivit principiului bunei administrara a justitiei (este de dorit prevenirea pronuntarii unei hotarari ilegale, de o instanta unde judecatorii nu sunt impartiali, decat anularea ulterioara a unei hotarari de condamnare, dupa ce partea sufera consecintele acesteia) si este absolut justificata in fapt, riscul unei condamnari nelegale a petentei inculpate la o pedeapsa cu inchisoarea cu executare fiind real si iminent.

Mijloace de proba

In temeiul art. 72 alin. (3) C.proc.pen., petenta inculpata anexeaza copie dupa Rezolutia Inspectiei Judiciare nr. 3464/IJ/2083/DIJ/2015 din 24.08.2015 (prin care a fost clasata sesizarea disciplinara facuta de petenta inculpata impotriva persoanei vatamate Livia Doina STANCIU) - din care rezulta ca, pentru solutionarea acestei sesizari disciplinare, Inspectia Judiciara nu a solicitat dosarele cauzei in original, ci doar in copie, asa incat nu a existat niciun motiv real ca la termenele din 24.06.2015 si 26.06.2015 contestatia in anulare a DNA sa nu poata fi judecata, din lipsa dosarului, de completul legal investit prin repartizare aleatorie.

Petenta inculpata se intemeiaza pe inscrisurile aflate la dosarele cauzei, pentru care se afla in dificultate materiala sa le obtina (sunt numeroase, se afla in arhiva instantei aflate la mare departare de domiciliul sau si presupun cheltuieli mari de fotocopiere, pe care nu si le poate permite financiar) si a caror atasare o solicita, astfel:

- Dosarul nr. 22674/3/2014 al Tribunalului Bucuresti si, respectiv, al Curtii de Apel Bucuresti (dosarul privind judecata pe fond, in prima instanta si in primul ciclu procesual in apel), la care se afla atasate dosarele privind solutionarea, de catre judecatori ai Curtii de Apel Bucuresti, a cererilor privind masurile preventive - inscrisuri: toate incheierile Curtii de Apel Bucuresti privind masurile preventive in cursul urmaririi penale, al camerei preliminare si al judecatii in prima instanta, precum si decizia definitiva de apel de achitare (Decizia penala nr. 733/20.05.2015);

- Dosarul nr. 3302/2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti, in care a fost solutionata contestatia in anulare a DNA si in care se rejudeca apelul - inscrisuri: contestatia in anulare, transcrierea interviului la CSM, Incheierile de amanare din 24 si 26.06.2015, actele presedintei de sectie sau inlocuitorului ei si ale presedintei de instanta prin care, de doua ori, dosarul a fost luat de la completul legal investit, cererea de preschimbare a termenului a DNA, Rezolutia din 23.07.2015 de preschimbare a termenului, Incheierea din 23.07.2015 de admitere in principiu a contestatiei in anulare, Incheierile din 17.08.2015 de admitere a cererii de abtinere si de respingere a cererii de recuzare, Decizia nr. 1006/17.08.2015 de admitere a contestatiei in anulare);

- Dosarul nr. 5268/2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti, in care a fost solutionata contestatia in anulare a petentei inculpate - inscrisuri: contestatia in anulare, cererea de preschimbare a termenului, rezolutia de preschimbare a termenului, citatiile pentru termenul de admisibilitate in principiu, Incheierea din 01.09.2015 privind dezbaterile de la admisibilitatea in principiu, Decizia nr. 1058/A/02.09.2015 de respingere ca inadmisibila in principiu a contestatiei in anulare.

Petenta se intemeiaza si pe inscrisuri pe care nu le detine si pentru care se afla in imposibilitate juridica sa le obtina, solicitand instantei de stramutare sa faca demersuri in vederea obtinerii acestora, si anume:

- solicitarea de la Inspectia Judiciara a Rezolutiei nr. 3123/IJ/1888/DIJ/2015 din 11.08.2015, prin care sunt cercetati disciplinar judecatorii Risantea GaGESCU si Damian DOLACHE (care au pronuntat decizia definitiva de apel de achitare), in care se arata expres ca studierea dosarelor cauzei penale s-a facut de Inspectia Judiciara la arhiva Curtii de Apel Bucuresti, prin deplasarea unui inspector judiciar, iar nu prin transmiterea fizica a originalelor dosarelor catre Inspectia Judiciara;

- solicitarea de la Curtea de Apel Bucuresti a dovezilor privind faptul ca, in doua randuri (23.06.2015 si 13.07.2015), dosarul cauzei privind contestatia in anulare formulata de DNA (Dosarul nr. 3302/2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala) a plecat fizic de la Curtea de Apel Bucuresti la Inspectia Judiciara, ceea ce a impiedicat, in doua randuri (la termenele din 24.06.2015 si 26.06.2015), judecarea cauzei de completul legal investit prin repartizare aleatorie, in vederea dovedirii faptului ca, in realitate, acest dosar a ramas fizic la sediul Curtii de Apel Bucuresti, fiind pur si simplu ascuns de presedinta instantei, cu complicitatea presedintei de sectie, apoi a judecatorului care o inlocuia - dovezile privind plecarea, in doua randuri, a dosarelor de la Curtea de Apel Bucuresti catre Inspectia Judiciara si invers, si anume actele privind predarea - primirea de catre personalul postei militare sau de catre personalul auxiliar al Curtii de Apel Bucuresti si al Inspectiei Judiciare (ordin de misiune, inregistrarea predarii - primirii la preluarea spre transport si la livrarea transportului, cu numele si semnaturile persoanelor implicate, obiectul livrarii, greutatea coletelor, fisele de parcurs ale vehiculelor cu care s-au realizat transporturile).

Petenta inculpata se intemeiaza si pe mijloace de proba altele decat inscrisurile, a caror administrare o solicita instantei de stramutare:

- realizarea unei expertize a inregistrarii audio-video a sedintei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 16.05.2013 (partea privind interviul judecatoarei Risantea GAGESCU, care a prezidat completul de apel in primul ciclu procesual), avand ca obiectiv constatarea si rectificarea falsurilor din transcrierea acestui interviu (realizata de CSM) privind dialogul esential dintre judecatoarea presedinta a completului de apel si persoana vatamata (alterarea unor afirmatii ale judecatoarei si inexistenta unor afirmatii ale persoanei vatamate), decizia de anulare a achitarii definitive fiind luata de judecatorii Curtii de Apel Bucuresti pe baza sectiunii alterate, falsificate din transcriere, desi dispuneau la dosar si de inregistrarea audio-video;

- audierea ca martor a presedintei Curtii de Apel Bucuresti (Lia SAVONEA), a presedintei (Elena Raluca COSTACHE) si a judecatorului care a inlocuit-o (Ovidiu RICHITEANU-NASTASE) pe presedinta Sectiei I penala, precum si identificarea si audierea ca martor a inspectorilor judiciari responsabili cu cele doua cauze disciplinare (sesizarea petentei inculpate, respectiv cerectarea disciplinara a celor doi judecatori care au achitat-o, adica a cauzelor cu nr. 3123/IJ/1888/DIJ/2015 si nr. 3464/IJ/2083/DIJ/2015), a personalului auxiliar al Curtii de Apel Bucuresti si al Inspectiei Judiciare si a personalului SRI care transporta posta militara, pentru dovedirea faptului ca dosarele cauzei nu au fost fizic transportate intre Curtea de Apel Bucuresti si Inspectia Judiciara”.

*Cititi aici in integralitate cererea de stramutare formulata de Mariana Rarinca