Presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Corina Corbu (foto), ii someaza atat pe prim-ministrul Nicolae Ciuca, cat si pe sefii celor doua camere parlamentare (presedintele Camerei Deputatilor Marcel Ciolacu, respectiv vicepresedinta Senatului Alina Gorghiu) sa nu afecteze statutul judecatorilor, prin decizii de natura sa arunce in aer magistratura romana.

Miercuri, 9 noiembrie 2022, Corbu a trimis adrese atat catre Guvern, cat si catre Parlament, explicandu-le politicenilor ca pensiile de serviciu reprezinta o garantie de independenta pentru magistrati. Atentatul la pensii va agrava exodul judecatorilor si procurorilor si va face din ce in ce mai neatractiva roba de magistrat pentru tinerele generatii. Deci cu atat mai mult va creste incarcatura de dosare pe magistrat, subliniaza Corina Corbu.

Alta intentie a Guvernului care risca sa arunce magistratura romana in haos – prin accelerarea exodului – o reprezinta cresterea varstei de pensionare. Judecatoarea Corbu subliniaza ca nici aceasta schimbare nu este binevenita. In extremis, cresterea trebuie operata doar gradual, adauga presedinta instantei supreme.

Redam scrisoarea sefei ICCJ catre premierul Nicolae Ciuca (vezi facsimil; textul este identic in adresele catre Parlament):

„Va rugam sa primiti aceasta corespondenta in contextul obligatiei comune care revine tuturor celor trei puteri ale statului de a asigura o functionare echilibrata si eficienta a serviciilor publice, precum si de a conferi un continut efectiv valorilor fundamentale care caracteriza functionarea democratica a statului.

In contextul evolutiilor recente privind numarul pensionarilor din cadrul sistemului judiciar, care prefigureaza o noua criza a resursei umane, pe fondul unei situatii deja critice din perspectiva supraincarcarii si a conditiilor de munca din cadrul acestui serviciu public, consideram ca este imperios necesara imbunatatirea comunicarii dintre cele trei ramuri ale puterii de stat si identificarea unor modalitati de coordonare a actiunilor acestora, pentru a garanta capacitatea sistemului judiciar de a depasi acest moment dificil.

Mentinerea functionalitatii sistemului judiciar si asigurarea unor resurse umane corespunzatoare, prin valorificarea experientei si a competentei profesionale a judecatorilor in functie, dar si prin garantarea unei nivel cat mai inalt de competitivitate in cadrul procedurilor de recrutare, reprezinta o conditie-premisa pentru un sistem judiciar eficient, iar stabilitatea acestuia trebuia asigurata in special in considerarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor deserviti de serviciul public al justitiei.

Conform evaluarii noastre, solutia pentru atenuarea acestui nou val de pensionari, pentru asigurarea unei plaje de selectie adecvate a viitorilor judecatori, precum si pentru mentinerea pentru cat mai mult timp in functie a celor experimentati rezida in consolidarea statutului judecatorilor si in asumarea de catre Legislativ si Executiv a stabilitatii si previzibilitatii acestui statut. De asemenea, imbunatatirea progresiva (dar intr-un ritm sustinut si perceptibil) a conditiilor de munca in cadrul instantelor judecatoresti este esentiala pentru asigurarea calitatii activitatii acestora si pentru asigurarea stabilitatii resursei umane, cu consecinte directe asupra calitatii actului de justitie.

Peste tot in lume, magistratura este gandita ca o profesie de cariera, stabilitatea in functie a judecatorilor asigura echilibrul, experienta si competenta care trebuie sa constituie pietrele de sustinere ale acestei profesii. Or, dincolo de garantia juridica a inamovibilitatii, stimularea celor mai competenti colegi juristi in a-si alege si a-si pastra o cariera in cadrul sistemului judiciar rezida si in garantii de natura pragmatica, printre care si aceea ca elementele definitorii ale statutului lor sa se pastreze stabile de la momentul intrarii si pana la momentul iesirii din profesie. Ca urmare, securitatea financiara a judecatorilor, atat sub aspectul remuneratiei, cat si al pensiei ocupationale, trebuie supusa acelorasi principii.

In legatura cu aceste aspecte, urmare a discutiilor purtate in spatiul public pe tema pensiei ocupationale a judecatorilor, precum si ca urmare a aparitiei unor informatii privind existenta unui raport de evaluare al Bancii Mondiale (care nu a fost dat publicitatii si nu a fost comunicat sistemului judiciar), precum si a existentei unor grupuri de lucru / de experti constituite pe aspecte specifice tinand in special de latura financiara a statutului judecatorilor (si din care nu fac parte reprezentanti ai sistemului judiciar sau la lucrarile carora reprezentantii sistemului judiciar au fost invitati doar tangential sau pentru a furniza informatiile necesare), s-a generat in cadrul sistemului judiciar o stare de preocupare, de ingrijorare si de neincredere in caracterul loial al cooperarii dintre cele trei puteri ale statului, care agraveaza in mod decisiv ritmul iesirilor din sistem prin pensionare.

Acest nivel ridicat de preocupare, agravat de lipsa de transparenta in ceea ce priveste procesul decizional privind aceste aspecte si de declaratiile contradictorii aparute in spatiul public, a stat la baza unor reactii ferme ale sistemului judiciar, atat la nivel managerial, cat si la nivelul corpului judecatorilor.

Dupa cum cunoasteti, prin Rezolutia adoptata la Bucuresti, la data de 28 octombrie 2022, presedintii instantelor de ultim grad de jurisdictie – Inalta Curte de Casatie si Justitie si curtile de apel – au subliniat ca statutul judecatorilor este unul de rang constitutional –, reperele sale fiind consacrate in prevederile art.124 alin.(3) si art.125 din Constitutia Romaniei.

Ca urmare, s-a apreciat ca este necesara asumarea de catre toate puterile statului a principiilor stabilitatii sii previzibilitatii acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.

Sub aspectul specific al adoptarii varstei standard de pensionare, o astfel de modificare legislativa ar trebui sa nu afecteze drepturile judecatorilor aflati in functie si sa faca obiectul unei reglementari cu caracter gradual, etapizat. Oricum, o astfel de crestere graduala a varstei de pensionare ar trebui corelata cu ritmul de imbunatatire a conditiilor de munca.

S-a mai aratat ca este imperios necesara imbunatatirea progresiva a conditiilor de munca la nivelul instantelor judecatoresti, care ar trebui asumata printr-un document strategic cu caracter concret care sa cuprinda in mod detaliat obiectivele de investitii asumate, termenele de finalizare si sursele de finantare.

Deosebit de relevant, prin Rezolutia mentionata s-a subliniat ca repunerea in discutie, periodic, la intervale scurte de timp si in lipsa unor justificari obiective, intotdeauna in sens negativ, a statutului judecatorilor agraveaza situatia resurselor umane, prin cresterea presiunii si incarcaturii psihice a acestei functii si are, in final, un eject negativ asupra calitatii actului de justitie, in detrimentul cetateanului.

Ulterior, incepand cu data de 31 octombrie 2022, au fost convocate adunarile generale ale judecatorilor de la toate instantele judecatoresti.

Examinand aspectele legate de stabilitatea statutului judecatorului, ca garantie a independentei justitiei, prin Hotdrdrea nr.5/31 octombrie 2022, Adunarea generala a judecatorilor instantei supreme a decis sa solicite celorlalte puteri ale statului sa respecte statutul constitutional al judecatorilor, ale carui repere constitutionale se regasesc in prevederile art. 124 alin. (3) si art. 125 din Constitutia Romaniei, si sa isi asume principiile stabilitatii si previzibilitatii acestui statut.

Judecatorii Inaltei Curti au solicitat Executivului si Legislativului sa respecte principiul cooperarii loiale intre puterile statului, astfel incat orice demers legislativ privind modificarea conditiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecatorilor sa fie facut cu consultarea reala si efectiva a sistemului judiciar, evitand afectarea statutului judecatorilor in functie prin masuri intempestive si populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar si garantiile de independenta ale acestuia.

Pentru a hotari astfel, corpul judecatorilor instantei supreme a avut in vedere, in esenta, ca reglementarea constitutionala data statutului judecatorului, legea organica nationala, normele europene, cat si jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, au statuat ca regimul pensiei de serviciu tine de statutul judecatorilor si care, impreuna cu cel al salariilor, interdictiilor si incompatibilitatilor, constituie elemente indisolubil legate de independenta puterii judecatoresti, garantata de legea fundamentala.

Or, independenta justitiei reprezinta unul dintre pilonii care stau la baza statului de drept, conform art. 12 alin. (3) din Constitutia Romaniei, iar protectia tuturor drepturilor fundamentale ale cetatenilor depinde in mod indisolubil de existenta unui sistem judiciar competent, independent si impartial.

Ca urmare, independenta justitiei, sub toate aspectele sale, inclusiv cele de natura financiara, nu este un privilegiu al sistemului judiciar, ci o obligatie a statului care izvoraste din dreptul fiecarui individ la o instanta impartiala.

Rezulta asadar ca o modificare a dispozitiilor legale privind pensia judecatorilor, mai ales in timpul exercitarii functiei acestora, incalca principiul independentei justitiei.

Conditiile privind acordarea pensiei ocupationale a judecatorilor, inclusiv in ceea ce priveste varsta de pensionare a judecatorilor si cuantumul pensiei, reprezinta o compensatie partiala a conditiilor de munca, a riscurilor si a responsabilitatilor pe care le implica exercitarea acestei profesii.

O modificare intempestiva a varstei de pensionare, care ar afecta inclusiv statutul juridic al judecatorilor in functie, ar avea, fara indoiala, repercusiuni atat asupra dezvoltarii carierei judecatorilor, cat si asupra organizarii instantelor.

In contextul adoptarii, la 17 octombrie 2022, a Legii privind statutul judecatorilor si procurorilor (prin care s-au reconfirmat regulile de pensionare in sistemul judiciar), readucerea in discutie a statutului judecatorilor la un interval scurt de timp si fara o consultare prealabila cu sistemul judiciar ar incalca obligatia de colaborare loiala intre puterile statului.

De asemenea, avansarea, in spatiul public, a unui alt prag al varstei de pensionare a judecatorilor este de natura sa produca un dublu efect negativ asupra situatiei resurselor umane disponibile in cadrul sistemului judiciar, prin cresterea nesigurantei cu privire la stabilitatea carierei descurajandu-se, pe de o parte, ocuparea acestor functii cu personal cu un nivel inalt al cunostintelor juridice si agravandu-se, pe de alta parte, ritmul iesirilor din sistem prin pensionare.

Prin pierderea judecatorilor cu experienta, care sunt astfel descurajati sa ramana in functie in situatia in care indeplinesc actualele conditii de pensionare, respectiv prin reducerea plajei de selectie pentru viitorii judecatori, este cert ca se vor produce efecte negative profunde asupra calitatii actului de justitie, in detrimentul cetateanului.

Statutul judecatorilor este unul de rang constitutional – reperele sale fiind consacrate in prevederile art. 124 alin. (3) si art. 125 din Constitutia Romaniei –, fapt ce reclama obligatia asumarii de catre toate puterile statului a principiilor stabilitatii si previzibilitatii acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.

Or, pentru ca sistemul judiciar sa-si atinga obiectivele si sa-si indeplineasca atributiile este esential ca judecatorii, odata ce au imbratisat aceasta cariera, sa aiba certitudinea stabilitatii ei. Conditiile de exercitare si de incetare a functiei trebuie asigurate prin lege fara interferente legislative, in sens negativ, si sa ramana constante pe parcursul carierei.

Sub aspectul specific al adoptarii varstei-standard de pensionare, astfel cum s-a vehiculat in spatiul public, o astfel de modificare legislativa ar trebui sa nu afecteze drepturile judecatorilor aflati in functie si sa faca obiectul unei reglementari cu caracter gradual, etapizat. Oricum, o astfel de crestere graduala a varstei de pensionare ar trebui obligatoriu corelata cu ritmul de imbunatatire a conditiilor de munca.

Hotarari prin care se afirma aceleasi principii privind asigurarea stabilitatii si previzibilitatii statutului judecatorului, precum si necesitatea ca puterile statului sa coopereze loial asupra acestor aspecte au fost adoptate in adunarile generale ale judecatorilor de la toate cele 16 curti de apel, de la toate cele 42 tribunale si 4 tribunale specializate, precum si de la marea majoritatea a judecatoriilor, doar la 10 judecatorii acest proces fiind inca in desfasurare. Principiile retinute in hotararile adoptate de adunarile generale ale judecatorilor sunt in deplina concordanta cu documentele cu caracter international, inclusiv cele ale institutiilor Consiliului Europei si ale Uniunii Europene, precum si cu jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei in aceasta materie.

Chestiunile privind ritmul ingrijorator al iesirilor din sistem prin pensionare, precum si necesitatea sporirii atractivitatii carierei de judecator reprezinta chestiuni antamate de catre partenerii externi si de presedintele Inaltei Curti, atat in cadrul procesului de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (intalnirea desfasurata la data de 04.11.2022), cat si in cadrul celei mai recente intalniri cu grupul de experti al Comisiei de la Venetia (intalnirea desfasurata la data de 07.11.2022).

In consecinta, vazand efectele negative create prin repunerea in discutie, periodic, a unor elemente fundamentale tinand de statutul judecatorilor (in pofida faptului ca, extrem de recent, Parlamentul reconfirmase conditiile actuale de acordare a pensiei de serviciu a judecatorilor), efecte care nu fac decat sa agraveze dificultatile cu care se confrunta sistemul judiciar, va adresez rugamintea de a reflecta asupra necesitatii adoptarii urmatoarelor masuri:

1. Asumarea de catre toate puterile statului, atat din punct de vedere juridic, cat si la nivelul comunicarii publice, a necesitatii stabilitatii si previzibilitatii statutului judecatorilor.

2. Adoptarea de catre Executiv a unui plan concret privind imbunatatirea progresiva a conditiilor de munca in cadrul instantelor judecatoresti, cu identificarea si garantarea surselor corespunzatoare de finantare pentru asigurarea infrastructurii si logisticii necesare.

3. Luarea masurilor legislative si administrative necesare pentru combaterea supraincarcarii si pentru favorizarea procesului de ocupare rapida a posturilor vacante in cadrul sistemului judiciar.

4. Identificarea in comun a masurilor adecvate pentru cresterea gradului de atractivitate a profesiei de judecator, inclusiv sub aspectul statutului profesional, pentru asigurarea si pe viitor a unei plaje de selectie adecvate in cadrul procedurilor de recrutare, avand in vedere si preocuparile existente in prezent sub acest aspect la nivel european.

5. Implicarea reprezentantilor sistemului judiciar in procesul de consultare sau, dupa caz, procesul decizional, cu privire la orice modificari de natura a afecta in concret statutul judecatorilor.

6. Transparentizarea procesului decizional privind aspectele care tin de statutul judecatorilor, inclusiv de latura financiara a acestuia, prin informarea sistemului judiciar, in extenso, cu privire la obiectivele sau masurile asumate de Romania, prin comunicarea oricaror rapoarte sau evaluari intocmite de consultanti sau de institutiile Executivului si prin includerea unor reprezentanti ai sistemului judiciar in grupurile de lucru / grupurile de experti, care examineaza din punct de vedere tehnic asemenea aspecte.

In consecinta, va adresez aceste randuri cu convingerea ca impreuna putem identifica cele mai bune modalitati de actiune coordonata a tuturor puterilor statului cu privire la aspectele sus-aratate, in vederea ameliorarii ritmului pensionarilor si a refacerii increderii judecatorilor in stabilitatea normelor legislative care le guverneaza cariera, cu efect direct asupra consolidarii resursei umane la nivelul instantelor judecatoresti, garantie de facto a functionalitatii si a independentei acestora.

Atasat acestei scrisori se regaseste Rezolutia presedintilor instantelor de ultim grad adoptata in data de 28 octombrie 2022, precum si hotararile adoptate in cadrul adunarilor generale ale judecatorilor din cadrul instantelor judecatoresti, cu privire la problematica in discutie”.