CRIMA ORGANIZATA STAPANESTE ROMANIA – Lazar si Kovesi au obstructionat Parlamentul. Verdict fulminant al Comisiei de ancheta: "Aflarea adevarului in privinta acuzatiei publice de implicare a SRI si DNA in favorizarea fraudarii alegerilor nu s-a putut realiza... Activitatea Comisiei a fost blocata prin refuzul Laurei Kovesi... Refuzul lui Augustin Lazar este abuziv". Comisia a demascat grupul organizat din politica (Raportul)
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie condus de Procurorul General Augustin Lazar are obligatia sa ii cerceteze pe fostul presedinte al Romaniei, Traian Basescu, impreuna cu primul ministru al Guvernului Emil Boc si cu ceilalti membri ai Guvernului Romaniei in functie la data alegerilor prezidentiale din 2009, respectiv Vasile Blaga, Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Catalin Marian Predoiu, Adriean Videanu si Sorina Luminita Placinta pentru constituirea unui grup infractional organizat in vederea comiterii de infractiunii electorale. Fostul presedinte si membrii Guvernului 2009 sunt acuzati ca pentru favorizarea in alegerile prezidentiale a candidatului Traian Basescu au savarsit infractiunile de constituirea de grup infractional organizat, fals intelectual, uz de fals si abuz in serviciu.
Incadrarea faptelor de care fostul Presedinte al Romaniei si membrii Guvernului din 2009 s-ar facea vinovati se regaseste in mult asteptatul Raport al Comisiei parlamentare de ancheta a alegerilor prezidentiale din 2009 coordonata de deputata Oana Florea (foto 2) prezentat miercursi, 6 septembrie 2017.
Asa cum veti constata din lecturarea Raportului si a concluziilor sale, intreaga ancheta parlamentara a fost obstructionata de refuzurile constante ale procurorului-sef al DNA Laura Kovesi de a raspunde intrebarilor Comisiei, dupa ce s-a dezvaluit ca in seara din turul doi al alegerilor prezidentiale din 2009, cand aceasta ocupa functia de Procuror General al Romaniei, a luat parte la un eveniment privat, alaturi de fostul sef operativ al SRI Florian Coldea si mai multi politicieni, desfasurat in sufrageria ex-liderului UNPR Gabriel Oprea.
De altfel, in "Raportul partial", asa cum Oana Florea l-a descris la momentul prezentarii concluziilor in Parlament, se precizeaza ca "implicarea SRI si DNA in favorizarea fraudarii alegerilor" nu a putut fi clarificata in ciuda eforturilor Comisiei parlamentare de ancheta, care a fost blocata de refuzurile constante ale sefei DNA de a clarifica daca a fost in casa lui Gabriel Oprea, dar si de refuzul Procurorului General Augustin Lazar de a comunica membrilor Comisiei o copie a dosarului clasat "Sufrageria lui Oprea", desi informatiile din dosar erau publice.
Refuzurile repetate ale reprezentantilor procurorilor Laura Kovesi si Augustin Lazar, precum si retinerea membrilor audiati de a oferi informatii cu privire la evenimentele petrecute in seara de 6 decembrie 2009 a facuta imposibila clarificarea de catre membrii Comisiei parlamentare de ancheta a implicarii unor institutii in procesul electoral, fara a avea dreptul, precum si a posibilelor actiuni de fraudare a alegerilor prezidentiale.
Iata sinteza Raportului Comisiei parlamentara de ancheta a modului de organizare a alegerilor prezidentiale din 2009, cu precizarea ca documentul poate fi citit integral la finalul articolului:
"PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A LEGISLATIEI IN VIGOARE
1. Elaborarea unei Legi speciale pentru comisiile parlamentare de ancheta
Ca urmare a sesizarii Curtii Constitutionale a Romaniei cu privire la reglementarea activitatii Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential, aceasta a emis 3 decizii de constitutionalitate a reglementarilor, Decizia nr. 428/2017, Decizia nr. 430/2017 si Decizia nr. 411/2017.Prin aceste decizii, Curtea, determinand ratiunea normativa a anchetei parlamentare, a recunoscut plenitudinea functiei de control a Parlamentului, stabilind, in jurisprudenta sa expressis verbis ca, pentru ca un control parlamentar sa fie autentic, el trebuie sa fie deplin, adica Parlamentul tarii trebuie sa dispuna de posibilitatea de a lua orice masuri pentru a da consistenta acestei plenitudini, statand cu privire la activitatea unei comisii parlamentare de ancheta:
- Instituirea unei comisii de ancheta reprezinta o aplicare a dispozitiilor art.69 alin.(l) din Constitutie, respectiv a principiului potrivit caruia parlamentarii sunt in serviciul poporului. (DCCR 411 2017 Pct. 29, DCCR 428 2017 Pct. 21, DCCR 430 2017 Pct. 29);
- Determinarea continutului si a limitelor conceptului de ancheta parlamentara se poate realiza numai prin coroborarea prevederilor Constitutiei; (DCCR 411 2017 Pct. 28, DCCR 428 2017 pct. 20, DCCR 430 2017 Pct. 28);
- Nicio reglementare infraconstitutionala nu poate stirbi caracterul efectiv al textului constitutional referitor la controlul parlamentar realizat prin anchete parlamentare. (DCCR 428 2017 pct. 19, DCCR 430 2017 Pct. 27);
- Legea si regulamentele parlamentare trebuie sa reglementeze in mod expres si sa instituie proceduri, instrumente si mijloace suficiente, care sa dea substanta prevederii constitutionale.( DCCR 430 2017 Pct. 27.).
- Ca o noutate, CCR dezvolta si accentueaza in mod deosebit o noua dimensiune a dispozitiilor art.1 alin.(5) din Constitutie, in sensul atasarii continutului sau normativ a principiului colaborarii loiale intre institutiile si autoritatile statului.
De asemenea, intrucat normele regulamentare reprezinta instrumentele juridice care permit desfasurarea activitatilor parlamentare in scopul indeplinirii atributiilor constitutionale ale forului legislativ, ele trebuie interpretate si aplicate cu buna-credinta si in spiritul loialitatii fata de Legea fundamentala (a se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr.209 din 7 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.188 din 22 martie 2012, Decizia nr.261 din 8 aprilie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.260 din 17 aprilie 2015, par.38, sau Decizia nr.293 din 11 mai 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.425 din 6 iunie 2016, par.39), asadar, tot ca o dezvoltare jurisprudentiala a dispozitiilor art.1 alin.(5) din Constitutie.
In aceste conditii, Curtea constata ca institutia controlului parlamentar nu trebuie izolata de principiul constitutional al colaborarii loiale intre institutiile si autoritatile statului si de cel al loialitatii fata de Constitutie, ci coroborata si corelata cu acestea. Este evident asadar ca reprezentantii institutiilor trebuie sa colaboreze in realizarea anchetelor parlamentare, in aceasta formula concretizandu-se si principiul echilibrului intre puterile statului.
De asemenea, Curtea mai retine ca, la randul sau, daca o hotarare parlamentara privind constituirea unei comisii de ancheta depaseste limitele constitutionale antereferite, ea poate fi supusa, in mod individual si punctual, controlului de constitutionalitate in temeiul art.146 lit.l) din Constitutie coroborat cu art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992.(DCCR 430 2017 Pct. 35.).
Un alt aspect relevant pentru desfasurarea activitatii Comisiei parlamentare de ancheta este cel al persoanelor chemate sa participe la lucrarile comisiei:
- persoanele citate trebuie sa se prezinte in fata comisiilor de ancheta, in baza faptului ca activitatea institutiilor/ autoritatilor din care fac parte se afla sub control parlamentar;
- persoanele care sunt invitate, respectiv cele care reprezinta, in virtutea functiei lor de conducere autoritati/institutii publice ce nu se afla sub control parlamentar, au obligatia, in baza principiului colaborarii loiale intre institutiile/autoritatile statului, sa ia parte la lucrarile comisiei in toate cazurile si indiferent de obiectul anchetei parlamentare;
- alte persoane, care, spre exemplu, pot sa nu aiba nicio tangenta cu institutiile statului, caz in care participarea acestora este la latitudinea lor. Avand in vedere aceste considerente, este necesara punerea in acord a legislatiei cu Deciziile Curtii Constitutionale.
Subliniem ca lipsa unei legi speciale pentru functionarea Comisiilor de ancheta ingreuneaza desfasurarea activitatii comisiilor de ancheta, acestea avand nevoie de parghii care sa ii permita accesul la informatiile pe baza carora membri sa poata lua concluziile in conformitate cu obiectivul comisiei. Comisiilor parlamentare de ancheta trebuie sa li se acorde, prin lege, puteri reale de constrangere: prin aplicarea de sanctiuni, pentru a primi documentele solicitate, pentru a determina un martor sa se prezinte la audieri, pentru a da probe si a fi obligati sa depuna juramant. in primul rand, se impune ca aceste comisii sa fie imputernicite sa solicite orice document pe care il doresc (necesar atingerii obiectivelor sale).
In plus, rapoartele comisiilor parlamentare nu pot ramane fara consecinte. Propunem sanctionarea tuturor celor ce refuza colaborarea sau nu se prezinta in fata unei comisii de ancheta parlamentare cu pierderea functiei si interzicerea ocuparii unei functii publice timp de 3 ani.
Propunerile de reforme ale comisiilor de ancheta trebuie sa constituie baza imbunatatirii legislatiei in domeniile respective.
2. Modificarea legislatiei electorale
- Consideram ca depunerea contestatiilor impotriva actelor Birourilor Electorale si judecarea acestora de catre instantele competente trebuie sa se faca in termene, care sa permita solutionarea inainte de incetarea activitatii Birourilor Electorale;
- Adaugarea in Registrul electoral a unei rubrici cu exprimarea intentiei de vot a alegatorilor (sistem informatic national de inregistrare si actualizare a datelor de identificare ale cetatenilor romani cu drept de vot si a informatiilor privind arondarea acestora la sectiile de votare, administrat de Autoritatea Electorala Permanenta) pentru estimarea corecta a sectiilor de votare.
- Inscrierea in Registrul electoral pentru sectiile de votare din strainatate, cu 6 luni inainte de alegeri, intr-o rubrica speciala, altceva decat cele referitoare la votul prin corespondenta, a cetatenilor din diaspora care doresc sa-si exercite drepturile constitutionale de vot (exprimarea intentiei de vot);
- Listele din Registrul special se actualizeaza anual pana la data de 1 martie, atat in tara cat si in strainatate;
- Imbunatatirea parametrilor softului de date utilizat de catre Biroul Electoral Central in cadrul desfasurarii procesului electoral privind alegerea Presedintelui Romaniei atat la nivel national cat si in diaspora, astfel incat acesta sa elimine posibilitatea exercitarii votului multiplu, printr-un program de scanare a oricarui document necesar in exercitarea dreptului la vot, in toate sectiile de votare din tara si strainatate;
- Eliminarea posibilitatii de votare cu titluri de calatorie; in sectiile din strainatate;
- Program de centralizare electronica a procesului de votare care sa cuprinda pe langa numele persoanei care voteaza/CNP/ si ora la care a votat;
- Elaborarea unui soft care sa permita interactionarea in timp real intre Sectiile de votare din tara si strainatate cu privire la scanarea proceselor-verbale de consemnare si centralizare a rezultatelor votarii, transmise catre Biroul Electoral Central;
- Pentru prevenirea savarsirii infractiunilor prevazute de Legea electorala si inlaturarea suspiciunilor de fraudare a rezultatelor votarii este necesara asigurarea unei transparente totale prin monitorizare audio-video a Sectiilor de votare in tara si strainatate, atat in etapa desfasurarii votarii, cat si in etapa numararii buletinelor de vot si intocmirii/semnarii proceselor verbale;
- Posibilitatea verificarii situatiilor in care pe listele electorale apar mai mult de 10 persoane cu domiciliul la aceeasi adresa;
- Reducerea termenului de solutionare a contestatiilor de catre Autoritatea Electorala Permanenta in cazul verificari listelor electorale utilizate in cadrul sectiilor de votare, in vederea descoperirii cazurilor in care o persoana a votat fara a avea drept de vot sau a votat de mai multe ori in aceeasi zi de referinta, termenul actual fiind de 6 luni de la primirea contestatiilor. (termenul sa fie inscris pana la validarea alegerilor de CCR);
- Renuntarea la telefoanele mobile si la terminalele puse la dispozitie de catre Serviciul de Telecomunicatii Speciale in procesul electoral;
- Arhivarea electronica a proceselor-verbale si a buletinelor de vot pe o perioada de 50 ani;
- Presedintii sectiilor de votare si loctiitorii acestora sa nu fi facut parte din nici un partid politic in ultimii 2 ani;
CONSTATARILE ANCHETEI
1. Implicarea Institutiei Prezidentiale si a Guvernului in favorizarea fraudarii alegerilor
Rolul ministrului Administratiei si Internelor in pregatirea si organizarea alegerilor precum si respectarea legilor in desfasurarea procesului electoral este decisiv.
Prefectul este reprezentantul guvernului pe plan local si conduce serviciile deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Rolul prefectului in procesul electoral este foarte important, tinand cont deatributiile acestuia stabilite prin lege (ex. Stabilirea presedintilor sectiilor de votare).
Institutia prezidentiala reprezentata de Traian Basescu (fost presedinte al PD) a revocat la propunerea premierului Emil Boc (care detinea si functia de presedinte PD) pe domnul Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor iar guvernul condus de Emil Boc a inlocuit in aceiasi zi 20 de prefecti cu persoane propuse de Vasile Blaga lider important al PD.
Concluzii
1. Comisia a constatat actiuni concrete ale institutiei prezidentiale reprezentate de Traian Basescu si ale guvernului condus de Emil Boc pentru favorizarea fraudarii alegerilor in avantajul candidatului Traian Basescu.
2. Aceste actiuni ale celor doua institutii au fost perfect sincronizate dovedind astfel ca faceau parte dintr-un plan amplu si bine pus la punct, actiunile fiind premeditate.
3. In realizarea planului privind fraudarea alegerilor prezidentiale, reprezentantii celor doua institutii au actionat in forta, cu rea credinta, in total dispret fata de lege.
Pe cale de consecinta, tinand cont de faptul ca:
- diferenta dintre cei doi candidati a fost doar de 70.321 care reprezinta aprox.0,68 % din voturile valabil exprimate
- actiunile de natura a determina fraudarea alegerilor fiind in favoarea candidatului Traian Basescu
Concluzionam ca amploarea actiunilor a fost de natura de a schimba rezultatul alegerilor.
Posibile infractiuni
1. Constituirea unui grup infractional organizat (prevazuta in VCP la Art. 323, Asocierea pentru savarsirea de infractiuni si in NCP la Art. 367, Constituirea unui grup infractional organizat) in vederea comiterii de infractiuni electorale.
Astfel, Presedintele Romaniei - Traian Basescu- , impreuna cu primul ministru al Guvernului - Emil Boc - si cu ceilalti membri ai Guvernului Romaniei - Vasile Blaga, Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Catalin Marian Predoiu, Adriean Videanu si Sorina Luminita Placinta - , s-au asociat in vederea comiterii de infractiuni care sa aiba drept consecinta favorizarea comiterii de infractiuni electorale, cu scopul de a-l avantaja pe candidatul Traian Basescu.
2. Falsul intelectual (infractiune prevazuta in VCP la Art. 289 si in NCP la Art. 321)
Cu prilejul emiterii de catre presedintelui Romaniei a decretului nr.1358/2009, acesta a inserat date nereale:
- Afirmatia ca domnul Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor ar fi fost demis este falsa si contrazisa chiar de decretul nr.1357.
- Afirmatia ca domnul Dan Nica, viceprim-ministru, ministrul administratiei si internelor ar fi fost demis este falsa deoarece in momentul emiterii decretului nr.1358, decretul nr. 1357 nu exista nefiind publicat. (vezi punctul 2).
3. Uzul de fals (infractiune prevazuta in VCP la Art. 291 si in NCP la Art. 323)
4. Abuzul in serviciu (infractiune prevazuta in VCP la Art. 248: Abuzul in serviciu contra intereselor publice si in NCP la Art. 297: Abuzul in serviciu), cu prilejul adoptarii de catre Guvern a HG nr. 1097, 1100, 1102, 1105, 1108, 1110, 1113, 1116, 1118, 1121, 1124, 1127, 1130, 1132, 1135, 1137, 1139, 1141, 1144, 1146 publicate in MOF nr.651/01.10.2009 cu incalcarea prevederilor art.108 alin .4 din Constitutie si a procedurii adoptarii acestora.
Conform considerentelor DCCR 428/2017:
- "scopul comisiei de ancheta este acela de a lamuri, de a clarifica imprejurarile si cauzele in care s-au produs evenimente sau au avut loc actiuni cu efecte negative, precum si stabilirea concluziilor, raspunderilor si masurilor ce se impun. Este, prin urmare, de forta evidentei faptul ca aceste comisii ancheteaza/verifica fapte sau imprejurari, si nu persoane."
- "Comisia nu are competenta de a da un verdict prin care se constata vinovatia unei persoane, ci doar constata o stare de fapt si fac propuneri/recomandari in raportul pe care il intocmeste comisia de ancheta cu privire la situatia de fapt anchetata, indicandu-se, astfel, concluziile la care a ajuns pe baza actelor si documentelor pe care le-a consultat si a audierilor efectuate."
Fata de aceste considerente, comisia urmeaza sa trimita raportul partial institutiilor competente pentru ca acestea sa actioneze potrivit competentelor legale astfel:
1. Numai Parchetul General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie poate decide daca incepe sau nu urmarirea penala impotriva lui Traian Basescu.
2. Deoarece faptele susmentionate sunt savarsite de fostii membri ai Guvernului in exercitiul functiei lor, sunt aplicabile prevederile tezei intai a alin.(2) al art.109 din Constitutie si al DCCR 270 /2008, astfel ca:
- Ramane la latitudinea Presedintelui Romaniei daca cere urmarirea penala a fostilor membri ai guvernului care nu au in prezent calitatea de parlamentar: Emil Boc, Vasile Blaga,Gabriel Sandu, Gheorghe Pogea, Elena Gabriela Udrea, Radu Mircea Berceanu, Adriean Videanu si Sorina Luminita Placinta.
- Ramane la latitudinea Camerei Deputatilor daca cere urmarirea penala a domnului Catalin Marian Predoiu, fost membru al guvernului care in prezent are calitatea de deputat.
2. Implicarea SRI si DNA in favorizarea fraudarii alegerilor
Aflarea adevarului in privinta acuzatiei publice de implicare a SRI si DNA in favorizarea fraudarii alegerilor, ca urmare a prezentei conducatorilor acestor institutii in locuinta domnului Gabriel Oprea in seara alegerilor, nu s-a putut realiza deoarece activitatea Comisiei parlamentare de ancheta a fost blocata, prin:
- refuzul persoanelor audiate care nu au raspuns la toate intrebarile comisiei motivand ca "exista o ancheta in desfasurare".
- refuzul persoanelor care au transmis in scris ca nu pot da curs solicitarilor comisiei motivand ca "exista o ancheta in desfasurare".
- refuzul doamnei Doamna Laura Codruta Kovesi, Procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de a raspunde la intrebarea daca a fost prezenta in noaptea de 5-6 decembrie 2009 in casa domnului Gabriel Oprea.
- refuzul domnului Augustin Lazar - Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de raspunde afirmativ solicitarii Comisiei parlamentare de ancheta de a transmite o copie dupa dosarul nr. 213/P/2017, dosar care fusese clasat intre timp. Dosarul contine toate informatiile necesare in vederea stabilirii adevarului cu privire la aspecte ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential.
Refuzul domnului Procurorul General Augustin Lazar este abuziv deoarece incalca:
- principiul cooperarii loiale dintre institutii;
- principiul loialitatii fata de Constitutie ;
- Art. 1 alin.(5) din Constitutie: "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie."
- Art. 61 alin.(1) din Constitutie: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii"
- Art. 54 alin.(2) din Constitutie:"Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege"
- Art. 131 alin.(1) din Constitutie: "In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor."
- DCCR 411 /2017
- DCCR 428/2017
- DCCR 430/2017
Precizam ca:
- Informatiile dintr-un dosar clasat sunt publice, neexistand nicio prevedere legala care sa-l impiedice pe domnul Procurorul General sa le puna la dispozitia unei comisii parlamentare de ancheta.
- Conform legii 544/2001 procurorul General Augustin Lazar este obligat sa asigure accesul "oricarei persoane" la informatiile publice din dosarul nr. 213/P/2017, dosar clasat.
- Dosarul nr. 213/P/2017 clasat nu contine informatii care in conformitate cu alin.(1) al art.12 din legea 544/2001 sunt exceptate de la obligatia de a fi puse la dispozitia "oricarui cetatean".
Pe cale de consecinta,
1. Comisia de ancheta nu a putut clarifica toate aspectele, activitatea fiind blocata de catre persoanele susmentionate
2. Comisia de ancheta va adopta raportul partial pe care il va prezenta Birourilor Permanente Reunite pentru a fi supus spre dezbatere plenului reunit al celor doua camere pentru ca acesta sa adopte ohotarare care va reflecta continutul raportului partial.
3. Comisia de ancheta va pune Raportul partial precum si documentele care au stat la baza intocmirii acestuia, la dispozitia Institutiei Prezidentiale, Guvernului Romaniei, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, pentru ca aceste institutii sa poata adopta masurile necesare, potrivit competentelor ce le revin."
Sursa foto 2: Agerpres
Adauga comentariu
DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii
Comentarii
# Flavius 6 September 2017 14:57 +20
# xXx - Triple X 6 September 2017 15:19 +1
# DODI 6 September 2017 19:21 +3
# xXx - Triple X 6 September 2017 15:13 +10
# outsider 6 September 2017 15:15 +4
# profesionalism 6 September 2017 16:50 +2
# io 6 September 2017 19:29 -4
# anonim 7 September 2017 15:17 +1
# KorelDan 7 September 2017 17:20 0