Consiliul Superior al Magistraturii – condus de judecatoarea Elena Costache (foto) – dezamorseaza o bomba cu ceas din sistemul judiciar.

Ne referim la problema resurselor umane, care risca sa fie agravata de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, ticluita de catre fostul ministru al Justitiei Catalin Predoiu.

Lumea Justitiei prezinta motivarile hotararilor nr. 40 si 41 (publicate luni, 31 martie 2025), prin care vineri, 25 martie 2025, Plenul CSM i-a cerut actualului ministru al Justitiei Radu Marinescu sa initieze un proiect de lege pentru modificarea a trei pasaje din Legea 303/2022.

Este vorba in primul rand despre art. 283 alin. 1 si 3 privind durata cursurilor de la Institutul National al Magistraturii, iar in al doilea rand despre art. 294 alin. 2 privind calculul vechimii pentru judecatori si procurori. Concret: CSM propune ca durata de doi ani a cursurilor INM sa fie aplicata auditorilor de justitie admisi pana in 2027 inclusiv (iar nu pana in 2024, ca in actuala forma a legii), iar INM sa fie luat in calcul la vechimea magistratilor pana la 1 ianuarie 2028 (iar nu pana la 1 ianuarie 2026, ca in prezent).

Daca o tinem asa, ne vom trezi ca in 2029 nu va absolvi nimeni INM

Plenul CSM explica faptul ca actuala forma a Legii 303/2022 va aduce un mare gol de resurse umane in sistemul judiciar: in 2029 nu va absolvi nimeni Insittutul National al Magistraturii – fapt ce va agrava criza de personal, care dureaza de multi ani.

In partea cealalta, la vechimi, Consiliul argumenteaza ca daca ar intra in vigoare actualele dispozitii legale, atunci la 1 ianuarie 2026 ne vom trezi cu 355 de judecatori si 177 de procurori care ar mai indeplini conditiile de participare la concursul de promovare in functii de executie la tribunale si PT-uri, comparativ cu numarul mult mai mare, de 590 judecatori si 316 procurori, care ar putea participa la acest concurs daca anii de INM ar fi luati in calcul in continuare la calculul vechimii necesare pentru promovare.

Redam actuala forma a celor trei pasaje:

- art. 283 alin. 1 si 3:

„(1) Durata cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie admisi la Institutul National al Magistraturii in anii 2022-2024 este de 2 ani. (...)

(3) Dupa al doilea an de formare la Institutul National al Magistraturii, auditorii de justitie admisi la Institutul National al Magistraturii in anii 2022-2024 sustin testul psihologic si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, potrivit dispozitiilor prezentei legi”;

- art. 294 alin. 2: „Prin exceptie de la prevederile alin. (1), dispozitiile prezentei legi care privesc calculul vechimilor fara luarea in considerare a perioadei cat judecatorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justitie, in cazul examenelor, concursurilor sau procedurilor de selectie prevazute de prezenta lege, intra in vigoare la 1 ianuarie 2026. Pana la aceasta data, in calculul vechimilor prevazute de prezenta lege se ia in considerare perioada cat judecatorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justitie”.

Prezentam forma propusa de catre CSM:

- art. 283 alin. 1 si 3:

„(1) Durata cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie admisi la Institutul National al Magistraturii in anii 2022-2027 este de 2 ani.

(3) Dupa al doilea an de formare la Institutul National al Magistraturii, auditorii de justitie admisi la Institutul National al Magistraturii in anii 2022-2027 sustin testul psihologic si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, potrivit dispozitiilor prezentei legi”;

- art. 294 alin. 2: „Prin exceptie de la prevederile alin. (1), dispozitiile prezentei legi care privesc calculul vechimilor fara luarea in considerare a perioadei cat judecatorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justitie, in cazul examenelor, concursurilor sau procedurilor de selectie prevazute de prezenta lege, intra in vigoare la 1 ianuarie 2028. Pana la aceasta data, in calculul vechimilor prevazute de prezenta lege se ia in considerare perioada cat judecatorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justitie”.

Iata Hotararea CSM nr. 40/2025 privind durata studiilor INM (vezi facsimil 1):

„Prin punctul de vedere nr. 3927/2025 exprimat de Directia Legislatie, documentare si contencios a fost semnalata necesitatea unei interventii legislative pentru modificarea art. 283 alin. (1) si (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

In concret, analiza efectuata de directia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii a vizat oportunitatea modificarii dispozitiilor legale mentionate, astfel incat durata de 2 ani a cursurilor Institutului National al Magistraturii sa fie aplicabila auditorilor de justitie admisi pana in anul 2027 inclusiv.

Plenul retine ca situatia existenta in prezent la nivelul sistemului judiciar reclama o preocupare permanenta pentru adoptarea unei politici coerente si eficiente de resurse umane in cadrul instantelor judecatoresti si parchetelor de pe langa acestea.

Pornind de la dezideratele prezente si de perspectiva, este necesara promovarea unor demersuri prin care sa se asigure posibilitatea ocuparii posturilor vacante de la nivelul instantelor si parchetelor, masura menita sa contribuie la respectarea standardelor constitutionale vizand principiul fundamental al independentei justitiei, evitand astfel destabilizarea sistemului judiciar in ansamblul sau si afectarea grava a dreptului cetateanului de acces la justitie.

In prezent, judecatoriile, tribunalele si parchetele de pe langa acestea se confrunta cu o situatie dificila in ceea ce priveste asigurarea resurselor umane.

Sub acest aspect, trebuie precizat ca la data de 1 martie 2025 erau vacante la judecatorii 456 de posturi de judecator, reprezentand 19,70% din totalul de 2.315 posturi din schemele de personal ale acestor instante, in timp ce la parchetele de pe langa judecatorii erau vacante 366 de posturi de procuror, reprezentand 26,28% din totalul de 1389 de posturi din schemele de personal ale acestor parchete.

Mai mult, in ceea ce priveste posturile vacante de la judecatorii si parchetele de pe langa judecatorii, nu trebuie ignorat faptul ca schemele de personal ale acestora vor fi afectate si prin vacantarea posturilor ca urmare a eliberarilor din functie prin pensionare, precum si ca urmare a concursurilor de promovare efectiva in functii de executie a judecatorilor si procurorilor.

In aceste conditii, situatia dificila cu care se confrunta judecatoriile si parchetele de pe langa aceste instante ar fi accentuata, fara indoiala, de perspectiva cresterii la 3 ani a duratei cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie admisi la Institutul National al Magistraturii incepand cu anul 2026. O astfel de masura va avea ca efect imediat faptul ca in anul 2029 nu va mai exista o generatie de auditori de justitie care sa termine cursurile Institutului National al Magistraturii.

In conditiile in care numarul mare de posturi de judecator si procuror vacante la judecatorii si, respectiv, la parchetele de pe langa judecatorii nu ar putea fi redus semnificativ in doar 3 ani este evident ca imposibilitatea numirii, timp de cel putin un an, a unor noi judecatori stagiari si a unor noi procurori stagiari va adanci criza resurselor umane cu care se confrunta aceste instante si parchete.

In acest context, nu trebuie ignorat nici faptul ca analiza procedurilor de admitere la Institutul National al Magistraturii organizate in ultimii ani evidentiaza o scadere a atractivitatii profesiilor de judecator si procuror, pusa in lumina de reducerea constanta a numarului de candidati (in anul 2021: 2.499 candidati; in anul 2022: 1.637 candidati: in anul 2023: 1.556 candidati; iar in anul 2024: 1.816 candidati).

Scaderea atractivitatii va fi, fara indoiala, accentuata de perspectiva majorarii duratei cursurilor Institutului National al Magistraturii – fapt care, in perioada imediat urmatoare, este imperativ sa fie evitat, pentru a nu afecta semnificativ echilibrul fragil, obtinut dupa eforturi deosebite, in ceea ce priveste resursele umane in sistemul judiciar.

Totodata, trebuie avuta in vedere si situatia generata de imposibilitatea organizarii concursului de admitere in magistratura in anul 2025, date fiind dispozitiile art. VII din O.U.G. nr. 156/2024 privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si pentru prorogarea unor termene.

Potrivit art. VII alin. (1) din acest act normativ, 'incepand cu 1 ianuarie 2025 se suspenda ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritatile si institutiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri proprii'.

Date fiind aceste prevederi, Consiliul Superior al Magistraturii se afla in imposibilitate de a organiza in anul 2025 concursui de admitere in magistratura prevazut de art. 63 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Or, suspendarea concursurilor sau examenelor pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante va avea, cu certitudine, un impact grav asupra situatiei resurselor umane din sistemul judiciar, context in care apare cu atat mai necesara luarea tuturor masurilor pentru a evita ca in perioada urmatoare sa nu existe vreun an fara o generatie de auditori de justitie.

In acelasi timp, raman de actualitate problemele vizand capacitatea administrativa a Institutului National al Magistraturii, prezentate pe larg in nota de fundamentare a O.U.G. nr. 146/2024, care, atat la acest moment, cat si intr-o perioada urmatoare, fac extrem de dificila scolarizarea concomitenta a trei generatii de auditori de justitie.

Astfel, pe fondul crizei acute de judecatori si procurori, activitatea Institutului National al Magistraturii a cunoscut o crestere exponentiala in ultimii ani, determinata de majorarea numarului de locuri la concursurile de admitere la Institut. In acest fel, numarul auditorilor de justitie formati anual a crescut progresiv: de la 276 auditori de justitie in anul 2006, la 398 auditori de justitie in anul 2019, 548 auditori de justitie in anul 2023, ajungand la 571 auditori de justitie in anul 2024. In mod evident, aceasta crestere a volumului de activitate, realizata in conditiile in care Institutul formeaza concomitent 2 generatii de auditori de justitie, va fi amplificata major de adaugarea a inca unei generatii de auditori de justitie, pe care Institutul va trebui sa o gestioneze concomitent din momentul in care durata cursurilor de formare a auditorilor de justitie va creste la 3 ani.

In acelasi timp, volumul activitatilor de formare pe care le desfasoara Institutul National al Magistraturii s-a majorat semnificativ si ca urmare a cresterii importante a numarului de judecatori si procurori numiti in functie in urma concursurilor de admitere in magistratura, pentru care Institutul trebuie sa desfasoare cursurile de formare profesionala cu o durata de 6 luni, prevazute de art. 79 alin. (2) din Legea nr. 303/2022. Astfel, daca in anul 2023 au fost recrutati prin aceasta procedura 157 magistrati, in anul 2024 Institutul a trebuit sa asigure formarea pentru peste 550 de noi judecatori si procurori.

Totodata, nu pot fi neglijate nici activitatile de formare continua desfasurate de Institutul National al Magistraturii, care, de asemenea, se inscriu intr-o tendinta de crestere constanta.

Cu toate ca volumul de activitate a sporit semnificativ, situatia resurselor umane de care beneficiaza Institutul este departe de a raspunde noilor realitati, chiar si in urma suplimentarii schemei de personal realizate prin H.G. nr. 891/2024. Din acest motiv, mentinerea standardelor de calitate si eficienta in activitatile Institutului este asigurata de eforturile deosebite pe care personalul acestuia le depune pentru a compensa deficitul de resurse umane.

In aceste conditii, adaugarea in perioada urmatoare a unei noi generatii de auditori de justitie pentru care va trebui asigurata formarea initiala, alaturi de celelalte doua pe care Institutul le gestioneaza in prezent, ar putea conduce la un blocaj in activitatea acestei institutii.

Mai mult, aceasta ar presupune alocarea de fonduri bugetare suplimentare pentru acoperirea cheltuielilor pe care le implica procesul de formare initiala pe durata a trei ani pentru fiecare generatie, in loc de doi ani, fonduri care sunt necesare pentru plata burselor auditorilor de justitie, a drepturilor salariale ale formatorilor, precum si pentru suportarea cheltuielilor de cazare a auditorilor de justitie si a altor cheltuieli materiale.

Tabloul acestor realitati cu care se confrunta Institutul National al Magistraturii este completat si de imprejurarea ca sediul acestuia va fi supus unor ample lucrari de consolidare si renovare care vor determina desfasurarea temporara a activitatilor institutiei intr-un alt sediu.

De altfel, situatia resurselor materiale de care dispune Institutul National al Magistraturii este improprie chiar si pentru derularea activitatilor aferente formarii initiale a doua generatii de auditori de justitie, concomitent.

Astfel, in prezent sunt folosite ca sali de cursuri unele spatii inadecvate pentru activitatea de formare, iar numarul acestora este insuficient pentru a permite dimensionarea optima a numarului de auditori de justitie in fiecare grupa. Edificatoare este si situatia principalei sali destinate formarii (Aula Institutului National al Magistraturii), care, chiar in conditii de utilizare la capacitate maxima (aproximativ 150 de locuri), permite participarea la curs a doar jumatate din numarul auditorilor de justitie din cadrul unei generatii, fapt care a impus dublarea numarului de cursuri.

Or, o alta majorare a numarului de activitati de formare profesionala (cursuri si seminare) prin adaugarea a inca unei generatii concomitent nu poate fi gestionata fara un numar suplimentar de personal de formare si de sali corespunzatoare procesului educativ, de care Institutul nu dispune in prezent.

Pe aceste premise, este evident ca Institutul National al Magistraturii ar putea asigura formarea profesionala initiala pentru trei generatii de auditori de justitie, concomitent, doar in conditiile in care primeste resursele umane si materiale suplimentare necesare in acest sens.

Asigurarea acestor resurse este insa un proces de durata, care implica, pe de o parte, suplimentarea posturilor si ocuparea acestora, iar pe de alta parte, finalizarea lucrarilor de consolidare si renovare a sediului Institutului National al Magistraturii”.

Redam Hotararea CSM nr. 41/2025 privind calculul vechimii (vezi facsimil 2):

„Prin Nota completatoare nr. 3927/2025 intocmita de Directia Legislatie, documentare si contencios a fost semnalata necesitatea unei interventii legislative pentru modificarea art. 294 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

In concret, analiza efectuata de directia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii a vizat oportunitatea modificarii dispozitiilor legale mentionate, astfel incat perioada cat judecatorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justitie sa se ia in continuare in calculul vechimilor necesare pentru examenele, concursurile sau procedurile de selectie prevazute de lege.

Plenul retine ca la data de 1 martie 2025 erau vacante la nivelul tribunalelor 339 de posturi de judecator, reprezentand 19,92% din totalul de 1.702 posturi din schemele de personal ale acestor instante. La aceeasi data, la nivelul parchetelor de pe langa tribunale erau vacante 236 de posturi de procuror, reprezentand 32,41% din totalul de 725 de posturi din schemele de personal ale acestor parchete.

Daca ar intra in vigoare dispozitiile care privesc calculul vechimilor fara luarea in considerare a perioadei cat judecatorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justitie, la data de 1 ianuarie 2026 ar putea exista un numar de 355 de judecatori si 177 procurori care ar mai indeplini conditiile de participare la concursul de promovare in functii de executie la tribunale si parchetele de pe langa tribunale, comparativ cu numarul mult mai mare, de 590 judecatori si 316 procurori, care ar putea participa la acest concurs daca perioada in care magistratul a avut calitatea de auditor de justitie ar fi luata in considerare in continuare la calculul vechimii necesare pentru promovare.

Asadar, intrarea in vigoare a acestor dispozitii ar genera o reducere substantiala a bazei de selectie pentru tribunale si parchetele de pe langa tribunale, fapt care ar constitui un factor suplimentar de ingreunare a demersurilor pe care le-ar putea intreprinde Consiliul Superior al Magistraturii pentru reducerea deficitului major de personal inregistrat la aceste instante si parchete.

In acest sens, este lesne de presupus ca din totalul de 355 de judecatori si 177 procurori care ar mai putea indeplini la data de 1 ianuarie 2026 conditiile de participare la concursul de promovare in functii de executie la tribunale si parchetele de pe langa tribunale, o parte importanta vor manifesta in continuare aceeasi rezerva de a participa la aceste concursuri. In acest context, o baza de selectie mai mare cu 235 de judecatori si 139 de procurori ar putea contribui la cresterea numarului celor care se vor inscrie efectiv la concursul de promovare, intrucat magistratii aflati la inceputul activitatii au un potential crescut al aspiratiei de accedere la gradele superioare.

De asemenea, trebuie avut in vedere si faptul ca din promotia care a inceput cursurile Institutului National al Magistraturii la data de 18.05.2020 au absolvit 210 auditori, din care 140 au optat pentru functia de judecator si 70 pentru functia de procuror. In actuala reglementare, acestia ar indeplini conditia de vechime pentru participarea la concursul de promovare in anul 2027, ceea ce ar determina concluzia ca numarul lor ar largi baza de recrutare pentru promovarea la tribunale, respectiv parchetele de pe langa tribunale in acel an.

Pe aceste premise, apare evident ca prorogarea pana la 1 ianuarie 2028 a datei de intrare in vigoare a dispozitiilor din Legea nr. 303/2022 care privesc calculul vechimilor fara luarea in considerare a perioadei cat judecatorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justitie este necesara pentru a facilita demersurile de reducere a dificultatilor cu care se confrunta tribunalele si parchetele de pe langa aceste instante, in privinta resurselor umane”.