Consiliul Superior al Magistraturii nu vrea inasprirea pedepselor pentru unele abateri disciplinare.

La 9 februarie 2024, CSM a publicat Hotararea nr. 8/2024, prin care, in 30 ianuarie, Plenul Consiliului a avizat negativ proiectul de lege al deputatei Anamaria Gavrila (foto 1) pentru modificarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Initiativa legislativa a fost inregistrata la Senat in 28 noiembrie 2023, apoi trimisa la Camera Deputatilor, ca prima camera sesizata, la 5 februarie 2024. Anamaria Gavrila declarat pentru Lumea Justitiei ca a scris proiectul impreuna cu avocata Monica Ionescu (foto 2).

Deputata – aleasa in 2020 din partea AUR, partid din care a plecat in 2021; actualmente presedinta Partidului Oamenilor Tineri (POT) – propune ca o serie de abateri disciplinare sa poata fi pedepsite doar cu suspendarea din functie sau cu excluderea din magistratura.

Este vorba despre urmatoarele abateri stipulate la art. 271 din Legea 303/2022:

- a): „incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii”;

- h): „nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand judecatorul sau procurorul stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum si formularea unor cereri repetate si nejustificate de abtinere”;

- k): „imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror”;

- m): „folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii”;

- s): „exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”.

Fara excludere sau suspendare pentru celelalte fapte

Pe de alta parte, proiectul contine o prevedere potrivit careia toate celelalte abateri disciplinare sa nu poata fi sanctionate cu suspendarea din functie sau cu excluderea din magistratura, ci doar cu avertisment, taiere din salariu, mutare disciplinara sau retrogradare.

De asemenea, Anamaria Gavrila propune ca judecatorii si procurorii recidivisti sa primeasca pedepse mai aspre, mergand chiar pana la excluderea din magistratura.

In fine, initativa de act normativ are in vedere modificarea conditiilor pentru pedepsirea personalului asimilat judecatorilor si procurorilor – in sensul ca orice propunere de sanctionare sa trebuiasca a fi motivata.

CSM acum se impotriveste. In 2018, n-a zis nimic

Lumea Justitiei prezinta atat proiectul de lege al deputatei Anamaria Gavrila si expunerea de motive, cat si avizul negativ al Plenului CSM.

Consiliul are doua obiectiuni majore. In legatura cu impunerea suspendarii din functie si a excluderii din magistratura pentru abaterile de mai sus, CSM sustine ca astfel vor fi limitate excesiv competentele de judecata atat ale sectiilor Consiliului, cat si ale completurilor de 5 judecatori de la ICCJ.

Cat priveste interdictia suspendarilor si a excluderilor pentru toate celelalte abateri disciplinare, Plenul CSM argumenteaza riscul ca fapte grave – pentru care magistratul faptuitor ar merita suspendarea din functie sau excluderea din profesie – sa fie pedepsite mai bland decat este cazul.

Cu privire la impotrivirea CSM fata de obligativitatea suspendarii sau a excluderii pentru anumite abateri disciplinare, remarcam faptul ca in 2018, Consiliul Superior al Magistraturii (e drept: cu alti membri decat acum) nu a avut nimic impotriva cand PSD si ALDE au modificat vechiul statut al judecatorilor si procurorilor – Legea nr. 303/2004 –, obligand atat CSM, cat si Inalta Curte de Casatie si Justitie sa aplice doar retrogradarea profesionala si excluderea din magistratura in cazul urmatoarelor abateri disciplinare (prevazute de art. 99 din Legea 303/2004):

- b): „incalcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii”;

- d): „desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu”;

- t) teza I: „exercitarea functiei cu rea-credinta”.

Pentru conformitate, am anexat la final avizul din 2017 emis de Plenul CSM la proiectul de lege care avea sa intre in vigoare un an mai tarziu.

CL si CES si-au dat OK-ul

Incheiem, mentionand ca atat Consiliul Legislativ, cat si Consiliul Economic si Social au avizat favorabil proiectul de act normativ. Consiliul Legislativ a facut cateva observatii, insa ele tin strict de tehnica legislativa, nu de fondul initiativei (vezi facsimile 1 si 2).

Iata proiectul de lege scris de deputata Anamaria Gavrila si avocata Monica Ionescu (vezi facsimil 3):

„Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 1102 din 16.11.2022, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

Dupa articolul articolul 273 se introduc doua noi articole, articolul 273^1 si 273^2, cu urmatorul cuprins:

Articolul 273^1 'Prin derogare de la dispozitiile legilor speciale care reglementeaza raspunderea disciplinara, sanctiunile pentru abaterile disciplinare prevazute la art 271, in raport de gravitate lor, se vor aplica dupa cum urmeaza:

(1) pentru abaterile prevazute la lit. a), h), k), m) si s) sanctiunile constau in cele prevazute la art. 273 lit. e) si f).

(2) pentru abaterile prevazute la art. b) - g), i), j), l), n)-r) sanctiunile constau in cele prevazute la art. 273 lit. a) - d).

(3) pentru savarsirea repetata a unei abateri disciplinare, in termen de 3 ani, de la aplicarea unei sanctiuni disciplinare din cele prevazute la art. 273 lit a) -e), judecatorul sau procurorul va fi pasibil de aplicarea sanctiunilor disciplinare mai severe si in acelasi timp, in functie de gravitate, poate fi evaluata revocarea sa din functie potrivit art.273 lit.f).

(4) pentru savarsirea a mai mult de trei abateri de natura diferita, succesiv sau cumulativ, in termen de 3 ani, de la aplicarea unei sanctiuni disciplinare din cele prevazute la art. 273 lit a) -e), prevederile alin (3) art. 273^1 sunt aplicabile.

Articolul 273^2 Masurile disciplinare se impun proportional cu gravitatea abaterii comise. Pentru a stabili gravitatea abaterii si pentru a decide ce sanctiune disciplinara sa fie aplicata, se iau in considerare, in special:

(a) natura abaterii si circumstantele in care a fost comisa;

(b) consecintele abaterii;

(c) importanta prejudiciului adus integritatii, reputatiei sau intereselor justitiei ca

urmare a comiterii abaterii;

(d) performanta si comportamentul general al judecatorului sau al procurorului;

(e) masura in care abaterea a fost comisa cu intentie sau din neglijenta;

(f) motivele care l-au determinat pe judecator sau procuror sa comita abaterea;

(g) gradul si vechimea in munca a judecatorului sau a procurorului;

(h) nivelul functiilor si responsabilitatilor judecatorului sau procurorului;

(i) daca cel cercetat se afla la prima abatere sau a mai comis abateri in trecut;

(j) comportamentul si nivelul de cooperare al judecatorului sau al procurorului in timpul procedurii disciplinare;

(k) conduita judecatorului sau procurorului pe parcursul intregii sale cariere'.

La articolul 278 alineatul (1), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

c) 'sa propuna motivat admiterea sesizarii si aplicarea unei sanctiuni disciplinare, in cazul in care comisia de disciplina constata ca aceasta este intemeiata; la stabilirea sanctiunii disciplinare se aplica in mod corespunzator reglementarile art. 273^2'”.

Prezentam principalele pasaje din expunerea de motive:

„Descrierea situatiei actuale

Cadrul normativ actual la nivel infra constitutional care reglementeaza statutul judecatorilor si procurorilor este definit prin Legea nr. 303/2022.

La nivel constitutional, statutul judecatorilor si procurorilor este reglementat in Constitutia Romaniei, in cadrul autoritatii judecatoresti, in sectiunea 1 'Instantele judecatoresti' (art. 124 - 130), sectiunea a 2-a 'Ministerul Public' (art. 131 si 132) si sectiunea a 3-a 'Consiliul Superior al Magistraturii' (art. 133 si 134).

Prin dispozitiile Legii 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, articolul 273 prevede sanctiunile care pot fi aplicate judecatorilor si procurorilor pentru abaterile disciplinare savarsite de acestia. In acelasi act normativ abaterile disciplinare sunt reglementate la art. 278 intr-o lista detaliata de 18 abateri, numerotate de la a) - s).

Cat priveste reforma sistemului justitie, de-a lungul timpului puterea Legislativa si Executivul au operat mai multe modificari asupra Legii 303/2004 iar in cele din urma aceasta a fost abrogata prin Legea 303/2022.

In vechea reglementare a actului normativ, respectiv Legea 303/2004, dispozitiile privind abaterile disciplinare ale judecatorilor si procurorilor erau dictate de articolul 99 iar sanctiunile de articolul 100 alin (1).

Deasemenea in acelasi act normativ articolul 100 alin. (2) prevedea ca, pentru abaterile disciplinare grave, comisia de disciplina poate propune urmatoarele sanctiuni:

- suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni;

- excluderea din magistratura.

Citam:

'(2) Prin derogare de la dispozitiile legilor speciale care reglementeaza raspunderea disciplinara, sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru abaterile disciplinare prevazute la art. 99 lit. b), d) si teza intai nu pot consta in cele prevazute la art. 100 lit. a) - d)'.

Urmare a abrogarii Legii nr. 303/2004, prevederile articolului 100 alin. (2) nu au mai fost preluate de noul act normativ, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Or, in absenta unor dispozitii legale care sa stabileasca ce tip de sanctiuni corespund unor abateri mai grave, exista riscul ca judecatorii sau procurorii sa fie sanctionati excesiv sau injust, ceea ce ar putea afecta increderea societatii in justitie.

De altfel, prin studierea textului abrogat se poate observa ca precedenta legislatie furniza o distinctie intre abaterile disciplinare grave si cele mai putin grave, respectand principiul sanctionarii proportionale, avandu-se in vedere diferentele de gravitate si impact.

Critica noastra se circumscrie in faptul ca prin inlaturarea solutiei legislative anterioare se poate diminua increderea in sistemul de justitie producand riscul aplicarii incoerente si subiective a sanctiunilor disciplinare.

In alta ordine de idei, in ceea ce priveste aplicarea sanctiunilor, articolul 278 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor enumera sumar cateva criterii care trebuie avute in vedere, incluzand si criteriul gravitatii abaterii.

Cu toate acestea, simpla introducerea a criteriului gravitatii nu produce o garantie pentru calificarea abaterii in functie de gravitate cat timp articolul nu ofera o baza clara pentru evaluarea gravitatii abaterii, si niciun element de referinta pentru a aprecia gravitatea abaterii.

Acest lucru poate duce la interpretari diferite ale legii si la aplicarea unor sanctiuni disciplinare neuniforme.

Abaterile disciplinare ale judecatorilor si procurorilor reprezinta incalcari ale obligatiilor ce le revin acestora in exercitarea atributiilor profesionale. Aceste abateri pot avea o gravitate diferita, de la abateri minore, care nu afecteaza in mod substantial buna functionare a justitiei, la abateri grave, care pot duce la prejudicierea dreptului la un proces echitabil al partilor implicate intr-un proces.

Schimbari preconizate

Imbunatatirea sistemului raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor.

Interventia legislativa cuprinsa in prezentul proiect are drept scop eficientizarea regimului raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor, prin asigurarea unei aplicari uniforme a sanctiunilor disciplinare.

Dupa cum se poate observa reglementarea actuala a abaterilor disciplinare este deficitara, intrucat nu ofera suficiente elemente pentru a evalua in mod obiectiv gravitatea unei abateri.

Apreciindu-se ca lacunele existente pot fi inlaturate prin interventia legislativa asupra prevederilor care vizeaza stabilirea intinderea si aplicabilitatea abaterilor si a sanctiunilor disciplinare, proiectul de lege propune:

- introducerea dupa articolul 273 a unor doua noi articole, articolul 273^1 si 273^2. Introducerea are in vedere revenirea si completarea formei existente (anterior abrogarii) a articolului 100 alin (2) din Legea nr. 303/2004, modificata si completata prin Legea nr. 303/2022;

- modificarea articolului 273 din Legea nr. 303/2022.

Interventia legislativa cuprinsa in prezentul proiect se axeaza pe:

1. clarificarea si diferentierea sanctiunilor disciplinare in functie de gravitatea abaterilor prin introducerea unor prevederi mai clare privind tipul de sanctiune adecvata raportat la natura abaterii;

2. aplicarea unor sanctiuni mai severe pentru abaterile grave sau repetate;

3. stabilirea unor criterii clare pentru evaluarea gravitatii abaterilor disciplinare.

Aceasta interventie poate avea un impact semnificativ asupra comportamentului judecatorilor si procurorilor, reducand riscul de abuzuri sau de incalcari ale legii sau ale eticii profesionale.

In prezent, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prevede o serie de abateri disciplinare, pentru care sunt prevazute sanctiuni disciplinare, de la avertisment la excluderea din magistratura. Cu toate acestea, nu exista o diferentiere clara a sanctiunilor in functie de gravitatea abaterilor.

De exemplu, pentru abaterea prevazuta la art. 271 lit. m) (folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii) se poate aplica atat avertismentul, cat si excluderea din magistratura.

In reglementarea acestei abateri, interventiile au un scop bine determinat, si anume acela de a solutiona cereri 'in afara cadrului legal', iar asta ar trebui sa se circumscrie in sfera abaterilor pentru pedepsirea carora sunt necesare sanctiuni severe.

Un alt exemplu, pentru abaterea prevazuta la art. 271 lit n) (nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor) deasemenea se poate aplica atat avertismentul, cat si excluderea din magistratura.

Or, intre incalcarile care implica 'folosirea functiei', 'interventiile' pentru a obtine anumite avantaje pentru sine sau pentru altul si incalcarile de ordin administrativ care privesc 'distribuirea aleatorie a cauzelor' se observa existenta unor diferente majore de conduita care implicit ar trebui sa conduca la masuri sanctionatorii total distincte, proportional cu natura si gravitatea abaterii.

O lege ambigua care nu prevede in mod clar criteriile de aplicare a sanctiunilor, in functie de natura acestora, lasa loc interpretarilor subiective si abuzurilor in aplicarea legii.

Astfel, cum am aratat, aceasta situatie poate conduce la o aplicare inechitabila a sanctiunilor, prin acordarea unor sanctiuni prea blande pentru abaterile grave sau, dimpotriva, a unor sanctiuni prea severe pentru abaterile mai usoare.

Vezi:

- Codul Global de Etica Judiciara 'Mount Scopus International Standards of Judicial Independence':

'5.4. Toate actiunile disciplinare, de suspendare si de revocare se bazeaza pe standardele stabilite de conduita judiciara.

5.5. Judecatorul nu poate fi supus demiterii decat daca, din cauza unei fapte penale sau prin neglijenta grava sau repetata sau prin incalcari grave ale normelor disciplinare sau prin incapacitate fizica sau psihica, s-a dovedit vadit inapt pentru a ocupa functia de judecator. Motivele de inlaturare se limiteaza la motive de incapacitate medicala sau comportament care il fac pe judecator inapt sa-si indeplineasca atributiile';

- Recomandarea OSCE/ODIHR de la Kyiv privind independenta judiciara in Europa de Est, Caucazul de Sud si Asia Centrala, care in alin. 25 recomanda ca procedurile disciplinare sa implice cazurile de presupuse abateri profesionale care sunt grave si de neiertat si care discrediteaza sistemul judiciar.

In ceea ce priveste reiterarea abaterilor:

Desi actuala reglementare a raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor prevede o serie de sanctiuni disciplinare care pot fi aplicate, cu toate acestea, nu este prevazuta nicio sanctiune specifica pentru situatia in care un judecator sau procuror savarseste in mod repetat o abatere disciplinara. Altfel spus, latura obiectiva a respectivei abateri disciplinare, este savarsirea faptei culpabile in mod repetat.

Modificarea propusa la alin. (3) si (4) al art. 273^1 are ca scop intarirea raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor pentru savarsirea repetata a abaterilor disciplinare.

Articolul 273^1 'Prin derogare de la dispozitiile legilor speciale care reglementeaza raspunderea disciplinara, sanctiunile pentru abaterile disciplinare prevazute la art 271, in raport de gravitate lor, se vor aplica dupa cum urmeaza:

(...)

(3) pentru savarsirea repetata a unei abateri disciplinare, in termen de 3 ani, de la aplicarea unei sanctiuni disciplinare din cele prevazute la art. 273 lit a) -e), judecatorul sau procurorul va fi pasibil de aplicarea sanctiunilor disciplinare mai severe si in acelasi timp, functie de gravitate, poate fi evaluata revocarea sa din functie potrivit art.273 lit.f)

(4) pentru savarsirea a mai mult de trei abateri de natura diferita, succesiv sau cumulativ in termen de 3 ani, de la aplicarea unei sanctiuni disciplinare din cele prevazute la art. 273 lit a) -e), prevederile alin (3) art. 273^1 sunt aplicabile'.

Textul legii nu vorbeste despre o prima abatere, ci de o abatere repetata, adica una calificata. Introducerea unor dispozitii referitoare la aplicarea sanctiunilor pentru repetarea abaterilor disciplinare va avea un impact pozitiv asupra sistemului judiciar.

De altfel, abaterile repetate arata lipsa de respect si responsabilitate a magistratului fata de aspectele fundamentale ale profesiei sale si pot aduce atingere imaginii justitiei inclusiv prin stirbirea increderii societatii in justitie.

Propunerea de modificare legislativa urmareste sa remedieze aceasta situatie prin introducerea unor dispozitii referitoare la aplicarea sanctiunilor pentru repetarea abaterilor disciplinare.

Noile dispozitii prevad ca, pentru savarsirea repetata a unei abateri disciplinare, judecatorul sau procurorul va fi pasibil de aplicarea sanctiunilor disciplinare mai severe.

In plus, prin aceste completari legislative se asigura o mai mare rigoare in aplicarea sanctiunilor disciplinare, astfel incat sa fie descurajata savarsirea de abateri disciplinare.

Stabilirea unor criterii clare pentru evaluarea gravitatii abaterilor disciplinare.

Initiativa de modificare prin introducerea articolului 273^2 are ca scop clarificarea si consolidarea principiului proportionalitatii in materia sanctionarii disciplinare.

Textul introduce o enumerare a elementelor care trebuie avute in vedere pentru a stabili gravitatea abaterii disciplinare si vine in completarea criticilor de mai sus cu referire la lipsa unor elemente de referinta pentru a aprecia 'gravitatea abaterii' enumerata la pct. (c) al articolul 278 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

'Articolul 273^2 Masurile disciplinare se impun proportional cu gravitatea abaterii comise. Pentru a stabili gravitatea abaterii si pentru a decide ce sanctiune disciplinara sa fie aplicata, se iau in considerare, in special:

(a) natura abaterii si circumstantele in care a fost comisa;

(b) consecintele abaterii;

(c) importanta prejudiciului adus integritatii, reputatiei sau intereselor justitiei ca urmare a comiterii abaterii;

(d) performanta si comportamentul general al judecatorului sau al procurorului;

(e) masura in care abaterea a fost comisa cu intentie sau din neglijenta;

(f) motivele care l-au determinat pe judecator sau procuror sa comita abaterea;

(g) gradul si vechimea in munca a judecatorului sau a procurorului

(h) nivelul functiilor si responsabilitatilor judecatorului sau procurorului;

(i) daca cel cercetat se afla la prima abatere sau a mai comis abateri in trecut;

(j) comportamentul si nivelul de cooperare al judecatorului sau al procurorului in timpul procedurii disciplinare;

(k) conduita judecatorului sau procurorului pe parcursul intregii sale cariere'.

(a) natura abaterii si circumstantele in care a fost comisa

Natura abaterii disciplinare reprezinta o prima componenta a gravitatii acesteia. In functie de natura abaterii, se poate aprecia daca aceasta este grava sau mai putin grava.

De asemenea, circumstantele in care a fost savarsita abaterea pot influenta gravitatea acesteia. De exemplu, o abatere savarsita in mod repetat este, in general, mai grava decat o abatere savarsita pentru prima data.

(b) consecintele abaterii

Consecintele abaterii disciplinare reprezinta o alta componenta a gravitatii acesteia. In functie de consecinte, se poate aprecia impactul pe care abaterea l-a avut asupra, integritatii, reputatiei, intereselor justitiei, persoanelor sau bunurilor. Abaterea care a cauzat prejudicii este, in general, mai grava decat abaterea care nu a avut nicio consecinta, deoarece prima a produs o lezare a acestor interese.

(c) importanta prejudiciului adus integritatii, reputatiei sau intereselor jus]tiei ca urmare a comiterii abaterii

Acest criteriu este destinat sa reflecte faptul ca, in anumite cazuri, gravitatea abaterii nu poate fi determinata exclusiv pe baza celorlalte criterii prevazute de lege. De exemplu, o abatere care, in mod obiectiv, nu este foarte grava, poate avea consecinte semnificative asupra integritatii, reputatiei sau intereselor justitiei.

(d) performanta si comportamentul general al judecatorului sau al procurorului

Extinderea listei factorilor care se iau in considerare la stabilirea gravitatii abaterii disciplinare prin introducerea elementului performantei si comportamentului general al judecatorului sau procurorului ofera o mai buna imagine de ansamblu asupra conduitei profesionale a acestora.

In plus, elementul performantei si al comportamentului general al judecatorului sau procurorului poate fi utilizat pentru a preveni discriminarea. In prezent, este posibil ca doi judecatori sau procurori sa comita aceeasi abatere disciplinara, dar sa fie tratati diferit in functie de alte caracteristici, cum ar fi sexul, etnia, opinia, religia sau alte criterii.

Adoptarea elementului performantei si al comportamentului general poate ajuta la eliminarea acestei forme de discriminare.

(e) masura in care abaterea a fost comisa cu intentie sau din neglijenta

Aceasta distinctie este importanta deoarece are implicatii asupra sanctiunii care trebuie aplicata.

Introducerea criteriului intentiei / neglijentei in clasificarea abaterilor disciplinare ar permite o distinctie mai clara intre abaterile comise cu intentie si cele comise din neglijenta. Urmare a acestor criterii, abaterile comise cu intentie ar putea fi sanctionate mai aspru decat abaterile comise din culpa.

(f) motivele care l-au determinat pe judecator sau procuror sa comita abaterea

Prin utilizarea motivului care a determinat savarsirea abaterii s-ar permite o evaluare mai completa a situatiei, fapt care ar putea duce la o sanctiune justa. Totodata o analiza a motivelor abaterilor disciplinare ar putea ajuta la identificarea factorilor care duc la savarsirea acestora, fapt ce ar putea duce la masuri de prevenire.

(g) gradul si vechimea in munca a judecatorului sau a procurorului

Introducerea gradului si vechimii in munca a judecatorului sau procurorului la stabilirea gravitatii abaterii se preconizeaza:

- diferentierea intre abaterile savarsite de judecatori sau procurori cu experienta si cei fara experienta;

- o mai buna evaluare a gravitatei abaterii, tinand cont de experienta si pregatirea profesionala a judecatorului sau procurorului;

- o mai mare protectie a judecatorilor si procurorilor cu experienta si pregatire ridicata.

Prin includerea acestor criterii, se creeaza un cadru mai larg de evaluare a situatiilor in care se impune sanctionarea ceea ce ar putea contribui la reducerea riscului de a fi sanctionati in mod nejustificat pentru abateri minore.

(h) nivelul functiilor si responsabilitatilor judecatorului sau procurorului

Pe masura ce abaterea este comisa de un judecator sau procuror de rang superior, aceasta ar putea fi considerata mai grava decat abaterea comisa de un judecator sau procuror de rang inferior.

Sub aspectul acestui criteriu, judecatorii sau procurorii de rang superior au mai multe responsabilitati si sunt supusi unor asteptari mai mari din partea societatii.

(i) daca cel cercetat se afla la prima abatere sau a mai comis abateri in trecut

Acest criteriu este destinat in esenta in stabilirea gravitatii abaterii raportat la recidiva. Este necesar ca orice tip de sanctiune, indiferent de natura sa, sa fie adaptata la situatia concreta a fiecarei persoane cercetate disciplinar, tinand cont, printre altele, de imprejurari in care judecatorul sau procurorul se afla la prima abatere sau a mai comis abateri in trecut. Totodata stabilirea acestui criteriu urmareste sa asigure respectarea normelor deontologice de catre judecatori sau procurori si sa previna savarsirea de abateri in viitor.

(j) comportamentul si nivelul de cooperare al judecatorului sau al procurorului in timpul procedurii disciplinare

Obiectivul central al acestui criteriu consta in incurajarea judecatorilor si procurorilor ca pe parcursul desfasurarii procedurilor disciplinare sa aiba un comportament cooperant si sa isi asume responsabilitatea pentru abaterile savarsite. Prin urmare, judecatorii si procurorii care au un comportament cooperant in cursul procedurii disciplinare ar putea fi sanctionati mai bland, dupa caz, chiar daca au comis abateri mai grave.

(k) conduita judecatorului sau procurorului pe parcursul intregii sale cariere

Criteriul de mai sus permite o evaluare mai complexa si mai nuantata a abaterii, luand in considerare nu doar fapta comisa, ci si intreaga activitate a judecatorului sau procurorului.

Spre exemplu, in cazul in care judecatorul sau procurorul are o lunga si onorabila cariera, abaterea ar putea fi considerata mai putin grava iar sanctiunea in acest caz, sanctiunea ar putea fi mai usoara.

In concluzie, in considerarea celor expuse in motive, aplicarea sanctiunilor disciplinare fara a se avea in vedere criterii clare de evaluare a gravitatii abaterii poate fi considerata o incalcare a principiului legalitatii.

Fara existenta acestor criterii clare, comisia de disciplina ar dispune de un grad mare de discretie in stabilirea sanctiunii, ceea ce poate duce la sanctionarea inechitabila in prezenta unor abateri abateri similare.

De exemplu, potrivit alin. (1) lit. f) a articolului 271 din Legea nr. 303/2022, refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu constituie abatere disciplinara.

Din interpretarea articolului 272 din Legea nr. 303/2022 acestei abateri i se poate aplica atat o sanctiune foarte usoara care poate imbraca forma unui avertisment cat si o sanctiune dintre cele mai grave constand in excluderea din magistratura, in functie de aprecierile comisiei de disciplina legate de gravitatea faptei.

De altfel, cum am mai specificat, interpretarea gravitatii faptei de catre comisia de disciplina poate conduce la aplicarea unor sanctiuni diferite pentru abateri de aceeasi natura.

In primul rand, lipsa unor criterii clare pentru evaluarea gravitatii abaterii poate duce la o situatie in care doua abateri similare sunt sanctionate diferit. De exemplu, doua abateri privind 'refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu' pot fi sanctionate cu avertisment sau cu excludere din magistratura, in functie de modul in care comisia de disciplina interpreteaza gravitatea abaterii.

In al doilea rand, lipsa unor criterii clare pentru evaluarea gravitatii abaterii poate duce la o situatie in care o abatere grava este sanctionata cu o sanctiune disciplinara mai blanda. De exemplu, o abatere de coruptie poate fi sanctionata cu avertisment, in functie de modul in care comisia de disciplina interpreteaza gravitatea acesteia.

Plecand de la exemplele enuntate, dar fara a ne limita la acestea, se impune stabilirea unor criterii care sa ofere o clasificare a gravitatii abaterilor astfel incat la stabilirea sanctiunilor sa existe suficiente elemente care sa permita aplicarea acestora in mod obiectiv, in raport de gravitatea faptei si nu in functie de interpretarea subiectiva a comisiei de disciplina.

Prin urmare, completarea legii cu un set de criterii clare pentru evaluarea gravitatii abaterii ar contribui la asigurarea legalitatii, echitabilitatii si proportionalitati in aplicarea sanctiunilor disciplinare.

In mod concret, aceasta schimbare va putea conduce la aplicarea unor sanctiuni disciplinare mai severe in cazul abaterilor care au un impact semnificativ asupra integritatii, reputatiei sau intereselor justitiei, chiar daca aceste abateri nu au consecinte grave din punct de vedere material. De asemenea, aceasta schimbare va putea conduce la aplicarea unor sanctiuni disciplinare mai blande in cazul abaterilor care au un impact minor asupra integritatii, reputatiei sau intereselor justitiei, chiar daca aceste abateri au consecinte grave din punct de vedere material.

In mod concret, aceste schimbari vor contribui la:

- reducerea riscului de aplicarea unor sanctiuni disciplinare prea severe pentru abateri minore;

- cresterea posibilitatii de aplicarea unor sanctiuni disciplinare mai severe pentru abateri grave;

- stimularea judecatorilor si procurorilor sa isi imbunatateasca performanta si comportamentul general”.

Redam cel mai important fragment din avizul CSM fata de proiectul deputatei Gavrila:

„Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si a procurorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022 (si intrata in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial), reglementeaza in Titlul V raspunderea judecatorilor si procurorilor, Capitolul II al acestui titlu cuprinzand in art. 270-273 normele referitoare la raspunderea disciplinara a magistratilor.

Astfel, potrivit art. 270 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, 'judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat acestora raspund disciplinar pentru savarsirea, cu vinovatie, a abaterilor disciplinare prevazute de lege'.

Art. 271 lit. a)-s) din Legea nr. 303/2022 enumera faptele pe care legea le califica drept abateri disciplinare, iar art. 273 din acelasi act normativ prevede sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecatorilor si procurorilor, proportional cu gravitatea abaterilor savarsite.

Potrivit art. 273 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, 'sanctiunile disciplinare se aplica de sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii'.

Astfel, Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022 (si intrata in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial), reglementeaza, in Titlul II, Capitolul HI, Sectiunea a 4-a, in art. 44-55, atributiile Consiliului Superior al Magistraturii in domeniul raspunderii disciplinare a magistratilor, stabilind, in mnod detaliat, procedura in baza careia Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste, prin sectiile sale, rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, pentru abaterile disciplinare prevazute in Legea nr. 303/2022.

In cadrul acestei sectiuni, sunt prevazute reguli referitoare la exercitarea de catre Inspectia Judiciara, prin inspectorul judiciar, a actiunii disciplinare in cazul abaterilor savarsite de magistrati, fiind precizata pe larg modalitatea in care este sesizata Inspectia Judiciara, modul in care se realizeaza verificarile prealabile, solutiile care pot fi pronuntate la finalizarea acestora (respectiv clasarea sau inceperea cercetarii disciplinare prealabile), precum si caile de contestare a acestora.

In cadrul acestei sectiuni, sunt reglementate de asemenea etapele actiunii disciplinare si, succesiv, cele aplicabile in fata sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, dupa sesizarea acestuia, in situatia in care inspectorul judiciar constata, in urma efectuarii cercetarii disciplinare, ca sunt indeplinite conditiile pentru exercitarea actiunii disciplinare.

In acest context normativ, Plenul a constatat ca prin demersul legislativ supus analizei se propune aplicarea sanctiunilor disciplinare prevazute de art. 273 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 303/2022 – suspendarea din functie pe o perioada de pana ia 6 luni – si art. 273 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 303/2022 – excluderea din magistratura – pentru abaterile disciplinare reglementate de art. 271 lit. a), h), k), m) si s) din acelasi act normativ.

De asemenea, se propune aplicarea sanctiunilor disciplinare prevazute de art. 273 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2022 – avertismentul –, art. 273 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2022 – diminuarea indemnizatiei de incadrare brute lunare cu pana la 25% pe o perioada de pana la un an – , art. 273 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2022 – mutarea disciplinara pentru o perioada efectiva de la un an la trei ani la o alta instanta sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior – si art. 273 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 303/2022 – retrogradarea in grad profesional – pentru abaterile disciplinare reglementate de art. 271 lit. b) - g), i), j), l), n) - r) din acelasi act normativ.

Astfel, propunerea legislativa limiteaza prerogativele Sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii si ale Completului de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a realiza o individualizare judiciara a sanctiunii disciplinare, prin raportare la toate elementele de fapt in care a fost savarsita abaterea disciplinara. Propunerea legislativa restrange astfel nejustificat procesul de analiza a circumstantelor in care s-a savarsit abaterea disciplinara, la finalul caruia se stabileste de catre Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii si de catre Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie gravitatea concreta a faptei, iar in functie de aceasta, se individualizeaza sanctiunea disciplinara.

Prin initiativa legislativa, se prezuma in mod abstract o gravitate mai ridicata sau mai scazuta a abaterilor disciplinare, care se reflecta in sanctiuni disciplinare mai aspre sau mai blande si care nu are in vedere multitudinea situatiilor concrete care se pot ivi in materia raspunderii disciplinare a magistratilor. Legiuitorul este in imposibilitatea de a prevedea toate situatiile de fapt si circumstantele in care se pot savarsi abaterile disciplinare, fiind preferabil a se lasa Sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, atunci cand actioneaza ca o instanta disciplinara, precum si Completului de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, optiunea de a alege, in urma analizarii tuturor elementelor de fapt si de drept ale cauzei disciplinare, aplicarea uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute la art. 271 alin. (1) lit. a)-f) din Legea nr. 303/2022.

Astfel, se pot ivi situatii in care, desi, in mod abstract, o anumita abatere disciplinara este considerata, prin propunerea legislativa, mai grava (si, astfel, sanctionabila mai sever), in mod concret, aceasta sa nu prezinte gravitate mai ridicata decat o abatere judiciara apreciata prin propunerea legislativa mai putin grava. Astfel de cazuri pot conduce la situatii absurde, in care unele incalcari ale dispozitiilor vizate, care sunt comise din culpa sau nu produc niciun fel de consecinte ori produc doar consecinte minore, sa atraga aplicarea unor sanctiuni foarte grave, precum suspendarea din functie ori excluderea din magistratura.

In egala masura, pot exista si situatiile contrare, in care, desi, in mod abstract, o anumita abatere disciplinara este considerata prin propunerea legislativa mai putin grava (si, astfel, sanctionabila potrivit art. 273 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 303/2022), in mod concret, aceasta sa prezinte gravitate mai ridicata decat o abatere judiciara apreciata mai grava prin propunerea legislativa. Astfel de cazuri pot conduce, de asemenea, la situatii de neacceptat, in care unele abateri disciplinare care au produs consecinte insemnate sa nu poata atrage aplicarea celor mai grave sanctiuni (suspendarea din functie ori excluderea din magistratura), desi gravitatea concreta a abaterii disciplinare ar justifica o astfel de sanctiune.

De altfel, practica disciplinara recenta a Completului de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie in materie disciplinara a confirmat importanta analizarii gravitatii abaterii disciplinare de catre instanta in procesul de stabilire a sanctiunii disciplinare si sustine concluzia ca alegerea sanctiunii disciplinare trebuie sa apartina, astfel cum este reglementat de lege lata, Sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, atunci cand actioneaza ca o instanta disciplinara si, dupa caz, Completului de 5 judecatori al inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In ceea ce priveste propunerea de introducere a alin. (3) si (4) la art. 273/1, Plenul a retinut, astfel cum rezulta si din jurisprudenta inaltei Curte de Casatie si Justitie in materia raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor, ca savarsirea repetata de abateri judiciare este un element avut in vedere in analizarea gravitatii acestora si in stabilirea sanctiunii disciplinare.

In ceea ce priveste criteriile in functie de care se propune a se analiza gravitatea abaterii disciplinare, Plenul a apreciat, contrar sustinerilor din expunerea de motive a proiectului supus analizei, ca actuala legislatie respecta cerintele de precizie, claritate si previzibilitate. Potrivit art. 273 alin. (3) din Legea nr. 303/2022, sanctiunile disciplinare se aplica proportional cu gravitatea abaterilor – dispozitie preluata, de altfel, din vechea reglementare (art. 100 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si a procurorilor).

Curtea Constitutionala, sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 100 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a constatat ca acestea sunt constitutionale in raport cu criticile formulate (Decizia nr. 615 din 10 octombrie 2019, publicata in Monitorul Oficial nr.949 din 27.11.2019).

Astfel, instanta de control constitutional a retinut urmatoarele:

„20. Din analiza continutului normativ al textului de lege criticat si a criticilor de neconstitutionalitate formulate, Curtea retine ca autoarea exceptiei este nemultumita, in principal, de marja prea mare de apreciere pe care o are Sectia Consiliului Superior al Magistraturii atunci cand actioneaza ca o instanta disciplinara, iar mai apoi instanta de judecata, in stabilirea sanctiunilor disciplinare aplicate judecatorilor si procurorilor, singurul criteriu prevazut de lege fiind cel referitor la 'proportionalitatea cu gravitatea abaterilor'.

21. Intr-adevar, Curtea observa ca norma supusa controlului, reglementand sanctiuni disciplinare alternative si distincte, cu consecinte diferite asupra raportului de serviciu in care este implicat magistratul [pornind de la cea mai usoara sanctiune (avertismentul), continuand cu sanctiunea care produce efecte asupra indemnizatiei de incadrare (diminuarea cu pana la 20% pe o perioada de pana la 6 luni) si sanctiunea cu efecte asupra locului muncii (mutarea pentru o perioada de pana la un an la o alta instanta sau la un alt parchet), apoi sanctiunea grava care inlatura temporar magistratul de ia exercitarea atributiilor legale (suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni), pentru a culmina cu sanctiunea cea mai grava, cu efecte definitive asupra raportului de serviciu (excluderea din magistratura)], nu prevede criterii concrete pe baza carora instanta de disciplina - Sectia Consiliului Superior al Magistraturii - sau instanta judecatoreasca - inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul de 5 judecatori poate dispune una din tre aceste masuri disciplinare. Insa, stabilind ca acestea se aplica judecatorilor si procurorilor, 'proportional cu gravitatea abaterilor', in mod implicit norma face trimitere la criterii precum natura abaterii (care variaza de la manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei la desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu, de la refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu la absente nemotivate de la serviciu, in mod repetat sau care afecteaza in mod direct activitatea instantei ori a parchetului, etc.) sau conduita persoanei supuse procedurii disciplinare, sub aspectul imputabilitatiifaptei, al repetitivitatii sale, al existentei mai multor sanctiuni disciplinare etc. Cu alte cuvinte, desi legea nu prevede expres criterii in functie de care instanta disciplinara sa stabileasca aplicarea sau refuzul aplicarii uneia dintre masurile disciplinare alternative, prin utilizarea sintagmei 'proportional cu gravitatea abaterilor', norma conditioneaza aplicarea sanctiunii (care variaza ca intensitate si consecinte juridice asupra raportului de serviciu) de intrunirea circumstantelor care determina un anumit grad de gravitate a abaterii, circumstante pe care instanta disciplinara le constata si le consemneaza in actul de aplicare a sanctiunii. Curtea constata, asadar, ca legiuitorul transfera individualizarea sanctiunii disciplinare catre Sectia Consiliului Superior al Magistraturii si instanta judecatoreasca, oferindu-le acestora posibilitatea unei individualizari judiciare”.

De asemenea, Plenul a constatat ca actualul cadru normativ nu a mai preluat solutia legislativa reglementata de art. 100 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, care prevedea urmatoarele:

'Prin derogare de la dispozitiile legilor speciale care reglementeaza raspunderea disciplinara, sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru abaterile disciplinare prevazute la art. 99 lit. b), d) si t) teza intai nu pot consta in cele prevazute la art. 100 lit. a) – d)'.

In aceste conditii, expunerea de motive nu justifica in mod temeinic motivele pentru care, in termen de un an de la intrarea in vigoare a legilor justitiei, se impune modificarea acestora, in sensul reglementarii unei operatiuni de individualizare legala a sanctiunilor disciplinare, in locul individualizarii judiciare consacrate legislativ in anul 2022.

In acest context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca orice propunere legislativa care vizeaza statutul judecatorilor si procurorilor in materia raspunderii disciplinare trebuie atent evaluata inainte de a fi initiata, mai ales intr-un termen atat de scurt de la adoptarea legii. Totodata, o astfel de initiativa ar trebui, in egala masura, sa fie riguros fundamentata, cu exemple de practica in materia raspunderii disciplinare a magistratilor care sa justifice deficientele actualei reglementari si sa fundamenteze o alta optiune legislativa. In lipsa unor astfel de analize, se pune in discutie stabilitatea cadrului normativ, cu toate consecintele negative pe care le-ar aduce afectarea acestui principiu”.

* Cititi aici intreaga expunere de motive a initiativei legislative

* Cititi aici intregul aviz al CSM dat proiectului Anamariei Gavrila

* Cititi aici avizul CSM din 2017