Consiliul Superior al Magistraturii nu trebuie sa uite ca judecatorii isi desfasoara munca in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, conform legislatiei in vigoare. De aceea, judecatorii au dreptul la un concediu suplimentar, corespunzator acestor conditii de munca, solicita filiala din judetul Braila a Asociatiei Magistratilor din Romania.

AMR Braila – condusa de judecatorul Bogdan Nicolau (foto), vicepresedintele Tribunalului Braila – a trimis la 21 iunie 2023 o adresa catre CSM, solicitand ca in viitorul Regulament privind concediile judecatorilor (pe care Consiliul il va aproba in aplicarea noii Legi nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor) sa includa dispozitii exprese privind acordarea pentru judecatori a concediului suplimentar cuvenit oricarei categorii profesionale care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare.

Prin aceeasi adresa, AMR Braila atrage atentia ca grefierii de pe raza Curtii de Apel Galati beneficiaza deja de acest spor, ajungand sa aiba 40 de zile lucratoare pe an de concediu, spre deosebire de judecatori, care au doar 35 de zile. Si nu este vorba doar despre grefieri, ci, in general, despre personalul auxiliar de specialitate, conex si contractual din circumscriptia CA Galati.

CSM asteapta HP de la ICCJ

Problema a aparut in spatiul public in 11 iulie 2023, cand Comisia nr. 2 din CSM (Resurse umane si organizare) – in format reunit judecatori + procurori – le-a transmis celor de la AMR Braila ca „solicitarea formulata va fi analizata cu ocazia elaborarii Regulamentelor privind concediile judecatorilor, respectiv procurorilor, avand in vedere si solutia care se va pronunta de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept” (vezi facsimil 1). Vom reveni intr-un articol separat asupra dosarului in care se asteapta hotarare prealabila din partea ICCJ.

De asemenea, din informatiile noastre, numarul de zile de concediu pe an pentru grefieri nu este acelasi la nivel national, ci variaza in functie de circumscriptia curtii de apel – mai exact, de contractul colectiv de munca negociat de grefieri in fiecare circumscriptie de curte in parte. De exemplu, cuantumul de 40 de zile se intalneste doar pe raza CA Galati si a CA Constanta, in alte circumscriptii numarul fiind mai mic: 35, 34 sau chiar 33 de zile.

Iata principalul pasaj din adresa AMR Braila catre CSM (vezi facsimil 2):

„Va rugam ca in aplicarea dispozitiilor art.209 alin.2 din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, la momentul elaborarii Regulamentului privind concediile judecatorilor si aprobarii prin hotarare a Sectiei pentru judecatori, sa aveti in vedere necesitatea inserarii unor dispozitii exprese privind recunoasterea si acordarea concediului de odihna suplimentar pentru judecatori, conform art 18 din Hotararea de Guvern nr. 250/08 mai 1992.

In sustinerea cererii noastre, invocam urmatoarele:

Potrivit art. 209 alin 1 si 3 din Legea 303/2022:

'(1) Judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat acestora beneficiaza anual de un concediu de odihna platit de 35 de zile lucratoare. (...)

(3) Judecatorii si procurorii au dreptul la concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, precum si la alte concedii si indemnizatii, in conformitate cu legislatia in vigoare'.

Dispozitii similare au fost prevazute si anterior, prin Legea 303/2004 (art. 79 al. 1 si 3).

Prin urmare, in temeiul acestui text de lege, dreptul la concediu al judecatorilor nu este limitat strict la concediul anual de odihna, ci se recunoaste acestora dreptul de a beneficia si de alte concedii, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Astfel, in conformitate cu dispozitiile art. 147 alin. 1 din Codul muncii, salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.

Tot astfel, prin H.G. nr. 250/1992 (Cap II, art. 18) se prevede ca salariatii care presteaza munci grele, periculoase sau vatamatoare, ori lucreaza in locuri de munca in care exista astfel de conditii, stabilite potrivit Legii nr. 31/1991, au dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna suplimentar, cu o durata cuprinsa intre 3 si 10 zile lucratoare.

Aceasta hotarare de guvern priveste concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, nefiind exclusi salariatii din instantele judecatoresti.

Va rugam sa observati ca art. 18 alin.1 din HG nr. 250/1992 face trimitere la art. 1 nu pentru a preciza categoria de salariati carora li se aplica legea, ci pentru a stabili numarul de zile la care salariatii sunt indreptatiti, cu titlu de concediu de odihna – normal si suplirnentar.

Magistratii beneficiaza de dispozitii speciale doar in ceea ce priveste durata norrnala a concediului de odihna anual (35 de zile), nefiind exclus dreptul acestora de a beneficia si de alte tipuri de concedii prevazute de legislatia in vigoare.

Art. 18 alin.1 din HG 250/1992 face trimitere la Legea 31 din 1991, ce prevede dreptul tuturor salariatilor ce desfasoara efectiv si permanent activitatea in locuri deosebite de munca (vatamatoare, grele sau periculoase) in conditiile acestei legi la sporul pentru munca lucrata in conditii vatamatoare, spor care se acorda si magistratilor. De altfel, art. 19 din HG nr.250 din 1992 arata expres faptul ca categoriile de personal, activitatile si locurile de munca pentru care se acorda concediu de odihna suplimentar si existenta conditiilor de munca vatamatoare, grele sau periculoase se fac conform Legii 31 din 1992.

Prin Hotararea de Guvern nr.118/15.03.2018, a fost aprobat Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a marimii concrete a sporului pentru conditii de munca, precum si a conditiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupationala de functii bugetare 'Justitie' si Curtea Constitutionala, prin care au fost stabilite criterii in functie de care se stabileste cuantumul sporului pentru conditii vatamatoare.

Conform art. 6 din Regulamentul-cadru, cuantumul sporului pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase se stabileste prin ordin sau dupa caz, prin decizie a ordonatorului de credite, potrivit art. 7, in urma identificarii factorilor prevazuti la art. 5, astfel:

a) spor de la 10,1% pana la 15% din salariul de baza pentru personalul care lsi desfasoara activitatea sub influenta a 4 factori de risc din cei prevazuti la art. 5;

b) spor de la 5,1% pana la 10% din salariul de baza pentru personalul care isi desfasoara activitatea sub influenta a 3 factori de risc din cei prevazuti la art. 5;

c) spor de pana la 5% din salariul de baza pentru personalul care isi desfasoara activitatea sub influenta a 2 factori de risc din cei prevazuti la art. 5.

Raportat la conditiile concrete in care isi desfasoara activitatea, judecatorii au beneficiat si beneficiaza de un spor in procent maxim, de 15%. Acest spor a fost de altfel recunoscut si de ordonatorul principal de credite (presedintele ICCJ) prin Ordinul nr. 959/1/12.04.2023 si ulterior prin ordinele individuale emise in temeiul acestuia.

Prin urmare, analizand dispozitiile mentionate din Legea nr. 303/2022 coroborat cu dispozitiile art. 147 al. 1 Codul muncii si H.G. nr. 250/1992 (Cap II art. 18), se impune interpretarea potrivit careia pentru perioada in care judecatorii isi desfasoara activitatea in conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase si au primit sporul de 15% pentru conditiile concrete de munca, acestia sunt indreptatiti la acordarea unui concediu de odihna suplimentar, conform art. 147 din Codul Muncii.

Acordarea sporului pentru munca desfasurata in conditii de munca vatamatoare impune si recunoasterea dreptului la un concediu de odihna suplimentar.

Intrucat concediul de odihna este intrinsec legat de activitatea desfasurata de salariat anterior efectuarii acestuia, este de neconceput lipsa acordarii concediului de odihna suplimentar, cat timp conditiile de munca in care a fost desfasurata activitatea au fost recunoscute de legiuitor.

Astfel, recunoasterea indreptatirii acordarii sporului pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase conduce automat la recunoasterea dreptului la concediu de odihna suplimentar.

De altfel, in conformitate cu art 15 alin.2 din Contractul Colectiv de Munca la nivel de Unitate, al personalului auxiliar de specialitate, conex si contractual din raza Curtii de Apel Galati (inregistrat la ITM sub nr. 9024/20 iunie 2022), personalul vizat de acest contract beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de 10 zile lucratoare pe an, ajungandu-se astfel in situatia in care personalul auxiliar din cadrul instantelor beneficiaza de un total de 40 de zile lucratoare de concediu anual (30 de zile, conform art 65 al. 1 din legea 567/2004, si 10 zile, conform C.C.M), spre deosebire de judecatori, care beneficiaza de doar 35 de zile de concediu de odihna anual.

Avand in vedere ca Regulamentul privind concediile judecatorilor urmeaza sa fie aprobat prin hotarare a Sectiei pentru Judecatori a C.S.M, iar presedintii instantelor de judecata nu pot aproba judecatorilor tipuri de concedii neprevazute expres de acest Regulament – cu atat mai mult cu cat este nevoie de stabilirea unui numar de zile (intre 3 si 10) de concediu de odihna suplimentar –, consideram ca se impune ca la emiterea noului Regulament sa fie avute in vedere dispozitiile legale mai sus enuntate, astfel incat sa fie expres recunoscut dreptul judecatorilor de a beneficia de un concediu de odihna suplimentar.

Mentionam totodata ca pe rolul instantelor judecatoresti exista in prezent numeroase litigii prin care judecatorii cer recunoasterea acestui tip de concediu si obligarea instantelor de judecata (ordonatori de credite) la plata indemnizatiilor aferente zilelor de concediu de odihna suplimentar, neefectuate.

Cu titlu de exemplu, invocam sentinta civila nr. 2303/29.09.2022 pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr. 3824/99/2022 (actiunea admisa) sentinta civila nr.2800/14.11.2022 pronuntata de Tribunalul Iasi in dosarul nr. 3854/99/2022 (actiunea admisa)”.

sursa foto: Juridice.ro