"Au trecut deja doua luni de la tragedia ingrozitoare de la Caracal care a zguduit Romania", afirma Klaus Iohannis, si tot atat de cand, cu exceptia convocarii CSAT in cadrul caruia a cerut "masuri urgente", acelasi presedinte al Romaniei s-a comportat ca si cum tragedia tinerelor Luiza Melencu si Alexandra Macesanu nu ar exista. Asta pana aseara, 30 septembrie 2019, cand, intr-o declaratie fulgeratoare si, credem noi, bine gandita electoral, presedintele Iohannis a iesit la tribuna Palatului Cotroceni pentru a cere public demisia procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), Felix Banila (foto). Motivul: cineva trebuie sa isi asume greselile din ultimele saptamani comise de procurorii DIICOT, astfel incat structura specializata de parchet sa se recredibilizeze. Cat ii pasa sau nu de imaginea DIICOT, ori cat de afectat a fost de tragedia de la Caracal nu stim. Ce stim insa este ca prin cererea demisiei procurorului sef DIICOT, Klaus Iohannis castiga capital electoral baban, fiind sute de mii, poate chiar milioane de oameni care au considerat necesara aceasta masura. Ne intrebam totusi: Se poate recredibiliza o institutie prin demisia unei persoane, cand restul factorilor de decizie raman pe functii, ba chiar pot prelua conducerea parchetului?

Felix Banila n-ar prea vrea sa demisioneze

Dupa solicitarea tarzie facuta de Klaus Iohannis luni seara, 30 septembrie 2019, procurorului sef DIICOT Felix Banila i-a fost necesara o cugetare de-o noapte pentru a iesi marti dimineata, 1 octombrie 2019, cu un comunicat postat pe site-ul parchetului in care reactioneaza la cererea facuta de presedinte. Si in ce fel reactioneaza...

Felix Banila informeaza ca "demisia este un act unilateral de vointa", iar in unele imprejurari ar reprezenta "expresia unui om las si poate chiar lipsit de responsabilitate", nefiind cazul sau. Semnaleaza in acelasi timp seful DIICOT ca demisia sa, "daca aceasta se va produce", poate avea "consecinte deosebite, pana la instabilitate", cu atat mai mult cu cat "activitatea DIICOT nu se rezuma numai la cazul Caracal".

In cuprinsul comunicatului, Felix Banila anunta totusi ca va trata cu maxima seriozitate cererea lui Iohannis, sens in care se va consulta cu Procurorul General al Romaniei, functie asigurata interimar de procurorul Bogdan Licu, dar si cu colegii sai. Lucru care pare sa se intample, din informatiile noastre, la orele pranzului avand loc in sediul DIICOT o adunare generala a procurorilor in vederea discutarii cererii presedintelui Iohannis.

Banila nu a decis singur pasii de la Caracal. Alti cinci procurori au avut putere de decizie!

Trecand totusi peste reactiile din ultimele 12 ore ale lui Iohannis si ale procurorului sef DIICOT Felix Banila generate de cazul Caracal, este important de tinut cont de urmatoarele elemente:

-De la momentul preluarii dosarului Caracal de catre DIICOT in vederea investigarii cazurilor Luizei Melencu si Alexandrei Macesanu, ambele victime ale lui Gheorghe Dinca, procurorii condusi de Felix Banila au comis greseli pe banda rulanta. Pentru majoritatea crizelor provocate de aberantele decizii ale procurorilor din subordine, Banila a iesit pentru a se justifica sau a se afunda si mai rau.

-Fiecare dintre aceste iesiri a avut loc in urma unor ample consultari facute nu doar cu procurorii din subordine ci si cu cei din conducerea parchetului, lucru care, inevitabil, ne duce cu gandul la urmatoarea ipoteza:

Stiindu-se impactul mediatic, social si uman pe care tragedia de la Caracal il are asupra romanilor, credem ca Banila a fost scos la inaintare pentru ca imaginea sa sa fie asimilata tragediei si pentru ca mai apoi sa fie tras la raspundere prin demisie. A nu se intelege ca iesirile publice ale procurorului sef DIICOT au fost neoportune, din contra, insa mesajele transmise public puteau fi cu totul altele, care sa conduca la clarificarea situatiei si nu la aburirea ei!

In aceste conditii, ne intrebam legitim: a fost constient Felix Banila ca prin reactiile avute, voit sau nu, a fost indemnat sa isi rupa singur capul pentru a putea fi inlaturat din functie? Indiferent de acest caz, este important de vazut cui profita cererea de demisie formulata de Klaus Iohannis? Firesc, daca Banila isi va da demisia (las sau nu) astfel cum i s-a solicitat, conducerea DIICOT va putea fi asigurata, pe interimat, de doua persoane: procurorul sef adjunct Giorgiana Hosu, ori procurorul sef adjunct Oana Andrea Schmidt-Haineala.

Or, tinand cont ca cele doua subalterne ale lui Banila au fost sfatuitorii sefului DIICOT in cazul Caracal, ce sens ar mai avea demisia lui Banila, daca interimatulul va fi asigurat de unul dintre oamenii care au pus umarul la crearea haosului de la Caracal? Daca totul se face doar pentru o campanie media, atunci raspunsul este justificabil. Numai ca, presedintele Iohannis se lauda prin campanie ca vrea "o Romanie a lucrului bine facut"...

Credem totusi ca daca tot vrea sa recredibilizeze DIICOT prin demisia lui Banila, si daca tot cere ca "greselile sa fie asumate cu responsabilitate", Iohannis ar trebui sa ceara acelasi lucru pe care i l-a solicitat lui Banila intregii echipe de soc care s-a ocupat de Caracal, fiind fiecare dintre ei responsabili pentru actiunile procurorilor din subordine. Iar ca lucrurile sa fie mai simple, din ce stim noi "centrul de comanda" de la DIICOT din cazul Caracal este compus din cinci sefi, dupa cum urmeaza:

-Giorgiana Hosu, procuror sef adjunct, coordonatoarea anchetei;

-Oana Schmidt-Haineala, procuror sef adjunct;

-Alina Albu, sefa Sectiei de combatere a criminalitatii organizate (facsimil);

-George Patuleanu (personaj adus de la Parchetul Judecatoriei Arad si uns sef de Birou in DIICOT);

-Adrian Petre Todoran (adus de la Parchetul Judecatoriei Cornetu).

De retinut ca DIICOT, in prezent singura unitate de parchet care mai are un procuror-sef plin, ar ajunge, asemenea DNA sau PICCJ, sa fie condusa pe interimat, pentru cine stie cat timp. Caci, data fiind situatia de la Ministerul Justitiei, unde ministresa Ana Birchall este revocata dar nedata afara, dar si refuzul presedintelui Iohannis de a numi in loc un ministru plin la Justitie, procedura de ocupare a functiilor de conducere la cele trei parchete, PICCJ, DIICOT si DNA, devine aproape imposibila in acest an.

Cui profita si unde se doreste sa se ajunga cu aceasta demisie, dincolo de capitalul electoral al lui Iohannis, ramane de vazut in viitorul foarte apropiat.

Iata solicitarea presedintelui Klaus Iohannis in ce il priveste pe procurorul sef Felix Banila din 30 septembrie 2019:

"Au trecut deja doua luni de la tragedia ingrozitoare de la Caracal care a zguduit Romania. Atunci am convocat imediat Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, am indicat in mod explicit care sunt masurile urgente care trebuie luate de Guvern si am cerut, in mod repetat, actiuni clare. Totodata, am tras repetate semnale de alarma catre toti cei care conduc institutiile statului ca au obligatia sa isi exercite cu maxima responsabilitate misiunea de a proteja cetatenii tarii noastre.

In conditiile in care oamenii au asteptarea legitima de a fi aparati, este revoltator modul in care, in ultima saptamana, unele institutii publice au reactionat atat in ceea ce priveste ancheta de la Caracal, cat si in ceea ce priveste ancheta legata de cumplitul caz din Dambovita.

In ambele cazuri, am vazut reactii intarziate, gesturi publice de-a dreptul scandaloase care denota lipsa de preocupare pentru victime si pentru familiile victimelor. Ce s-a intamplat in ultimele zile cu una dintre familiile victimelor de la Caracal este un exemplu de „asa nu!”. Este extrem de grav ca cei care conduc institutii ale statului roman gireaza astfel de comportamente, prin care potentialii infractori sunt tratati cu blandete, cu manusi, iar victimele sunt tratate cu duritate si cu agresivitate. (...)

Astazi nu ma refer doar la Guvern. Ma refer si la conducerea DIICOT, institutie a carei implicare in cazul Caracal ar fi trebuit sa aduca un plus de profesionalism si credibilitate. Doar ca, sub conducerea domnului Banila, acest lucru nu s-a intamplat, iar ancheta continua sa genereze semne de intrebare majore. Modul in care s-au desfasurat lucrurile pana acum nu face decat sa ridice suspiciuni si sa accentueze lipsa de incredere a oamenilor in autoritati, iar o astfel de abordare nu poate duce decat la rezultate proaste.

Asadar, ii cer domnului Felix Banila, procuror sef la DIICOT, sa isi inainteze imediat demisia din functia de procuror sef al DIICOT. Este imperativ ca greselile din ultimele saptamani sa fie asumate cu responsabilitate si este nevoie de o schimbare la acest nivel, pentru a recredibiliza aceasta institutie".

Publicam in continuare comunicatul de presa al procurorului sef al DIICOT Felix Banila din 1 octombrie 2019:

"Urmare a solicitarii Presedintelui Romaniei din seara zilei de 30.09.2019, procurorul sef DIICOT aduce la cunostinta publica urmatoarele:

Demisia este un act unilateral de vointa, dar sunt imprejurari in care aceasta ar putea reprezenta expresia unui om las si poate chiar lipsit de responsabilitate. Va asigur ca in cazul meu, nu se va intampla asa.

Fiind solicitata de Presedintele in functie al Romaniei, desigur ca ea trebuie tratata cu maxima seriozitate, ceea ce voi si face, in mod neintarziat. Asa ca, voi culege opiniile colegilor mei, ale sefului ierarhic si al celor implicati in actul numirii procurorului sef al DIICOT, dupa care voi aduce la cunostinta publica rezultatul deciziei luate.

Institutiile sunt formate din oameni, insa demisia sefului DIICOT, mai ales in astfel de imprejurari, poate avea consecinte deosebite, pana la instabilitate, iar eu nu pot concepe ca asa ceva ar fi de dorit, intr-o tara membra a UE si a NATO, aflata la frontiera acestora.

Activitatea DIICOT nu se rezuma numai la cazul Caracal si de aceea, vreau sa va asigur despre faptul ca demisia sefului DIICOT, daca aceasta se va produce, va fi rezultatul unui amplu proces cognitiv si nu doar expresia unei simple porniri instinctuale, golita de importanta functiei, de care, de altfel, sunt pe deplin constient.