Opt judecatori, unii dintre ei inca aflati in functii si activand chiar la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ne-au adus de curand o noua condamnare la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Este vorba despre obligarea statului roman la plata a 5.000 de euro daune morale fata de asistenta Florentina Cirstea de la Maternitatea Giulesti - cea care era de serviciu in tragica zi de 16 august 2010, cand un incendiu a omorat sase bebelusi si a ranit grav alti cinci, si care a fost condamnata definitiv in 2015 la 2 ani si 2 luni de inchisoare cu executare – pe motiv ca aceasta a fost tinuta in arest preventiv nejustificat, timp de doua luni (click aici pentru a citi).

Asa cum Lumea Justitiei a dezvaluit inca din 24 iulie 2019, printre cei care au provocat condamnarea Romaniei la CEDO s-a numarat si cumnata actualei sefe a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cristina Tarcea, judecatoarea Dana Boroi de la Judecatoria Sectorului 6 (click aici pentru a citi). Mai exact, sotia fratelui Cristinei Tarcea, profesorul universitar Gabriel Boroi. In editia de astazi, vom prezenta incheierea prin care judecatoarea Dana Boroi a dispus prelungirea arestului preventiv fata de asistenta Florentina Cirstea, invocand fix argumentele pentru care Romania a fost condamnata la CEDO. Concret, in cuprinsul incheierii din 15.09.2010, prin care a admis cererea PICCJ si a dispus prelungirea masurii arestului preventiv pe inca 30 de zile, judecatoarea Dana Boroi si-a justificat masura explicand ca asistenta Florentina Cirstea reprezinta pericol social, iar starea emotionala creata in randul societatii de tragedia de la Maternitatea Giulesti poate determina pierderea increderii in sistemul sanitar:

“Pericolul social concret rezulta din ignortarea de catre inculpata a normelor profesionale pe durata programului sau de lucru din data de 16.08.2010, prin absenta din salonul ATI, unde se aflau cei 11 nou-nascuti, plecand in alt salon, desi nu avea nicio atributie de munca in al doilea salon. Nerespectarea obligatiilor si responsabilitatilor profesionale a determinat absenta nejustificata din salonul ATI, timp de 12 minute, cand a izbucnit incendiul, fapt ce a produs consecintele ireversibile pentru nou-nascuti, creand o tulburare a ordinii juridice si ingrijorarea comunitatii, in mod prioritar a celor care depind de serviciile medicale de specialitate. Avand in vedere ca victimele sunt copii, in speta nou-nascuti, starea emotionala deosebita creata in randul societatii poate determina pierderea increderii in sistemul sanitar.

Instanta considera ca in cauza exista suficiente indicii ca activitatea infractionala desfasurata de inculpata este una complexa si ca exista pericolul ca, aflandu-se in stare de libertate, aceasta sa incerce sa influenteze celelalte persoane cercetate in cauza, martorii si, deci, exista motive care impun privarea in continuare de libertate a acesteia, pentru a se efectua actele de urmarire penala necesare finalizarii acesteia, apreciind ca, in raport de circumstantele cauzei si ale inculpatei, privarea de libertate nu se intinde dincolo de limite rezonabile apreciate in considerarea interesului public real ocrotit, motiv pentru care va admite cererea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica si va prelungi masura arestarii preventive a inculpatei”.

CEDO: “Arestarea preventiva a unui inculpat trebuie sa serveasca mai degraba nevoilor anchetei penale decat unei posibile sete de razbunare si de pedeapsa din partea opiniei publice”

La aproximativ noua ani de la incheierea in care judecatoarea Dana Boroi invoca pentru tinerea in arest a Florentinei Cirstea starea de emotie din randul societatii si posibila pierdere a increderii in sistemul sanitar, CEDO a condamnat statul roman tocmai pentru mentinerea abuziva si nejustificata a asistentei dupa gratii. Iar in decizia prin care a dispus condamnarea Romaniei si obligarea la plata unor daune morale de 5.000 euro, CEDO subliniaza faptul ca judecatorii au obligatia sa ofere motive concrete care sa probeze ca lasarea in libertate a unui inculpat ar reprezenta un pericol pentru ordinea publica. Si tot judecatorii, arata CEDO, au obligatia de a dispune arestarea preventiva pentru a servi nevoilor anchetei penale, si nu setei de razbunare si de pedeapsa din partea opiniei publice, asa cum s-a in cazul asistentei Florentina Cirstea:

“Curtea a retinut ca instanta de fond a luat in considerare existenta riscului unei intelegeri secrete in randurile personalului maternitatii. Cu toate acestea, instanta de fond nu a reusit sa explice natura exacta a acestui risc legat de eventuala intelegere secreta sau sa specifice ce fel de probe ar fi putut sa fi fost ascunse, presupunand ca instanta de fond s-ar fi bazat pe spusele doamnei Cirstea.

Curtea a retinut ca instanta de fond (n.r. Judecatoria Sectorului 6) s-a referit intr-o maniera generala la aspectele legate de caz, fara sa explice in ce fel situatia concreta a reclamantei ar fi putut conduce la tulburari sociale de natura sa justifice arestul preventiv. Reclamanta nu a fost niciodata suspectata ca ea ar fi pornit focul sau ca ar fi vatamat intentionat victimele (n.r. cei 11 bebelusi arsi). In plus, Curtea a retinut ca desi instanta (n.r. JS6) a exclus ipoteza unor masuri preventive mai putin restrictive, aceeasi instanta nu a oferit o justificare. Nici instantele care ulterior au examinat arestul preventiv aplicat reclamantei nu au aratat in ce fel eliberarea ei ar fi afectat pacea sociala.

Curtea a stabilit deja ca instantele din Romania aveau sarcina de a oferi motive concrete pentru concluzia ca ordinea publica ar fi fost amenintata efectiv daca un inculpat nu ar fi fost plasat in arest preventiv. Arestarea preventiva a unui inculpat trebuie sa serveasca mai degraba nevoilor anchetei penale decat unei posibile sete de razbunare si de pedeapsa din partea opiniei publice.

Curtea reitereaza ca justificarea chiar si pentru o perioada scurta de detentie trebuie sa fie demonstrata convingator de catre autoritati. Faptul ca arestarea preventiva a doamnei Cirstea a durat doar circa doua luni nu exonereaza autoritatile nationale de obligatia privind oferirea unor justificari adecvate pentru impunerea si prelungirea acestei masuri preventive.

Luand in considerare cele de mai sus, Curtea considera ca motivele oferite de instantele interne privind plasarea reclamantei in arest preventiv nu au fost relevante si suficiente in concordanta cu jurisprudenta CEDO. Curtea a stabilit ca a existat o incalcare a art. 5 alin. 3 (n.r. din Conventia EDO)”.

Art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului:

„1. Orice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor cazuri si potrivit cailor legale:

a. daca este detinut legal pe baza condamnarii pronuntate de catre un tribunal competent;

b. daca a facut obiectul unei arestari sau detineri legale pentru nerespectarea unei hotarari pronuntate de un tribunal, conform legii, ori in vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de lege;

c. daca a fost arestat sau retinut in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare competente, atunci cand exista motive verosimile de a se banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice ale necesitatii de a-l impiedica sa savarseasca o infractiune sau sa fuga dupa savarsirea acesteia;

d. daca este vorba de detentia legala a unui minor, hotarata pentru educatia sa sub supraveghere sau despre detentia sa legala, in vederea aducerii sale in fata autoritatii competente;

e. daca este vorba despre detentia legala a unei persoane susceptibile sa transmita o boala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond;

f. daca este vorba despre arestarea sau detentia legala unei persoane in scopul impiedicarii patrunderii ilegale pe teritoriu sau impotriva careia se afla in curs o procedura de expulzare ori de extradare.

2. Orice persoana arestata trebuie sa fie informata, in cel mai scurt termen si intr-o limba pe care o intelege, asupra motivelor arestarii sale si asupra oricarei acuzatii aduse impotriva sa.

3. Orice persoana arestata sau detinuta in conditiile prevazute de paragraful 1 lit. c) din prezentul articol trebuie adusa de indata inaintea unui judecator sau a altui magistrat imputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare si are dreptul de a fi judecata intr-un termen rezonabil sau eliberata in cursul procedurii. Punerea in libertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea persoanei in cauza la audiere.

4. Orice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detentie are dreptul sa introduca recurs in fata unui tribunal, pentru ca acesta sa statueze intr-un termen scurt asupra legalitatii detentiei sale si sa dispuna eliberarea sa daca detentia este ilegala.

5. Orice persoana, victima a unei arestari sau detineri in conditii contrare dispozitiilor acestui articol, are dreptul la reparatii”.

Lista judecatorilor care au tinut-o pe Florentina Cirstea dupa gratii

Altfel, daunele morale de 5.000 de euro urmeaza sa fie achitate de catre Ministerul Finantelor, din bugetul statului, deci din buzunarele tuturor romanilor. Ministerul Finantelor are insa obligatia de a se indrepta cu actiune in regres impotriva celor care au cauzat condamnarea Romaniei la CEDO, tocmai pentru a recupera suma. In ceea ce priveste judecatorii care au tinut-o pe asistenta Florentina Cirstea in arest, nejustificat si abuziv dupa cum CEDO a constatat, acestia sunt urmatorii:

-judecatoarea Lucretia Postelnicu de la Judecatoria Sectorului 6, care a dispus in 24 august arestarea pe 29 de zile a asistentei Florentina Cirstea;

-judecatorii Antonela Costache, Raul Nestor si Gratiela Constantin de la Tribunalul Bucuresti, care au respins recursul Florentinei Cirstea impotriva arestului preventiv;

-judecatoarea Dana Boroi de la Judecatoria Sectorului 6, care a dispus prelungirea masurii arestului preventiv pe 30 de zile fata de asistenta Florentina Cirstea;

-judecatoarele Simona Nenita, Claudia Cipariu si Oana Burnel de la Tribunalul Bucuresti, care au respins recursul Florentinei Cirstea impotriva hotararii de prelungire a arestului preventiv.

Iata incheierea din 15.09.2010 prin care judecatoarea Dana Boroi de la Judecatoria Sectorului 6 a prelungit arestul preventiv fata de asistenta Florentina Cirstea: