Baroul Bucuresti se zguduie din temelii. Cu un an inaintea alegerilor pentru noua componenta a Consiliului Baroului Bucuresti si a noului decan, avocatul Ion Dragne (foto), actualul decan, face valuri si isi pune in cap colegii. Pe buna dreptate, credem noi, daca tinem cont de evenimentele derulate in ultima vreme, in spatele usilor inchise din Baroul Bucuresti. Iar pentru a realiza amploarea nemultumirilor din randul avocatilor anuntam: avocatul Mihai Adrian Hotca, membru al Consiliului Baroului Bucuresti, unul dintre profesionistii Dreptului a carui verticalitate si diplomatie sunt recunoscute in mediul juridic a luat decizia de a demisiona din functia de membru al Consiliului. Demisia din informatiile pe care le detinem a fost scrisa la trei zile de la Adunarea Generala Ordinara a Baroului Bucuresti care a avut loc in 23-25 martie 2022.

Gestul avocatului Mihai Adrian Hotca a surprins intreaga suflare a avocaturii si a generat chiar o miscare de revolta in randul avocatilor. Fara a se erija in lider al unei miscari, fiind departe de avocatul Hotca astfel de manifestari, la scurt timp dupa anuntul demisiei, mai multi avocati si-au exprimat, pe rand, dorinta de a renunta la calitatea de membri. Problema ar fi insa alta si este una extrem de sensibila: Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat prevede un numar de trei supleanti la calitatea de membru al Consiliului. Or, daca deja in urma demisiei avocatului Mihai Adrian Hotca ar urma sa vina urmatorul clasat la vot, respectiv avocatul Alexandru Paun, mai ramane "disponibil" un singur supleant, ceea ce se traduce printr-o singura demisie "permisa" pentru functionarea in continuare a Consiliului. Restul demisiilor nu ar mai putea fi permise, intrucat ar afecta profesia de avocat in cadrul Baroului Bucuresti, transformand Consiliul Baroului Bucuresti intr-o institutie nefunctionala.

Avocatul Ion Dragne stie

La curent cu toate aceste decizii si calcule este chiar si decanul Baroului Bucuresti, avocatul Ion Dragne, despre care aflam ca ar fi cel care a reusit sa nemultumesca in bloc mai multi membri ai Consiliului, si nu numai, dupa ce de-a lungul timpului, si-a consacrat propriul stil de lucru. Vorbim despre "stilul dictatorial" care i se imputa decanului Dragne, care consta in impunerea propriei vointe in ciuda opiniei majoritatii. Concret, decanului Dragne i se reproseaza ca in mai multe ocazii ar fi refuzat sa ia act de voturile exprimate de consilieri in cadrul sedintelor, ca ar fi schimbat votul pe anumite puncte, dar si ca ar fi pus chiar pe ordinea de zi proiecte pe care mai apoi le-a retras dupa ce votul exprimat nu i-ar fi fost pe plac.

Facebook a devenit avizier

Pe de alta parte, tot decanului Dragne i s-ar reprosa ca este "sfidator", Facebook devenind modul cel mai facil de interactiune si provocare a colegilor avocati. Un exemplu de acest fel ar fi cel din preziua Adunarii Generale Ordinare a Avocatilor din Baroul Bucuresti din 23-25 martie 2022 cand, pe Facebook, decanul Ion Dragne i-a instiintat pe colegi avocati cu privire la propunerea avocatului Stefan Naubauer, consilier in Consiliului BB, de dublare a indemnizatiilor consilierilor, exprimandu-si cu acest prilej speranta ca propunerea "sa nu treaca".

Pentru acuratete totusi, este important sa precizam ca propunerea avocatului Naubauer nu viza dublarea indemnizatiilor consilierilor – nefiind in niciuna dintre actiunile avocatilor vorba despre bani – ci despre revenirea la stadiul din 2019, cand dupa declansarea pandemiei de coronavirus s-a decis crearea unui fond distinct pentru ajutorarea avocatilor victime ale covid-19. Vorbim practic de un venit lunar de 1250 lei, caruia i se adauga cate 300 lei/sedinta, aceasta fiind din informatiile noastre indemnizatia pe care o incaseaza in prezent un consilier.

Totusi, in fata acestei revolte care prinde amploare in randurile avocatilor, mai ales dupa decizia independenta si asumata a avocatului Hotca de a demisiona din calitatea de consilier al BB, auzim ca avocatul Ion Dragne este destul de relaxat si deloc preocupat de zbaterile colegilor.

Iar pentru aceasta se bazeaza pe prevederile legii nr. 51/1995 care la art. 54 alin. 2 indice 3 prevede ca o persoana aleasa intr-o adunare electiva ramane pe functie pana la valoidarea rezultatelor alegerilor:

"Persoanele care ocupa functiile rezultate din adunarea electiva precedenta continua sa isi exercite atributiile specifice, pentru fiecare caz in parte, pana la validarea rezultatelor procesului de alegere prevazut de prezentul articol".

Tinand cont ca la alegerile din 2019 abia din a treia tura s-a reusit alegerea avocatului Ion Dragne in functia de decan (din lipsa de cvorum) decanul Baroului Bucuresti si-a dorit ca aceasta situatie sa nu mai aiba loc, sens in care a facut tot posibilul pentru a fi permise adunarile electronice, evitand astfel prelungirea alegerilor din lipsa de cvorum.