Avocatul Adrian Toni Neacsu (foto 1) o avertizeaza pe judecatoarea Dana Girbovan (foto 2) asupra capcanei care i-a fost intinsa doar pentru ca presedintele Klaus Iohannis sa dea bine in fata propriului electorat acum, cand realegerea sa sta sub semnul intrebarii.

Mai exact, intr-un mesaj publicat pe Facebook duminica, 25 august 2019, fostul judecator si membru CSM ii atrage atentia presedintei UNJR ca Werner va profita de ocazie ca s-o respinga pe Girbovan si astfel sa-i ofere munitie propagandei sale pentru a-l lauda drept un luptator anti-PSD. De altfel, propaganda iohannista deja a inceput s-o diabolizeze pe Dana Girbovan, punand pe masa obisnuitele clisee #rezist, remarca Neacsu.

De asemenea, Toni Neacsu atrage atentia asupra riscurilor profesionale si de imagine ce vor plana asupra Danei Girbovan in ipoteza in care aceasta va demisiona din magistratura abia dupa ce va fi numita ministru prin decret prezidential, iar nu inainte. Aici apare un paradox (argumenteaza Neacsu): desi Codul administrativ permite o perioada de gratie de 15 zile in care un ministru poate renunta la functia pe care o detinea deja, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor sanctioneaza drept abatere disciplinara cumularea a doua functii publice. Totusi, aceasta varianta de lucru a picat luni, 26 august 2019, cand Girbovan si-a depus demisia din magistratura (click aici pentru a citi).

Tot luni, Adrian Toni Neacsu a revenit cu trei postari pe Facebook (aici, aici si aici), in care isi exprima regretul fata de demisia Danei Girbovan, explica mecanismul legal aflat la dispozitia presedintelui Romaniei, dar si pune problema daca nu cumva exista un blat intre Klaus Iohannis si PSD.

Redam toate cele patru postari, in ordine cronologica:

„E evident acum pentru oricine intelege cat de putin ce se intampla in spatiul public faptul ca d-na judecator Dana Girbovan nu va fi ministrul justitiei.

Daca as fi maestrul Ion Cristoiu si as avea placerea definitiilor as spune ca asistam la operatiunea Make Klaus Iohannis Great Again!

In preajma alegerilor, presedintelui Klaus Iohannis trebuia sa i se ofere ocazia sa demonstreze ca doar el este alesul care blocheaza "atacul desantat al PSD la adresa justitiei" si, in continuare, campionul necontestat al luptei impotriva coruptiei. In aceasta cruciada, pe care o va purta desigur cu succes si in al doilea mandat, un nou venit precum Dan Barna este doar o palida promisiune.

Imediat dupa anuntul public, Dana Girbovan a fost diabolizata. Media mainstream pro-Iohannis (nu intamplator Ziare.com prin d-na Ioana Ene Dogioiu inca nu s-a pozitionat), dar si retelele sociale bine orientate, au varsat un suvoi de acuzatii menit doar sa dea un nume raului suprem, acum cand nici Dragnea, nici Iordache, nici Tudorel Toader nu mai reprezinta nimic.

Dana Girbovan este mai rea decat Florin Iordache si Tudorel Toader la un loc, este preferata Sputink-ului, militanta anti GRECO, moasa sectiei speciale impotriva magistratilor, sustinatoarea OUG 13, reprezentanta restauratiei, al anti-americanismului feroce si biciul baronilor impotriva justitiei (am reprodus titlurile intr-o ordine intamplatoare).

Pentru ca dupa schimbarea la fata a premierului Dancila si cazul cutremurator de la Caracal, care a aratat doar cat de vulnerabil e cetateanul in viata de zi cu zi, temele abstracte privind justitia nu mai erau fierbinti, trebuia pornit un nou foc care sa agite electoratul, sa-l indarjeasca, sa-l radicalizeze si sa-i orienteze asteptarile intr-o singura directie: blocarea prin orice mijloace a Guvernului. Presedintelui Iohannis i s-a oferit ocazia perfecta sa demonstreze ca nu coabiteaza las cu dusmanul politic, ci dimpotriva este singurul care poate opri "asaltul" la justitie. Electoratului rezultat din cazul Colectiv, OUG 13 si Ocuppy Piata Victoriei trebuia sa i se dea ocazia finala de a alege intre promisiunea belicoasa Dan Barna si certitudinea molcoma Klaus Johannis.

Cum nu sunt Ion Cristoiu, spun doar ca Dana Girbovan a cazut intr-o capcana din care ii va fi greu sa iasa.

Dana Girbovan este un profesionist incontestabil, o persoana cu un respect real imens in interiorul sistemului judiciar castigat in urma unei activitati asociative de aproape 15 ani, o luptatoare adevarata pentru eliberarea judecatorilor de presiunile puse pe independenta lor, fie ca vorbim de cele materiale, fie ca vorbim de ingerintele serviciilor secrete ori intimidarile prin anchete penale abuzive. Independenta judecatorului asa cum o vede Dana Girbovan nu este cea de tip nou, balcanic, ci cea clasica europeana, acolo unde judecatorul nu este nici justitiar al vestului salbatic, nici activist politic sau vreun alt fel de inversunat din acesta, ci un simplu profesionist neutru si impartial, deasupra framantarilor si mizelor politice. Activitatea asociatiei pe care o conduce in prezent, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania, dincolo de falsa tema a numarului de membri- e ONG nu sindicat ca sa poti vorbi de reprezentativitate, a reprezentat o continuitate sanatoasa in reforma legislatiei, in politicile publice privind justitia si intarirea sistemului judiciar din ultimii 12 ani. UNJR este conectata la valorile europene, este participanta activa de ani buni la marile teme europene privind justitia, prin intermediul MEDEL, o organizatie de asociatii profesionale ale judecatorilor din toata Europa.

In fine, in conditii ideale, o persoana cu profilul profesional, uman si ideologic al Danei Girbovan ar trebui sa fie garantia suficienta ca sistemul judiciar poate fi readus acolo unde ii este locul, in afara jocurilor si mizelor politice, de securitate si electorale. Nu mai sunt de mult un idealist, asa ca este o apreciere pe care o fac cunoscand bine dedesupturile starii jalnice a sistemului judiciar de azi.

Nu suntem in conditii ideale, dimpotriva, este cel mai prost context politic posibil: iminenta alegerilor prezidentiale.

Pentru ca intamplarea face sa am o legatura (doar) subiectiva cu UNJR, eu fiind, alaturi de d-ul Horatiu Dumbrava, ex-presedintele CSM, unul din cei doi judecatori care am fondat-o in 2007 (alaturi de asociatile locale conduse atunci de chiar Dana Girbovan respectiv d-na judecator Dana Cigan, de la Oradea), dar si pentru ca afectiunea si aprecierea pe care le port Danei Girbovan transced actualele noastre calitati, o sa-mi permit sa fiu mai sincer in spatiul public decat ar trebui sa fiu.

Dana Girbovan isi risca propria cariera dar si credibilitatea sa si chiar existenta UNJR-ului.

In Romania am avut doar in doua situatii propuneri de magistrati in functia de ministru al justitiei: d-na judecator Mona Pivniceru si d-ul procuror Robert Cazanciuc.

La 23 august 2012 se publica in Monitorul Oficial atat eliberarea din functia de judecator a d-ei Mona Maria Pivniceru, prin demisie, cat si numirea in functia de membru al Guvernului, respectiv de ministru al Justitiei. Ambele decrete sunt semnate de presedintele interimar Crin Antonescu, in urma unei intelegeri anterioare, evident politica, cu premierul USL de atunci, Victor Ponta. Mona Pivniceru fusese nominalizata ca ministru al justitiei la 6 august 2012, cand detinea calitatea de judecator in functie, iar la 20 august isi prezentase demisia din magistratura, de care Plenul CSM a luat act abia in 22 august 2012. Anterior, Mona Pivniceru solicitase detasarea in calitate de judecator la Ministerul Justitiei, pentru a putea fi numita in calitate de ministru. Prin Hotararea nr. 654/6.08.2012 Sectia pentru judecatori a CSM respinge ca inadmisibila cererea de detasare, invocand ca aceasta nu poate fi detasata din calitatea de membru al CSM.

Ca urmare, prim-ministrul Victor Ponta a trimis la Presedintie o propunere pentru ministrul justitiei in persoana unui judecator in functie. Presedintele interimar a acceptat aceasta nominalizare, fara sa puna in discutie o eventuala incompatibilitate, demisia si eliberarea din functia de judecator fiind operatiuni ulterioare, pentru a putea avea loc numirea oficiala, prin decret prezidential.

Numirea procurorului Robert Cazanciuc in functia de ministru al justitiei a fost mult mai simpla. Premierul Victor Ponta a inaintat propunerea (de data asta Presedintelui Traian Basescu) doar dupa dupa ce Robert Cazanciuc isi daduse deja demisia din magistratura (11 aprilie 2013) si dupa ce aceasta demisie devenise efectiva prin publicarea in Monitorul oficial (15 aprilie 2013). Cu aceeasi data(15.04.2013) a si fost numit ministru al justitiei prin decret prezidential.

Ulterior, prin modificarile la legile justitiei promovate de coalitia PSD-ALDE, legislatia este lamurita, pentru a se evita incompatibilitatea dintre calitatea de magistrat in functie si demnitatile politice.

In prezent, Legea 303/2004 (art. 58 alin. 1) interzice expres detasarea unui magistrat in functia de ministru al justitiei. De asemenea, potrivit art. 9 alin. 1 judecatorilor si procurorilor le este interzis sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic.

Prin Decizia nr. 45/2018 a CCR, la pct. 176 se subliniaza o data in plus incompatibilitatea constitutionala totala intre functia de ministru si cea de magistrat in functie: "Curtea retine ca functia de ministru al justitiei este incompatibila cu cea de judecator/procuror, neputandu-se cumula aceste doua calitati nici potrivit Constitutiei si nici Legii nr. 303/2004, in vigoare la data pronuntarii prezentei decizii."

La data primei redactari a acestui material am omis recentul Cod administrativ. In art. 41 din acesta se precizeaza in mod expres urmatoarele: "In termen de 15 zile de la data depunerii juramantului, membrul Guvernului este obligat sa renunte la calitatea sau functia cu care este incompatibila functia de membru al Guvernului, sub sanctiunea incetarii mandatului."

Cadrul legislativ privind incompatibilitatile fiind lamurit, ramane sa analizam putin contextul politic.

Daca precedentii ministri ai justitiei magistrati au fost numiti prin consensul dintre Presedinte si Premier, in prezent nu mai suntem in aceasta situatie.

D-na Dana Girbovan a anuntat ca si-a dat doar un acord de principiu pentru a fi propusa ministru al justitiei, facand referire implicit la un acord prealabil al Presedintelui Romaniei. Altfel spus, daca Presedintele nu are nimic de obiectat, procedura merge mai departe, isi prezinta demisia din magistratura pentru a se evita starea de incompatibilitate, iar ulterior demisiei se poate publica Decretul oficial de numire in Guvern.

Aceasta inseamna ca toate cartile poker-ului politic sunt in mana d-lui presedinte Klaus Iohannis. Si toate mainile posibile pe care le are sunt castigatoare.

Asociatiile radicale din magistratura, adversare ideologice declarate ale actiunilor d-nei Girbovan (Initiativa pentru Justitie, Forumul Judecatorilor din Romania) au oferit deja public, si nu ma indoiesc ca o vor face si pe canalele politice directe, argumente tehnice pentru a impiedica, pe de o parte, aceasta numire si pentru a o scoate in afara jocului pe naiva, cel putin cu aceasta ultima miscare a ei, Dana Girbovan.

Mecanismul juridic aratat de aceste asociatii liliputane dar galagioase este simplu: propunerea de ministru pe care o face Premierul trebuie sa intruneasca toate conditiile legale. La momentul cand o propunere de ministru ajunge la Presedinte aceasta trebuie sa indeplineasca absolut toate conditiile prevazute in Constitutie. Presedintele nu se poate pronunta asupra unei propuneri de ministru vizand un judecator decat dupa ce persoana indeplineste toate conditiile formale, respectiv dupa ce iese prin demisie din starea de incompatibilitate in care se afla.

Acesta e primul careu de asi.

Dupa cunostinta mea Dana Girbovan inca nu si-a inaintat demisia, care de altfel ar fi trebuit sa faca obiectul unei Hotarari a CSM.

Astfel fiind, luni premierul Dancila va inainta Presedintelui o propunere pentru ministerul justitiei a unei persoane care sa afla in vadita stare de incompatibilitate, fiind judecator in functie.

Cum Curtea Constitutionala a stabilit deja in mai multe randuri ca o propunere de ministru poate fi respinsa ori de cate ori daca aceasta nu indeplineste conditiile legale de forma (in cazul de fata propunerea unei persoane care in calitate de magistrat se afla in stare de incompatibilitate), indiferent cum va juca Presedintele o va face la castig.

Va putea fie sa respinga direct propunerea ca fiind nelegala (nu poti numi in functie de demnitate publica o persoana care astfel si-ar incalca statutul constitutional) si sa dea astfel satisfactie rapida electoratului sau care in aceste zile a fost convins sa vada in Dana Girbovan un Florin Iordache in fusta, fie, ceea ce mi se pare mai probabil, sa ridice miza si sa forteze o demisie din magistratura a Danei Girbovan. O tergiversare in aceste conditii a numirii la justitie nu ii mai este imputabila presedintelui ci premierului, care nu este capabil sa inainteze o propunere de ministru care sa indeplineasca toate conditiile prevazute de lege. Presedintele va putea sa afirme, foarte simplu si aparent corect, ca se va pronunta pe propunerea Dana Girbovan doar dupa ce la dosar vor fi toate actele necesare, inclusiv demisia acesteia din functia de judecator.

Probabil Guvernul va invoca prevederile recente ale Codului administrativ potrivit cu care membrul Guvernului are un termen de 15 zile dupa depunerea juramantului in care sa renunte la functia de judecator care il face incompatibil. Totusi, pe de o parte, simpla numire a unui judecator in functie in calitatea de ministru in Guvern il pune pe acesta in stare de incompatibilitate flagranta din perspectiva statutului de magistrat, iar, pe de alta parte, in cazul magistratilor cumularea a doua functii publice constituie abatere disciplinara potrivit Legii nr. 303/2004, in timp ce potrivit art. 51/1 din Legea nr. 317/2004 eliberarea din functie a judecatorului prin demisie nu impiedica continuarea cercetarii disciplinare. Desfasurarea intregii proceduri de numire in functia politica din Guvern cu pastrarea calitatii de judecator, urmand ca persoana propusa sa renunte la functie doar daca este efectiv numita si doar dupa publicarea decretului prezidential, va fi oricum greu de acceptat din partea sistemului judiciar, sensibil la asocierile formale cu politica, si va starni un arsenal de contestari.

Ce vor face in cele din urma PSD-ul si Dana Girbovan imi este greu sa anticipez, dar indiferent de decizie partida este pierduta inainte de a incepe.

D-na judecator Dana Garbovan nu va fi ministru al justitiei”.

„MOTTO: "Am fost chemata si intrebata daca am putea sa iesim cat mai repede cu acel dosar. Explicatia a fost de genul ca daca acest domn va ajunge premier, doamna Dana Girbovan (presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania -n.r.) va fi ministru al Justitiei, ceea ce va insemna un dezastru pentru noi” procuror Mihaela Iorga Moraru.

******************************************

Pentru cine si-a pus intrebarea de unde vine inversunarea cu care se cere, in primul rand din interiorul sistemului judiciar, demisia din magistratura a d-ei Dana Girbovan inaintea analizarii propunerii de ministru de catre Presedinte, Monitorul Oficial al Romaniei are un raspuns.

Pentru prima oara Presedintele Romaniei, cel putin teoretic, nu se mai poate juca discretionar cu propunerile de noi ministri in Cabinet, nu mai poate folosi momentul pentru a marca politic, ci trebuie sa respecte un calendar si reguli clare.

Iar acest lucru intrucat din 5 iulie 2019 a intrat in vigoare, prin ordonanta de urgenta, Codul administrativ. Acesta stabileste o procedura stricta pentru numirea noilor ministri si reglementeaza aproape matematic situatiile si conditiile in care presedintele Romaniei poate refuza o propunere a primului ministru.

Codul administrativ inlocuieste vechea reglementare privind organizarea si functionarea Guvernului, cea care de-a lungul timpului a creat nenumarate blocaje ori scandaluri constitutionale.

Presedintele are in continuare o marja de apreciere mare in ce priveste respingerea unei prime propuneri pe considerente de oportunitate, daca considera ca persoana nu corespunde functiei, dar nu o mai poate respinge pe considerente de legalitate decat in situatii limitate.

Poate respinge politic o prima propunere, dupa care este obligat sa o accepte pe a doua, dar nu mai poate bloca propunerea invocand excesiv motive de nelegalitate.

Potrivit art. 47 alin 4, Presedintele Romaniei poate refuza, motivat, pentru considerente de legalitate, orice propunere a prim-ministrului pentru numirea in functia de membru al Guvernului doar in situatia in care persoana propusa nu indeplineste conditiile prevazute la art. 17.

La art 17 se stabilesc conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a fi membru al Guvernului, care nu sunt decat 3: cetatenia romana si domiciliul in tara, exercitiul drepturilor electorale si lipsa condamnarilor penale, daca nu a intervenit reabilitarea.

Fata de veche reglementare, Presedintele nu mai poate refuza ca nelegala o propunere daca persoana se afla in situatie de incompatibilitate. Pentru aceasta ipoteza, art. 41 din Codul administrativ stabileste ferm ca "In termen de 15 zile de la data depunerii juramantului, membrul Guvernului este obligat sa renunte la calitatea sau functia cu care este incompatibila functia de membru al Guvernului, sub sanctiunea incetarii mandatului."

Ce inseamna aceasta concret? Ca Presedintele Iohannis ar trebui sa verifice legalitatea propunerii in baza a doar doua documente: copia cartii de identitate - pentru dovada cetateniei si a domiciliului - si copia cazierului judiciar. Daca acestea sunt la dosar candidatura nu poate fi respinsa ca nelegala, chiar daca persoana propusa se afla in stare de incompatibilitate, intrucat detine si o alta functie, in cazul de fata aceea de judecator.

Dupa publicarea decretului prezidential de numire in functia de ministru al justitiei, judecatorul are un termen de 15 zile in care este obligat sa-si dea demisia din magistratura, in caz contrar pierzand calitatea de membru al Guvernului.

Asociatiile profesionale radicale care au tabarat ultimativ asupra Danei Girbovan folosesc urmatoarea retorica: simpla participare la procedura de numire ca ministru in Guvern (acceptarea candidaturii) este o activitate politica care nu poate fi desfasurata de un judecator in functie, astfel incat este necesara demisia anterioara din magistratura. Mai mult, Forumul Judecatorilor din Romania chiar a amenintat nevoalat cu sesizarea pentru o ancheta disciplinara.

Intrucat raman la parerea ca datorita jocului politic Dana Girbovan nu va fi numita de Presedinte in Guvern, adevarata miza a contestatarilor din interiorul sistemului judiciar este inlaturarea cu totul a Danei Girbovan, o miza mult mai mare chiar decat aceea privind ocuparea, temporar si precar, a postului de ministru al justitiei”.

„Dana Girbovan si-a inaintat demisia din magistratura. Este o eroare, dar demonstreaza seriozitate, curatenia ei etica si asumarea responsabilitatii pana la capat. In ce ma priveste, este exact ceea ce nu voaim sa se intample”.

„Daca azi este trimisa propunerea pentru ministerul justitiei Presedintele are, potrivit Codului administrativ, un termen de 10 zile in care fie numeste fie refuza propunerea pe considerente de oportunitate, in acelasi termen trebuind sa si motiveze. Macar avem un calendar clar in care aflam fie ca este blat pentru un tur II lejer la prezidentiale, fie ca Presedintele devine din nou mare in lupta anticoruptie si impotriva PSD. #MakeKlausIohannisGreatAgain”.