Timp de 20 de ani, Serviciul Roman de Informatii a efectuat interceptari prin CNIC (Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor) fara sa aiba o lege care sa-i permita asta. A spus-o fostul fostul judecator al Curtii Constitutionale Daniel Morar (foto) duminica seara, 26 iunie 2022, in emisiunea jurnalistei Sorina Matei de la Aleph News. Morar a confirmat practic 100% dezvaluirile pe care Lumea Justitiei le-a facut de cel putin 7 ani in legatura cu faptul ca CNIC este un centru fantoma, care functioneaza nu in baza unei legi, ci in temeiul unei hotarari secrete a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). De altfel, Luju, prin senior editorul Rzavan Savaliuc, a sesizat chiar si Avocatul Poporului in legatura cu nelegalitatea CNIC si a prezentat pe larg situatia de crasa ilegalitate la "Dezbaterile de la Sinaia" organizate in 2018 (click aici pentru a citi).

Revenind la Daniel Morar, acesta a subliniat ca CNIC functioneaza in cadrul SRI inca din 2002, insa uriasa problema este ca nu a existat niciodata o lege de infiintare a Centrului. Acum 6 ani, OUG 6/2016 („Ordonanta Pruna”) doar i-a creat CNIC o aparenta de legalitate. Dar simplul fapt ca un act normativ mentioneaza existenta unei structuri nu inseamna ca acel act normativ se transforma in lege de infiintare pentru acea structura, a punctat Daniel Morar.

In schimb, Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor functioneaza in baza unor hotarari secrete ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Fostul judecator CCR a dezvaluit ca aceste hotarari prevad faptul ca CNIC functioneaza in domeniul securitatii nationale – nefacand vreo mentiune despre atributii ale Centrului in domeniul judiciar (deci in dosare penale altele cele decat vizand infractiuni la siguranta nationala).

Amintind Decizia CCR nr. 55/2022 (care a declarat neconstitutionale atat Ordonanta de urgenta nr. 6/2016, cat si legea ei de aprobare – click aici pentru a citi), Daniel Morar – judecator raportor pe respectiva decizie – a pus accentul pe pasajul in care Curtea Constitutionala explica faptul ca neconstitutionalitatea ordonantei si a legii ei de aprobare presupune si neconstitutionalitatea controlului exercitat de Inalta Curte de Casatie si Justitie asupra CNIC. Este vorba despre mecanismul introdus de „Ordonanta Pruna” in Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara

Solutia este la Parlament

Nu in ultimul rand, fostul judecator constitutional a aratat ca rezolvarea problemei CNIC poate veni din partea Legislativului, care sa reglementeze trecerea Centrului sub controlul Parlamentului. Asta intrucat o asemenea structura „nicidecum, intr-un stat democratic, nu trebuie sa fie la un serviciu de informatii”, a incheiat Morar.

Prezentam explicatiile oferite de Daniel Morar cu privire la CNIC:

„Problema Centrului este ca el nu exista din punct de vedere legal. Si o sa ma explic. Prima referinta la Centrul National de Interceptari a aparut in 2016 prin Ordonanta Pruna. CNIC-ul, ca structura ca atare in cadrul SRI, functioneaza ca atare de 20 de ani, din 2002. Insa el functioneaza in baza unei hotarari CSAT, adica hotarari clasificate, secrete. Care nu e lege. Este act administrativ. Functioneaza pe baza ordinelor si regulamentelor date de directorul SRI. Dar pana si in cele 2 hotarari – care sunt secrete – se precizeaza expres ca acest Centru este Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor in domeniul securitatii nationale. Deci nu se prevede nicidecum ca el isi desfasoara o activitate si in domeniul judiciarului. Pentru ca punerea in executare a unor mandate in dosarele penale tine de domeniul judiciarului, si nu de securitatea nationala.

In 2022, cand s-a aprobat legea care a aprobat ordonanta, Curtea a analizat acest aspect, a constatat ca nu stim de acest centru decat faptul ca el exista si ca el face interceptarile. Toate... Da, adica mai mult decat le spuneau chiar actele secrete. Si face asta de 20 de ani!

Da (n.r. CNIC are probleme de legalitate), pentru ca o institutie nu poate exista in ansamblul dreptului pozitiv prin simpla afirmare a existentei ei. O institutie nu poate exista prin faptul ca spunem: CNIC-ul face interceptari. Noi trebuie sa stim cine este CNIC, cand s-a nascut, ce atributii are, ce structura organizatorica, ce competente, cum ii poti contesta actele. Asta a cerut Curtea. Si acesta a fost motivul pentru care Curtea a spus ca Centrul National de Interceptari trebuie reglementat.

Dincolo de asta, oricum controlul Inaltei Curti asupra CNIC-ului a fost declarat la randu-i neconstitutional. Dar chiar presupunand ca ar exista un control asupra Centrului National de Interceptari a Comunicatiilor, facut de un magistrat, acesti oameni, magistratii, nu pot sa efectueze un control daca nu stiu structura, atributiile, competentele, date respectivei autoritati, respectivei structuri de catre lege, nu prin hotarari secrete si clasificate. Hotararile secrete si clasificate sunt accesibile unor persoane, persoanelor care au tangenta in zona respectiva, dar in sfera judiciara nu se stie care sunt atributiile, care sunt competentele, cine lucreaza acolo.

E vorba de o unitate militara, este o structura care functioneaza in cadrul Serviciului, care este unitate militara. (...)

Exista varianta ca acest Centru de Interceptari sa tina de sfera judiciara, exista varianta sa fie autoritate independenta. Pus sub control parlamentar, pentru ca gestioneaza informatii importante. Dar nicidecum, intr-un stat democratic, nu trebuie sa fie la un serviciu de informatii. La noi, nu reusim sa facem pasi inainte pe linia scoaterii acestor autoritati de sub controlul serviciilor de informatii. Ceea ce – trebuie sa recunoastem – vine in totala contradictie cu caracterul unui stat democratic si deschis”.