DNA a prins culoar bun la Curtea de Apel Bucuresti, dar judecatoarea Anamaria Tranca nu si-a facut deloc bine treaba. Anamaria Tranca a calcat in picioare Codul de procedura penala incercand sa faca pe plac parchetului anticoruptie, asa cum a facut-o si atunci cand, impreuna cu partenerul ei de complet Dorel Matei, a dat o solutie pentru linistea „Parteneriatului DNA – ICCJ”, transformand achitarea definitiva a Marianei Rarinca in condammnare. Anamaria Tranca, cea care vizeaza un post caldut la Eurojust, a fericit DNA arestandu-l pe fostul ofiter SRI Daniel Dragomir (foto), in dosarul de la parchetul anticoruptie, astfel incat acesta sa ramana dupa gratii si in cazul unei eventuale eliberari din cauza „Black Cube”, unde este incarcerat din 14 septembrie 2016. Problema este ca incheierea judecatoarei Anamaria Tranca este lovita de nulitate, iar arestarea lui Daniel Dragomir este nelegala, dupa cum vom arata in cele ce urmeaza.

Astfel, vineri 25 noiembrie 2016, la Curtea de Apel Bucuresti s-a judecat contestatia DNA impotriva incheierii din 14 noiembrie 2016, prin care Tribunalul Bucuresti a respins cererea parchetului condus de Kovesi de arestare a lui Daniel Dragomir in dosarul in care acesta este acuzat de pretinse fapte de coruptie. O decizie a TMB normala, in conditiile in care DNA s-a trezit sa ceara arestarea lui Dragomir la 60 de zile de la data la care acesta a fost incarcerat in dosarul „Black Cube”, iar cauza de la DNA se afla in instanta de aproximativ doi ani, fostul ofiter SRI fiind judecat in libertate. DNA s-a trezit sa ceara insa arestarea lui Dragomir in contextul in care dosarul „Black Cube” devine din ce in ce mai subitire, o eliberare a fostului colonel SRI fiind iminenta, atat timp cat acesta nu a cerut decat verificarea unor informatii si zvonuri despre Laura Kovesi, nicidecum spionarea ei. Contestatia DNA a ajuns pe masa judecatoarei Anamaria Tranca, moment din care a fost limpede ca procurorii lui Kovesi vor avea castig de cauza.

Partenera lui Dorel Matei din cazul Rarinca a dispus arestarea preventiva a lui Daniel Dragomir, fara a indica insa perioada in care acesta urmeaza sa stea dupa gratii: „Admite contestatia formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de casatie si Justitie DNA impotriva incheierii de sedinta din data de 14.11.2016 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia I Penala in dosarul cu numarul de mai sus. Desfiinteaza incheierea pronuntata si pe fond rejudecand: Admite cererea procurorului de inlocuire a masurii controlului judiciar a inculpatului Dragomir Daniel cu masura arestarii preventive. In baza art. 215 al. 7 C.p.p. dispune inlocuirea masurii controlului judiciar a inculpatului Dragomir Daniel cu masura arestarii preventive pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data punerii in executare. Respinge ca nefondata contestatia inculpatului impotriva aceleiasi incheieri de sedinta. In baza art. 275 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate in contestatia Parchetului raman in sarcina statului. in baza art. 275 al. 2 C.p.p. obliga inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, azi, 25.11.2016” (vezi facsimil 1).

Tranca a macelarit Codul

Asadar, Anamaria Tranca a dispus arestarea preventiva a lui Daniel Dragomir, fara sa precizeze insa perioada exacta a mandatului, data de la care acesta incepe si la care expira. Adica, de cand pana cand este arestat Daniel Dragomir. In minuta publicata pe siteul Curtii de Apel Bucuresti se precizeaza „dispune inlocuirea masurii controlului judiciar a inculpatului Dragomir Daniel cu masura arestarii preventive pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data punerii in executare”, iar in mandatul de arestare preventiva nr. 10/J din 25 noiembrie 2016, Anamaria Tranca scrie urmatoarele: „Ordon arestarea preventiva a inculpatului Dragomir Daniel, in prezent fiind in Arestul DGPMB, arestat in alta cauza, pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data incarcerarii. Administratia locului de detinere il ca primi si retine pe inculpat pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data punerii in executare...” (vezi facsimil 2).

Este limpede deci ca, in momentul de fata, nimeni nu stie perioada mandatului de arestare. Nimeni nu stie cand incepe si cand expira acesta. Termenele „data punerii in executare” si „incepand cu data incarcerarii” sunt relative si de neacceptat.

Incheierea judecatoarei Anamnaria Tranca este lovita de nulitate. Afirmam asta avand in vedere prevederile art. 230 din Codul de procedura penala, care stabileste urmatoarele:

„Art. 230

(3) In mandatul de arestare preventiva se arata:

a) instanta din care face parte judecatorul de drepturi si libertati care a dispus luarea masurii arestarii preventive;

b) data emiterii mandatului

c) numele, prenumele si calitatea judecatorului de drepturi si libertati care a emis mandatul

d) datele den identitate ale inculpatului;

e) durata pentru care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, cu mentionbarea datei la care inceteaza”.

Se poate observa cat se poate de clar ca lit. e) din art. 230 Cpp nu a fost respectata de judecatoarea Anamaria Tranca.

Arestarea dispusa de Anamaria Tranca este nula

Incheierea prin care judecatoarea Anamaria Tranca de la Curtea de Apel Bucuresti a dispus arestarea lui Daniel Dragomir este nula. Potrivit art. 282 din Codul de procedura penala, incalcarea oricaror dispozitii legale determina nulitatea actului. Mai mult, actul a carui nulitate a fost constatat urmeaza sa fie desfiintat.

Iata ce prevede art. 282 din Codul de procedura penala:

„(1)Incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor prevazute la art. 281 determina nulitatea actului atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare drepturilor partilor ori ale subiectilor procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin desfiintarea actului”.

Precedentul Carabulea

O dovada in plus privind nelegalitatea arestarii lui Daniel Dragomir dispusa de judecatoarea Tranca este cazul omului de afaceri Ilie Carabulea. Acesta a fost arestat de Tribunalul Sibiu in martie 2016, dar pus in libertate de Curtea de Apel Alba Iulia, care a constatat nulitatea incheierii de arestare. Motivul a fost tocmai lipsa datei la care masura preventiva inceteaza.

Iata un fragment din incheierea judecatoarei Dana Ghitoaica de la Curtea de Apel Alba Iulia, care a constatat nulitatea incheierii de arestare a omului de afaceri Ilie Carabulea, caz similar cu cel al fostului ofiter SRI Daniel Dragomir:

„Referitor la contestatiile formulate de inculpatii Carabulea Oprea Nicolae, Carabulea Ilie, Toncescu Angela, Stoicescu Liviu Andrei, Nasarau Gheorghe:

Prealabil analizarii pe fond a contestatiilor formulate de sus-numitii inculpati, se va proceda la analizarea aspectului de nelegalitate a incheierii penale atacate, aspect pe care l-am sesizat si care a fost invocat de catre inculpatul Carabulea Oprea Nicolae prin aparator si la care au achiesat in concluziile lor si aparatorii celorlalti inculpati.

Analizand incheierea penala atacata, se constata ca in dispozitivul acesteia nu s-a mentionat in ce-i priveste pe inculpatii contestatori Carabulea Oprea Nicolae, Carabulea Ilie, Toncescu Angela, Stoicescu Liviu Andrei, Nasarau Gheorghe si fata de care s-a dispus arestarea preventiva, perioada pentru care s-a dispus aceasta masura preventiva precum si data pana la care arestarea preventiva a fost dispusa.

Conform art. 226 alin. (2) Cpp, arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa pentru cel mult 30 de zile.

Conform art. 230 alin. (1) Cpp, mandatul de arestare preventiva se emite de indata de judecatorul de drepturi si libertati in baza incheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva si acesta trebuie sa cuprinda conform alin. (2) si (3) al aceluiasi articol durata pentru care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, cu mentionarea datei la care inceteaza.

Coroborand aceste dispozitii legale, rezulta cu evidenta ca mandatul de arestare preventiva se emite in baza incheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva a unui inculpat, incheiere care trebuie sa contina obligatoriu durata pentru care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, cu mentionarea datei la care inceteaza.

Apreciez ca lipsa din dispozitivul incheierii penale atacate a dispozitiilor referitoare la durata pentru care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatilor, precum si a datei la care aceasta masura preventiva inceteaza este in masura sa duca la nelegalitatea incheierii, nelegalitate a carei consecinta este si nelegalitatea masurii preventive, astfel ca aceasta nu poate fi confirmata si peste care nu se poate trece.

Conform art. 282 Cpp, incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor prevazute la art. 281 determina nulitatea actului atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare a drepturilor partilor, care nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea actului.

Nulitatea relativa nu poate fi invocata de catre procuror, suspect sau inculpat atunci cand exista un interes procesual propriu in respectarea dispozitiei legale invocate. Nulitatea relativa se invoca in cursul sau imediat dupa efectuarea actului ori cel mai tarziu in termenele prevazute la alin. (4) al art. 282.

Analizand dispozitiile legale mentionate, constat ca in speta ne aflam (cel putin) in situatia reglementata de dispozitiile art. 282 Cpp.

Astfel, este evident ca prin nerespectarea dispozitiilor referitoare la durata pentru care s-a dispus masura arestarii preventive pentru inculpatii contestatori si a datei la care aceasta inceteaza s-a produs o vatamare a drepturilor acestora, ei necunoscand intinderea in timp a masurii preventive, aceasta putand dura cel mult 30 de zile, dar putand dura si mai putin, insa aceasta durata nu este cunoscuta de inculpati si nici de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta ierarhic superioara care trebuie sa se pronunte in contestatie asupra legalitatii masurii.

In aceste conditii, exista un interes procesual propriu in respectarea dispozitiilor mentionate referitoare la durata arestarii si a datei la care aceasta inceteaza, iar aceasta nulitate a fost invocata imediat dupa efectuarea actului, prin motivarea contestatiilor formulate.

Nu se poate trece peste aceasta incalcare a dispozitiilor legale, iar aceasta nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea actului, masura preventiva nefiind legala.

Chiar daca prin dispozitiile art. 281 Cpp nementionarea celor aratate nu este prevazuta ca o nulitate absoluta, personal apreciez ca aceasta incalcare este o nulitate absoluta din perspectiva incalcarii procedurilor prin care se poate dispune asupra libertatii unei persoane, o altfel de interpretare contravenind drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, drepturi stipulate expres in Constitutia Romaniei, si a acordurilor internationale la care Romania este parte, astfel ca si in lipsa invocarii exprese de catre inculpati a acestei incalcari, solutia de desfiintare a incheierii este justificata”.

*Cititi aici mandatul de arestare preventiva emis de judecatoarea Anamaria Tranca de la CAB pe numele lui Daniel Dragomir

*Cititi aici incheierea din cazul Ilie Carabulea, in care s-a constatat nelegalitatea inheierii de arestare pe motiv ca nu era specificata data la care inceteaza mandatul de arestare