Ziua de marti, 18 octombrie 2022, merita trecuta in istoria luptei pentru libertatea presei romanesti. Jurnalistul Lucian Davidescu a castigat definitiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie procesul in care i se cereau daune morale de 100.000 de euro si stergerea unor articole despre George Maior (foto), fost director al Serviciului Roman de Informatii.

Cel care i-a solicitat despagubirile morale de 1000.000 de euro este omul de afaceri Nicolae Mircea Cotoros, care apare in acele articole. Amintim ca initial, in 13 februarie 2019, judecatoarea Liliana Ion-Chirita de la Tribunalul Bucuresti a admis partial actiunea lui Cotoros, obligandu-l pe Davidescu sa-i plateasca acestuia 10.000 de euro. Totusi, la 8 aprilie 2021, judecatoarele Mariana Hortolomei si Ioana Singh de la Curtea de Apel Bucuresti au desfiintat sentinta TMB, stabilind ca ziaristul nu a facut altceva decat sa-si exercite profesia, articolele fiind redactate pe baza de dovezi si intr-un limbaj decent, astfel incat sa beneficieze de protectia acordata libertatii presei atat de Constitutia Romaniei, cat si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Iar acum, la 18 octombrie 2022, judecatoarele supreme Andreia Liana Constanda, Carmen Georgeta Negrila si Carmen Elena Popoiag au respins recursul lui Cotoros impotriva deciziei CAB. (Gasiti la final linkuri spre toate episoadele serialului.) Cu aceasta ocazie, ICCJ a respins si recursul omului de afaceri, dar si pe cel incident, prin care jurnalistul a cerut daune morale de doi lei de la Nicolae Cotoros.

Prezentam minuta deciziei ICCJ nr. 1915/2022 din cauza nr. 19359/3/2018:

„Respinge, ca nefondate, recursul principal declarat de reclamantul Cotoros Mircea Nicolae si recursul incident declarat de paratul Davidescu Lucian Viorel impotriva deciziei nr. 580 A din data de 7 aprilie 2021, pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a III-a civila si pentru cauze cu minori si de familie.

Obliga pe recurentul-reclamant Cotoros Mircea Nicolae la plata catre intimata-parata Societatea Academica din Romania – Proiectul Alianta pentru o Romanie Curata a cheltuielilor de judecata in cuantum de 3.004,75 lei. Definitiva”.

Dosarul a produs o exceptie de neconstitutionalitate privind cenzura

Amintim ca nemultumirea lui Nicolae Cotoros se refera la trei articole de presa. Doua dintre ele au aparut la finele lunii ianuarie 2014, pe Riscograma.ro, sub semnatura lui Lucian Davidescu. Al treilea, din iunie 2015, aparut pe site-ul RomaniaCurata.ro, ii apartine unui cu totul alt gazetar, Daniel Befu. Materialele sunt legate de afacerile fostului deputat Sebastian Ghita prin firma acestuia, Teamnet. Informatiile se bazau pe corespondenta dintre mai multe persoane – inclusiv fostul director SRI George Maior si omul de afaceri Mircea Cotoros, care in 2010 era reprezentantul Teamnet la Bruxelles. Corespondenta a fost facuta publica de catre hackerul Guccifer, care ii sparsese mailul lui Maior.

La 11 iunie 2018, dupa mai multe incercari nereusite de a-l convinge pe Lucian Davidescu sa stearga primul articol publicat, Mircea Cotoros l-a dat in judecata pe jurnalist, solicitandu-i daune de 100.000 de euro, in solidar cu Societatea Academica din Romania (SAR). De asemenea, Cotoros a cerut instantei sa-l oblige pe gazetar la stergerea tuturor celor patru articole.

Anume aceasta solicitare privind stergerea materialelor l-a determinat pe Davidescu sa ridice exceptia de neconstitutionalitate a art. 253 alin. 1 lit. b din Codul civil, care, in cazul proceselor de presa, le permite reclamantilor sa solicite instantei obligarea paratilor la eliminarea articolelor care au provocat prejudicii de imagine („Persoana fizica ale carei drepturi nepatrimoniale au fost incalcate ori amenintate poate cere oricand instantei: (...) incetarea incalcarii si interzicerea pentru viitor, daca aceasta dureaza inca”.). Or, asa ceva este doar o cenzura mascata, pe care Constitutia o interzice sub orice forma si in orice context la art. 30 alin. 2 („Cenzura de orice fel este interzisa”), a argumentat Lucian Davidescu in exceptia de neconstitutionalitate a art. 253 alin. 1 lit. b Cod civil. La randul ei, Curtea Constitutionala a Romaniei a format dosarul nr. 1733D/2021, aflat in faza de raport.

Cititi mai jos precedentele episoade ale serialului „Davidescu-Maior-Cotoros”:

- „Victoria lui Davidescu”;

- „CAB apara libertatea presei”;

- „Jos cenzura”;

- „Pumn in gura presei”.

ACTUALIZARE

Publicam dreptul la replica primit de la omul de afaceri Mircea Cotoros:

„Mircea Nicolae Cotoros, replica la dezinformarile domnului Lucian Davidescu

Decizia ICCJ de a respinge recursul impotriva hotararii CAB, cea care a rasturnat intr-o maniera mai mult decat surprinzatoare decizia Tribunalului Bucuresti, arata de fapt ca in Romania, a treia putere in stat, cea judecatoreasca, este mult prea comoda-tematoare in fata unui jurnalism subteran si vadit mincinos.

Lucian Davidescu ar fi putut chiar plusa aberatiile din articolele sale, atat timp cat titlurile aveau mentiunile Maior si Ghita, fiind foarte probabil ca decizia instantei sa fi ramas nemodificata. De remarcat insa ca nicio instanta nu a validat josnicele ipoteze privind presupuse activitati ilicite la Bruxelles, asa cum probabil si-ar dori Davidescu sa se inteleaga, ci mai degraba s-a confirmat faptul ca libertatea de exprimare in Romania este mai presus decat dreptul la imagine si reputatie a persoanei non-publice, incalcandu-se atat jurisprudenta obligatorie a CEDO referitoare la notiunea de baza factuala (n.r. click aici pentru decizia CEDO), cat si dispozitiile legale referitoare la obligatia jurnalistilor de a verifica informatia din surse credibile. Astfel, ramane perfect valabila maxima: 'Quia expedit unum hominem mori pro populo' (n.r. 'Este de folos sa moara un singur om pentru norod' – expresie intalnita in Biblia Vulgata – Ioan 18:14; echivalentul din Biblia ortodoxa este: 'Ne este mai de folos sa moara un om pentru popor, decat sa piara tot neamul' – Ioan 11:50).

In pofida falselor asocieri pe care Davidescu le-a facut si le face in continuare in mod rau-intentionat cu persoane publice, strict pentru a construi un fals interes public (ex: Maior, Ghita, Ponta, Vladescu), voi continua cu incredere sa-mi apar reputatia la CEDO, unde sunt sigur ca mecanismele de presiune prin articole defaimatoare asupra judecatorilor nu vor mai exista!

Pentru cei care se grabesc sa arunce piatra, mentionez doar faptul ca oricine si oricand poate intalni un Davidescu care sa le asocieze numele la o poveste stiintifico-fantastica plecand chiar de la cea mai banala solicitare de intalnire. Din pacate, tocmai s-a creat un precedent periculos in Romania: dupa logica si modul de actiune ale lui Davidescu, de maine se pot crea N baze de date accesibile oricui despre N persoane publice sau private continand N afirmatii false, iar activitatea jurnalistica nu poate fi conditionata sa nu publice, un jurnalist nu ar trebui sa-si verifice informatiile si din alte surse. In cazul acesta, Davidescu nu numai ca nu a verificat si alte surse, dar le-a si ascuns sau chiar respins cu rea-credinta, nefiind compatibile scenariului urmarit.

Persoanele care doresc sa se informeze echidistant asupra acestui dosar de calomnie, pot regasi pe larg AICI evidentele mecanismului de fabricare fake-news marca Lucian Davidescu.

Va urma... CEDO”.