”Ne intrebam ce se intampla in Romania cu Justitia care functioneaza dupa modelul Big Brother .. ” – Pai, ce sa se intample, o sa se intample ca o sa-l regretam si pe Gheorghiu Dej (ca pe Ceausescu deja il regreta multi !) dar cu ce folos ? Nu va fi prea tarziu ? Si, de fapt cat ne trebuie sa ne trezim (dar o sa ne mai trezim vreo data) ?

adica serviciile, politia, procuratura si judecatorii sa-i lasa sa zburde in voie pe cei care comit infractiuni numai pentru ca fac parte din clasa politica. Halal judecata mon cher, dar cum ramane cu principiul nimeni nu e mai presus de lege, chiar daca si asta e facuta pentru a proteja clasa politica de restul multimii. LA puscarie fara exceptii pe criterii de avere sau pozitie sociala

kartiusko, lasa-ne, mai invata si tu drept, mai citeste dreoturile omului, ca nu stiu ce faceai in timpul lui Ceasca dar era mai bine, ca te lua secu doar daca il inhura pe Nea nicu de mama sau de sinistra! tu intrasi, fai, in Europa?

IN SFARIST STATUL AGRESOR ,SI-A DAT ARAMA PE FATA!!!IA DE LA BASESCU !!!


Tribunalul Bucuresti Sectia a III a civila
Dosar nr.7089/3/2010Termen 11.XI.2010

Doamna Mona -Lisa NEAGOE ,Presedinte al Tribunalului Bucuresti,

Subsemnatul,ENE Nicanor George, personal şi prin mandatar fiu Ene Dragoş Marian domiciliat în Bucureşti Şos.Mihai Bravu nr. 2,bl.60 B, Sc.1, Et.8.ap.45,sector 2, , in baza art.132 c.pr.civ.,coroborat cu art.134 c.pr.civ.,precum si in temeiul art.1,2,3 5,7 11,12 din CONVENŢIA CIVILĂ ASUPRA CORUPŢIEI ,formulam şi depunem prezenta

PRECIZARE 7 A COMPLETARII SI INTREGIRII CONTESTATIEI

impotriva deciziei abusive din decembrie 2009 emise de PRIMARUL GENERAL SORIN OPRESCU-emisa ca rezultat al unui ACT DE CORUPTIE , si semnata si de catre DIRECTORUL GENERAL AL D.G.J.C.L.ADRIAN IORDACHE ,SECRETARUL GENERAL ,SI ALTI INFRACTORI.
NICI LA ACEST TERMEN DE JUDECATA ,NU NE AFLAM LA PRIMA ZI DE INFATISARE, INTRUCAT PARTILE NU SUNT LEGAL CITATE SI NICI NU POT PUNE CONCLUZII . AVAND IN VEDERE CA UN STUDENT ANUL 3 AL FACULTATII DE DREPT STIE CE COLNTINE ART.134CPRCIV, NU POT CREDE CA JUDECATOAREA STANCU ,NU CUNOASTE IN VEDEREA APLICARII –CONTINUTUL EXPRES AL TEXTELOR DE LEGE INVOCATE ,RESPECTIV ART ,132,134C.PR.CIV.
ART.134 ESTE SOCOTITA CA PRIMA ZI DE INFATISARE ,ACEEA IN CARE,PARTILE ,LEGAL CITATE ,POT PUNE CONCLUZII!

TOTODATA ,pentru a inchide in mod complet cercul infractional ,,INTELEG SA CHEM IN JUDECATA SI PE Comunitatea Evreilor din Bucuresti,pe care solicit sa il citati prin PRESEDINTELE sau ,CU SEDIUL IN STR.SFANTA VINERI 9-11 SECTOR 3,PROTECTOAREA PROEVREULUI TRAIAN BASESCU -instalat si mentinut in functia suprema in stat ,A P.D.(L)A JURISTILOR INFRACTORI DE LA D.G.J.C.L .DIN P.M.B.,A PROEVREULUI PRIMAR GENERAL SORIN OPRESCU ,PRECUM SI A MAGISTRATILOR CORUPTI din INSTANTELE JUDECATORESTI ,din PARCHETELE de pe langa instantele judecatoresti ,D.N.A., C.S.M. ,I.N.M. -PUSI IN SLUJBA MINCIUNII SI NEDREPTATII !!!
Consider ca prejudiciul creat de catre COMUNITATEA EVREILOR DIN BUCURESTI care ii sprijina pe juristii infractori care au dat terenul meu in toamna anului 2006 pe mana unei fime evreiesti de proiectare numita WINTER HOUSE ,este in cuantumul cunoscut de 300.de mii de euro,evident in moneda nationala .

1. Care sunt Sponsorii Comunitatii Evreiesti din Romania?CEI LA CARE FAC EU PETITII INCA DIN 2007!!! -FCER., B'rith International, Washington, D.C. ,Ambasada Romaniei, Washington, D.C. ,, Agentia S.U.A. pentru Dezvoltare Internationala (USAID)
Toate aceste entitati ilegal interesate au pretins mincinos in rapoartele facute ,ca statul agresor roman, ar fi facut progrese in J.A.I.

Aurel Vainer, reales preşedinte al FCER
Joi, 15 Iulie 201Aurel Vainer a fost reales preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), în urma votului exprimat de delegaţi, joi, la cel de-al doilea Congres al FCER.


"Realegerea mea reprezintă o nouă angajare. Am alături de mine preşedinţi de comunităţi şi membri de toate categoriile în Consiliul de conducere şi în Comitetul director şi pot să mă înham la această treabă nouă, deşi e o treabă grea", a declarat, pentru AGERPRES, Aurel Vainer.

El a explicat că în noul său mandat sunt o serie de probleme ce ar trebui rezolvate în legătură cu comunitatea evreiască ce numără aproximativ 8.000 de membri.

"O prioritate ar fi să ne ducem la braţ cu religia mozaică, să asigurăm o viaţă cât se poate de normală oamenilor în vârstă care sunt supravieţuitori ai Holocaustului, să valorificăm tezaurul moştenit de la înaintaşi - cultural, ideologic, istoric, artistic şi de ce să nu facem cât mai multă educaţie, dar să promovăm şi mai departe politica de deschidere faţă de po******ţia românească majoritară, faţă de toate minorităţile, autorităţile publice şi societatea civilă. Nu e uşor. Vreau să crească recunoaşterea noastră şi pe plan internaţional în probleme majore ale omenirii ştiindu-se că suntem o mică comunitate, care are un angajament de luptă, de viaţă spre mai binele comunităţii", a completat preşedintele FCER.

POLITIZATA JUDECATOARE STANCU M.,CARE A PREZIDAT SEDINTELE DE JUDECATA CU REA- CREDINTA NU TINE CONT DE RIGORILE LEGII, BA CHIAR A PRETINS IN MOD MINCINOS SI DIVERSIONIST PRECUM POLITICIENII COLABORATIONISTI , CA EU AS FI RECUZAT-O LA TERMENUL PRECEDENT ,IN CONDITIILE IN CARE EU AM INTREBAT-O DOAR DACA SE ABTINE RAPORTAT LA FAPTUL CARE UN INTERES ILEGAL IN SOLUTIONAREA PREZENTEI CAUZE DOVEDIT SI DIN LUCRARILE TENDENTIOASE ALE DOSARULUI,DIN MODUL CUM A INTELES SA II APERE PE FATA PE INFRACTORII DE LA D.G.J.C.L. A P.M.B.,SI DE LA BENEFICIARII CONSTRUCTIEI EDIFICATE CU REA- CREDINTA PE TERENUL MEURESPECTIV DE S.C. MECANO EXPORT IMPORT S.A.(IN REALITATE O FIRMA A SECURITATII ) DAR SI DIN NATURA SI MARIMEA PREJUDICIILOR PRODUSE PERSOANELOR NOASTRE TIMP DE ATATEA TERMENE DE JUDECATA,IN CUANTUM DE 25.000 DE EURO IN MONEDA NATIONALA.
Reiterez sustinerile orale si scrise la fiecare terrmen de judecata –dar care nu apar in incheierile de sedinta ale instantei,ca Municiupiul Bucuresti.Primaria Municipiului Bucuresti , C.G.M.B. nu si-au indepllinit obligatia procedurala si procesuala a depunerii intampinarii- prevazuta in mod imperativ de art.114 ALIN 3 codul de procedura civila,pentru ca eu sa nu contracarez IN SCRIS sustinerile mincinoase pe care TRIBUNALUL Bucuresti o sa ramana in pronuntare cu desfiintarea dreptului meu de aparare!
STRATAGEMA SIMPLIFICATA A NEPREZENTARII IN INSTANTA A REPREZENTANTI.OR INCOMPETENTI AI ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE, S A UTILIZAT LA INTELEGERE CU MAGISTRATII CORUPTI AI INSTANTELOR JUDECATORESTI IN MAJORITATEA PROCESELOR AVUTE CU ACESTI AGRESORI INCA DIN ANUL 2008!!!
CITEZ DIN ART.118(1)INDICE 1 C.PR.CIV.INTAMPINAREA ESTE OBLIGATORIE..ALIN 3 AL ACELUIASI ARTICOL PREVEDE OBLIGATIA PRESEDINTELUI DE A II PUNE IN VEDERE CEL TARZIU PANA LA PRIMA ZI DE INFATISARE,SA ARATE …MIJLOACELE DE APARARE…DESPRE CARE SE VA FACE VORBIRE IN INCHEIEREA DE SEDINTA .”
DIN CERCETAREA LUCRARILOR DOSARULUIU,REZULTA CA NU S-A PUS IN VEDERE DE CATRE JUDECATOAREA STANCU M., PARATILOR(MUNICIPIULUI BUCURESTI ,P.M.B. ,C.G.M.B.) ,PRIN INCHEIERE SEDINTA SA DEPUNA INTAMPINARE, TOCMAI PENTRU CA ACESTIA SA SCAPE DE SANCTIUNEA PREVAZUTA DE ART.108 INDICE 1 LITERA B C.PR.CIV [NERESPECTAREA DE CATRE ACESTIA A INDATORIRILOR STABILITE DE LEGE]-CU CARE TOT EU AM FOST AMENINTAT TERMEN E TERMEN,SI NU AGRESORII PERSOANE JURIDICE
DIN CAUZA PRESIUNILOR PERMANENTE EXERCITATE IN MOD SISTEMATIC , DE DURATA,A TRAUMELOR PSIHICE LA CARE AM FOST SUPUS DE CATRE ACESTI MAGISTRATI CARE SE COMPORTA CA NISTE GARDIENI AI INCHIZITIEI,PRIN DESFIINTAREA DREPTULUI MEU LA ASIGURAREA INTEGRITATII FIZICE SI PSIHICE =ART. 22 DIN CONSTITUTIE ,MIE MANDATAR FIU MI-A CAZUT PARUL DIN CAP LA NUMAI 32 DE ANI DE ZILE .EU,TATAL MANDANT AM AGRAVATA BOALA DIN CAUZA SANTAJULUI PERMANENT ,A AMENINTARILOR ADMINISTRATIEI FINANCIARE POLITIZATA -CU EXECUTAREA SILITA A DEBITELOR PROVENITE DIN AMENZILE ABUZIV APLICATE DE MAGISTRATII INCOMPETENTI, CORUPTI SANTAJATI SI OBEDIENTI REGIMULUI BASESCIAN DE TRISTA AMINTIRE !
IN TIMP CE COPII MEI SE IMBRACA UNII DE LA ALTII,SI NU AVEM CE MANCA ORI CU CE PLATII MAJORARILE NEJUSTIFICATE LA UTILITATI CAUZATE DE LACOMIA STRAINILOR CARE AU PUS MANA PE RESURSELE SUBSOLULUI TARII NOASTRE, INSTANTELE JUDECATORESTI, NE AMENDEAZA PENTRU CA NE CEREM DREPTURILE DESFIINTATE IN 1988 DE CATRE COMUNISTI SI NERECUNOSCUTE DE NEOCOMUNISTI IMBRACATI IN STRAIE CAPITALISTE !!TOT NOI SUNTEM CALIFICATI DE CATRE INFRACTORII PARATI , CA FIIND PROCESOMANI PENTRU SA NE APARAM DREPTUL NOSTRU DE PROPRIETATE AVUT ASUPRA TRENULUI INCAPUT -CU APARENTA DE DREPT- PE MAINI STRAINE CU AJUTORUL AUTORITATILOR NEOCOMUNISTE CORUPTE NEVERIFICATE IN MOD SERIOS DE CATRE AGENTIA NATIONALA DE INTEGRITATE,CARE NU A CONTROLAT IN MOD TEMEINIC NICI AVERILE
IMBOGATITILOR JURISTI DE LA P.M.B. !EU NU NEG CA A.N.I. AFOST OPRITA DE LA LUAREA UNOR MASURI LEGALE -LA UN MOMENT DAT-CHIAR DE CATRE MAFIA DIN P.D.! DAR CUM A.N.I. ,INSTANTELE SAU PARCHETELE SA IA MASURI IMPOTRIVA COLEGULUI LOR ADRIAN IORDACHE CARE FUMEAZA INCA DIN PRIMAVARA ANULUI 2001 TRABUCURI DE LA IOANA BASESCU CONTRA SERVICIILOR PRIMITE INCA DE CAND ERA AVOCATA . COSA NOSTRA MERGE MAI DEPARTE DIN 2001 CEL PUTIN PANA IN DECEMBRIE IN 2010.
SI NU SE VA OPRI AICI!!DAR SE VA POTICNI IN PERIOADA RAPORTULUI PE J.A.I.CU TOATE ARANJAMENTELE FACUTE !
PENTRU CA, COMUNISTII NU PERMITEAU PRIN LEGE SA AI MAI MULTE LOCUINTE,EU I- AM DAT BANII LUI ENE ION PENTRU CUMPARAREA IMOBILULUI DIN SECTORUL 1 CARE A FOST DEMOLAT IN ANUL 1988 CU INCALCAREA INSASI A LEGII ,FARA INDEPLINIREA CUMULATIVA A CAUZEI DE UTILITATE PUBLICA SI A CONDITIEI PLATII UNEI JUSTE SI PREALABILE DESPAGUBIRI RAPORTAT LA ART.480 SI ART.481 COD CIVIL. ENE ION A FOST ASASINAT PRIN OTRAVIRE LENTA CU ARSENIC DE CATRE SECURITATE(COLONEL MIHAILESCU ) IN PRIMAVARA ANULUI 1997, PENTRU A PUTEA ULTERIOR ,SA PUNA MANA PE TERENUL NOSTRU ,ADEVARATI PROPRIETARI!CUM A FOST ASASINAT ENE ION CUM AU INCEPUT SA SE FACA ACTE OCULTE IN RAPORT DE MINE ,PRECUM C.V.C. NR.25630IUNIE 1997 INTRE RADA NICOLAE SI S.C. MECANO EXPORT IMPORT S.A.VIZAND CEI 500 DE MP DIN STR.,VIRGILIU,TRANSCRIS LA JUDECATORIA SECTORULUI 1-ACTE DE CARE AM FACUT ROST DEABEA IN 08.03.2010 PENTRU CA AU FOST DEPUSE LA C.AB. INTR-UN DOSAR COLATERAL CU NR.27 37 /2/2009
AM DEPUS LA DOSAR DOUA DECLARATII NOTARIALE DIN ANUL 2001-2002,ALE UNOR VECINI AI TERENULUI DIN SECTORUL 1,DIN CARE REZULTA CINE A FOLOSIT DE LA DATA CUMPARARII PANA IN 1996 TERENUL DIN STIRBEI VODA NR.170- COLT CU STR.VIRGILIU 17-22-IN SUPRAFATA DE APROXIMATIV 2000 DE M.P.
PE TOATE ACTELE EMISE DE P.M.B. LUI S C .MECANO EXPORT IMPORT S.A., IN LEGATURA CU TERENUL NOSTRU,DAR CARE LA CARE NU AVEAM ACCES,APAR SEMNATURILE INFERACTORILOR SANDU ANA ,IORDACHE ADRIAN, ANDREI CRECI .

Shimon Peres: “Israelul a cumparat Romania”,mai pe romaneste , A PRADUIT ro. !!!

Nu s-a dorit o abordăre frontale a crimelor săvîrşite în timpul comunismului, a deconspirării, investigării şi condamnării lor, cît şi a măsurilor reparatorii pentru victimele regimului, un gest asumat în campania electorală de către Alianţa Dreptate şi Adevăr. Nu doream, în fond, decît să se facă dreptate şi să se spună adevărul.

Presedintele Traian Basescu a primit, marti, medalia de onoare “Prieten al comunitatilor evreiesti din Romania – Iubitor de pace si iubitor de oameni”, din partea deputatului Aurel Vainer, presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania.
Deputatul Aurel Vainer, presedinte al FCER, i-a inmanat lui Train Basescu, la Palatul Cotroceni, medalia de onoare “in semn de apreciere a intregii activitati indreptate spre binele romanilor de toate nationalitatile si pentru prietenia aratata in mod constant evreilor de pretutindeni“, se arata intr-un comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale.
In cadrul intrevederii, reprezentantii comunitatilor evreiesti din Romania si-au exprimat gratitudinea pentru sprijinul acordat de presedintele Traian Basescu, se mai precizeaza in comunicatul Presedintiei.

O tara subjugata economic si politic de concernele evreiesti
In timp ce la Bucuresti se pregateste Cabinetul marioneta Boc IV, romanii se considera in fata unei crize economice si politice fara iesire, generata de acest guvern, prin imprumuturile la FMI, Banca Mondiala si UE * In 10.10.2007, proaspatul presedinte Shimon Peres declara: “Israel cumpara Romania…” * Si s-a tinut de cuvant * Romanii au o datorie de aproape 70 de miliarde €
Pe 10 octombrie 2007, la trei luni dupa ce a devenit presedinte al statului Israel, Shimon Peres producea o afirmatie naucitoare, la Hotelul Hilton din Tel-Aviv, in fata a sute de reprezentanti ai cercurilor diplomatice evreiesti: “Israel cumpara Manhattan, cumpara Ungaria, cumpara Romania, cumpara Polonia…”


La mai bine de doi ani putem constata ca Ungaria, Romania si Polonia sunt subjugate concernelor financiare israeliene, cele care au si produs criza financiara internationala.
In ceea ce priveste Romania, bancile sunt toate privatizate, cedate catre structuri conduse de oligarhia evreiasca, iar tara noastra are cea mai mare datorie catre FMI si Uniunea Europeana, ce se ridica la aproape 70 de miliarde de euro, dintre care numai 19,95 de miliarde se vor totaliza in urma ultimului acord stand-by. In sondajele de opinie, romanii se considera o natiune ce se afla in fata unei crize economice si politice fara iesire, cu o datorie ce ii va atinge pe durata a zeci de ani, majoritatea crezand ca ne-am intors in urma cu 20 de ani. O parte dintre intervievati declara ca pe vremea lui Ceausescu era mai bine decat in urmatorii ani ce vor veni, incepand cu 2010.
Sa mai mentionam ca Romania, Ungaria si Polonia au fost tari in care po******tia de origine evreiasca era intr-un numar mare, iar in perioada comunista acestia au migrat masiv catre nou infiintatul stat Israel. Numai in perioada lui Ceausescu aproximativ 300.000 de evrei au parasit Romania, aproape 30.000 de familii fiind vandute contra a 30-40.000 de dolari fiecare, de catre regimul comunist.
Practic, prin Banca Mondiala si prin FMI se poate spune ca ceea ce afirma Peres la Hilton in urma cu doi ani s-a adeverit.
CE NU-L MAI VREA POPORUL CARE IN SFARSIT S-A DESTEPTAT??Pentru că a minţit cînd a condamnat comunismul
„Preşedintele e foarte ocupat şi, de altfel, acest subiect nu este pe agenda sa în prezent“, ne-a spus din prima consilierul prezidenţial (pe atunci) Claudiu Săftoiu. Radu Ioanid, director la Memorialul Holocaustului din Washington şi, deopotrivă, un bun cunoscător al istoriei comunismului în România, a început prin a susţine că un asemenea act de condamnare a regimului comunist, pe de o parte simbolic, prin întocmirea unui raport precum cel din timpul regimului Iliescu privind Holocaustul, cît şi prin aducerea în faţa justiţiei a celor vinovaţi pentru crime şi abuzuri înainte de 1989 nu va fi privit cu nici un fel de suspiciune de către comunitatea evreiască drept o acţiune concurenţială, ci complementară, o asumare necesară. În fond, am completat eu, Holocaustul şi crimele comunismului sînt cele două feţe ale aceleiaşi monede – crima împotriva umanităţii, ambele sînt imprescriptibile şi trebuie tratate ca atare, ceea ce, în timpul celor zece ani cît Iliescu şi eşalonul doi din fosta nomenclatură au deţinut puterea politică, nu avea cum să fie posibil. Nu se puteau condamna pe sine.

Nici pînă în ziua de azi, cînd şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a fost practic amputat de către Guvernul Boc, prin aceea că nu se mai ocupă de investigaţii, ci de studii fundamentale şi de organizarea de colocvii (sugestiv, din Hotărîrea de Guvern care îi statuează din februarie 2010 activitatea lipseşte termenul „Securitate“), nici un activist de partid sau ofiţer de securitate nu a fost nici măcar citat de organele judiciare în vreo anchetă cu privire la faptele sale din trecut. Deşi, dacă e să credem, au slujit un regim „ilegitim şi criminal“. Cei ce au crezut sincer în condamnarea comunismului s-au dovedit a fi nişte naivi. Au chibiţat doar un joc politic, în care preşedintele a cîştigat la cacealma, cu un singur as scos din mînecă, susţinerea intelectualităţii. Din care o mare parte nici pînă azi nu vrea să admită că a fost trasă pe sfoară.
DE CE VREA SA SCAPE DE EL NATIUNEA ?Pentru că a ajuns nomenclaturist, după ce a colaborat cu Securitatea
În Decembrie 1989, în momentul căderii regimului comunist, Traian Băsescu făcea parte din eşalonul al treilea al nomenclaturii comuniste, aşa cum apare funcţia sa de atunci în „Nomenclatorul funcţiilor de partid şi de stat“, documentul care statua cine face parte din elita comunistă. El era, reamintesc, directorul general al Inspectoratului de Stat al Navigaţiei Civile din Ministerul Transporturilor. De altfel, într-un interviu acordat cotidianului Evenimentul zilei în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2004, Traian Băsescu a recunoscut, după cum am mai arătat, că dosarul său de director a fost aprobat de Elena Ceauşescu: „În octombrie 1989 am fost chemat acasă [de la post de la Anvers, unde era şeful Agenţiei Comerciale NAVROM – n.n.] şi numit, de către ministrul Transporturilor de atunci, inspector general al navigaţiei civile. Era o funcţie foarte mare, cu rang de director general în Ministerul Transporturilor [...]. Fusese destituită toată conducerea Ministerului Transporturilor pe departamentul naval şi au fost căutaţi oameni noi, care să nu fie contestaţi [se înţelege că pe linie de partid – n.n.], fiindcă dosarul îl aproba Cabinetul 2: Elena Ceauşescu“. Dar, pînă să ajungă în faţa Elenei, dosarul său a stat ani de zile sub ochii Securităţii, cu care colaborase.
Am prezentat pe larg în numerele trecute ale revistei în ce a constat colaborarea lui Traian Băsescu cu poliţia politică comunistă. Aici doar rezum documentele care o probează. În primul rînd, numele său apare în Registrul cu persoanele din rîndul membrilor PCR din judeţul Constanta pentru care s-a dat aprobarea să sprijine munca de Securitate. În acest Registru, în care se regăsesc informatorii membri de partid din judeţul Constanţa, la poziţia 19 de la litera B, se găseşte Băsescu Traian, care lucra pe atunci ca ofiţer II la Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Constanţa. Traian Băsescu era folosit ca „sursă“ de locotenentul major de securitate Mihai Avramides.

Numele lui Traian Băsescu mai apare înRegistrul jurnal pentru evidenţa reţelei informative din judeţul Constanţa, conţinînd datele de identificare a colaboratorilor Securităţii din acest judeţ. Aici, la numărul de înregistrare 17592 din data de 25.02.1977, apare acelaşi Băsescu Traian, colaborator al Securităţii, cu dosarul personal nr. 3990. Registrul mai arăta că, la data de 3 august 1978, dosarul personal de colaborator al lui Traian Băsescu a fost primit la Arhiva Securităţii cu adresa de însoţire nr. 0043467, iar, ulterior, se menţionează că dosarul personal 3990 al colaboratorului Traian Băsescu a fost distrus, întocmindu-se în acest sens un proces verbal cu numărul 58212, la 15 august 1979, în conformitate cu normele interne care priveau colaborarea Securităţii cu membrii de partid.
Colaborarea preşedintelui Băsescu cu Securitatea este dovedită şi de corespondenţa internă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale (MApN) din 2004, în urma căreia MApN a transmis CNSAS-ului o adresă prin care confirma că acesta a fost colaborator al Direcţiei a IV-a a Securităţii (Contrainformaţiile Militare). Aceasta avea la bază adresa nr. 0860 din 16 august 2004, trimisă de generalul de brigadă dr. Gheorghe Nicolaescu, şeful Direcţiei Siguranţă Militară, generalului locotenent Gheorghe Rotaru, şeful DGIA, care confirma colaborarea lui Traian Băsescu cu „ceiştii“. Conform documentului, „în evidenţa depozitului de arhivă se află Registrul-jurnal pentru evidenţa reţelei informative a Comandamentului Marinei Militare Constanţa, Băsescu Traian, născut la data de 04.11.1951, a fost colaborator al organelor de contrainformaţii militare, pe timpul cît era elev al Institutului de Marină, avînd dosarul personal nr. 3990/ 09.11.1973“.

Multă vreme Serviciul Român de Informaţii a negat că ar deţine documente cu privire la colaborarea preşedintelui Băsescu cu Securitatea. Dar, ulterior, chiar CNSAS confirma că a primit şi de la SRI, nu doar de la MapN, mai multe documente referitoare la colaborarea lui Traian Băsescu (potrivit Deciziei nr. 310/ 26.09.2006 a CNSAS). Ele sînt astfel enumerate: Registrul inventar-arhivă al fondului reţea Constanţa, în care se regăsesc toţi colaboratorii Securităţii din judeţul Constanţa, Registrul Jurnal pentru reţeaua informativă al U.M. 02150 Mangalia, în care se regăsesc toţi colaboratorii Securităţii de la Institutul de Marină, Procesul-verbal de distrugere al dosarului nr. 3990/1972, dosarul de colaborator al Securitătii pe numele Traian Băsescu. Aşa cum cu satisfacţie abia ascunsă, acesta afirma: „problema cu dosarul meu e că nu e“. Oricum, decizia Consiliului CNSAS cu privire la preşedinte a fost salvatoare: nu a colaborat cu Securitatea ca poliţie politică, după sintagma impusă în parlament de domnul Corneliu Turianu, cel propus de Partidul Democrat al domnului Băsescu în colegiul CNSAS.
Presedintele TB: Tribunalul Bucuresti este in prag de colaps 28 Sep 2010
Judecatoarea Mona Lisa Neagoe, presedintele Tribunalului Bucuresti, a declarat pentru Jurnalul National: "Romanii au constientizat ca au acces la justitie si ca-si pot valorifica drepturile recunoscute de legeprin introducerea actiunilor in instante. Nemultumirile sunt legate de durata procedurilor si de practica neunitara.
Durata procedurilor este afectata de lipsa de resursa umana, de portitele legale care permit partilor sa tergiverseze procesele.Practica neunitara se datoreaza si ambiguitatii legii, modificarilor succesive ale unor legi foarte importante. Exista o lipsa de previzibilitate in domeniul legislativ care se repercuteaza si in domeniul hotararilor judecatoresti. Tribunalul Bucuresti



Judecatorul Laura Andrei vicepresedintele TRIBUNALULUI BUCURESTI si coordonatorul anticoruptie al Societatii Academice Romane, Laura Stefan, au discutat online despre raportul Comisiei Europene asupra justitiei din Romania care a fost lansat miercuri.
• Intalnirea s-a incheiat
Laura Stefan este coordonator anticoruptie la Societatea Academica Romana. Este absolventa unui Master of Law la Cambridge University. A ocupat functia de director in Ministerul Justitiei in timpul mandatului Monicai Macovei, si a participat la adoptarea si implementarea strategiei anti-coruptie.

Laura Andrei este judecator la Curtea de Apel Bucuresti din anul 2000. A absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti si Colegiul Franco-Roman cu specializarea in Dreptul Afacerilor.

Mentionari din raport:
• Continuarea monitorizarii pe justitie din cauza progreselor insuficiente, in ciuda adoptarii codurilor.
• Critici aduse Parlamentului pentru blocarea anchetelor penale sau aprecierea activitatii DNA.
• Informatii care au aparut si in evaluarea precedenta - raportul din vara anului 2008 - a Bruxelles-ului.
BUCURESTI: Ce le-a spus Basescu membrilor misterioasei organizatii "Trilaterala" si ce probleme a dezbatut elita Europei; Vezi cum arata o casa de 8,5 mil. euro, cea mai scumpa scoasa la vanzare in Capitala; Fabrica Titan va produce chifle McDonald’s pentru mai multe tari din regiune; Deszapezirea Capitalei, in impas; Angajatii Metrorex ameninta cu greva; Medcenter va investi 7 mil. euro intr-un laborator central de analize; Elan Schwartzenberg: Trebuie impozitate bancile si operatorii de telefonie!

Preşedintele României, Traian Băsescu, a oferit sâmbătă, 16 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, un Dineu în onoarea participanţilor la cea de a XXXIV-a Reuniune Europeană a Comisiei Trilaterale.
In contrast cu nivelul si orientarea discursului public autohton, Bucurestiul a gazduit, discret, in ultimele trei zile, intalnirea anuala europeana a Comisiei Trilaterale, unde elita internationala a dezbatut subiecte privind viitorul Europei, relatiile cu China si Rusia, sau situatia Transnistriei.

Dupa o prezentare destul de vasta a situatiei din Romania, prezidata chiar de Isarescu, filonul discutiilor din prima zi s-a concentrat cu precadere pe viitorul Uniunii Europene si al monedei unice, pornind de la evolutia crizei din Grecia si pozitia Germaniei, cea mai mare economie din regiune si cel mai important contributor net la bugetul UE.

Dezbaterile de la Bucuresti sugereaza ca viitoarea agenda europeana se va focusa pe relatia intre setarea unor reguli mai stranse pentru statele membre si disponibilitatea pentru solidaritate, scrie Wall-Street.ro

8,5 milioane de euro este suma cerută de actualul proprietar pentru fostul sediu al Institutului de cercetare-dezvoltare în ştiinţe fizice şi naturale IMOD Bucureşti. Imobilul are 25 de camere şi este situat pe strada George Clemenceau, la numai câţiva metri de Calea Victoriei.

Suprafaţa totală desfăşurată a clădirii este de aproximativ 4.000 de metri pătraţi şi ocupă un teren de 2.300 de metri pătraţi. Este creaţia arhitectului Albert Galleron


,PRESEDINTELE ,PREMIERUL CSM-UL SI MINISTERUL JUSTITIEI REPREZINTA NUCLEUL INFRACTIONAL DIN MOMENT CE PROPUNE EXONERAEA RASPUNDERII MAGISTRATILOR











CUM INCERCA SOROS INTERES PROPRIU SA COORDONEZE IN MOD ABSOLUT JUSTITIA ROMANA PRIN PROPULSAREA LUI VICTOR ALISTAR(ETNIC TIGAN)IN C.S.M. CARUIA I-AM TRANSMIS CATEVA PETITII DESPRE ABUZURILE DIN P.M.B.ACOPERITE DE INSTANTELE JUDECATORESTI ,CA SI DE MINISTERUL JUSTITIEI,PE VREMEA MINISTERIATULUI MONICAI MACOVEI- CU CARE FACEA ECHIPA!
Patru candidati din societatea civila se bat pe doua scaune in CSM: Victor Alistar, Mihai Rapcea, Corina Dumitrescu si Maria Cristina Ana!
Miercuri, 20 Octombrie 2010 In cursa pentru cele doua posturi din CSM desemnate reprezentantilor societatii civile si-au depus dosarele la Senat patru candidati:
- Victor Alistar Propunerea acestuia a fost facuta de catre Asociatia Magistratilor din Romania (AMR),Transparency International, Asociatia Pro Democratia, Agentia de Monitorizare a Presei si Facultatea de Drept a Universitatii Danubius Galati. Victor Alistar este si avocat, dar si profesor la SNSPA.
- Mihai Rapcea, avocat, a fost propus de catre Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990-1991. A capatat notorietate dupa ce a devenit aparator i marele dosar ”Bivolaru-MISA”.
- Corina Dumitrescu, fost secretar in cadrul Ministerului Justitiei, a fost propusa de Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Bucuresti - Facultatea de Stiinte Juridice si Administrative.
- Maria Cristina Ana, propunerea acesteia vine din partea Societatii Academice Romane, unde exista experti din nucleul dur al fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei. Procedura de alegere a membrilor societatii civile in CSM
Conform Legii 317/2004 privind organizarea si functionarea CSM, pentru alegerea celor doi reprezentanti ai societatii civile din cadrul Consiliulului, organizatiile profesionale ale juristilor, consiliile profesionale ale facultatilor de drept acreditate, asociatiile si fundatiile, care au ca obiect unic de activitate apararea drepturilor omului, confederatiile sindicale si patronale reprezentative la nivel national, propun Biroului Permanent al Senatului cate un candidat. De asemenea, pot fi alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanti ai societatii civile care sunt specialisti in domeniul dreptului, cu o vechime de cel putin 7 ani in activitatea juridica, se bucura de inalta reputatie profesionala si morala, nu au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990, nu au colaborat cu acestea si nu au un interes personal care influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege si nu au calitatea de membru al unui partid politic si nu au indeplinit in ultimii 5 ani functii de demnitate publica. Propunerile de candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului, intre a 90-a zi si a 60-a zi inainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Senatul ii alege pe cei doi reprezentanti ai societatii civile in CSM potrivit regulamentului acestei camere.
Mandatul membrilor actualului Consiliu expira pe 11 ianuarie 2011, data pana la care Senatul ii va valida pe noii membri ai Consiliului. Viitorii membri ai CSM vor avea activitate permanenta obligatorie. La sfarsitul lunii mai, actualul Consiliu a decis ca trei dintre membri alesi dupa 2004 isi pot finaliza mandatele in noul Consiliu, avand in vedere ca au avut mandate mai mici de sase ani, cat prevede legea. Este vorba despre actualul vicepresedinte al CSM, procurorul Gratiana Isac, dar si despre procurorul Bogdan Licu si judecatorul Ana Maria Labus. Pana acum, din 53 de procurori si judecatori inscrisi in cursa electorala pentru CSM au ramas pentru turul final, 38 de judecatori si procurori. La data de 1 noiembrie 2010sunt programate adunarile generale din instantele si parchetele din toata tara, in vederea desemnarii viitorilor membri ai Consiliului, iar 15 decembrie 2010 este data limita pana la care actualul Consiliu trebuie sa trimita la Senat, spre validare, lista cu noii membri.
DE CE TRAIAN BASESCU ,P.D.L.-UL SI SORIN OPRESCU ,AU PROPUS CA PRIMARIA Municipiului BUCURESTI SA ISI MUTE SEDIUL DIN B-dul REGINA ELISABETA NR.47 ?PENTRU CA VECINI LA 25 DE M ERAU INSTITUTIILE SOLIDARIZATE INFRACTIONAL de atatia ani de zile :ARHIVELE CENTRALE ALE STATULUI CA SI ASOCIATIA MAGISTRATILOR ROMANI ,ori Institutul National al Magistraturii cu sediul notoriu B-dul. Regina Elisabeta nr. 53, sector 5 .ASTFEL SE INCEARCA DUCEREA IN EROARE A CELOR CARE FAC LEGATURA indisolubila DINTRE FOSTUL PRIMAR GENERAL TRAIAN BASESCU ,SI MAGISTRATII CARE DADEAU HOTARARI FAVORABILE P.M.B. SI NEFAVORABILE JUSTITIABILILOR REVENDICATORI ORI ,SI SOLICITANTI PE LEGEA NR.10/2001-AI IMOBILELOR PRELUATE ABUZIV DE CATRE STATUL COMUNIST, EVIDENT IN SCOPUL NEGARII AFACERILOR JUDICIARE FRAUDULOASE SI DECI A SALVARII JURISTILOR SEFI MAFIOTI AI D.G.J.C.L. AI P.M.B.! CE AU FACUT DIN ANUL 1993 PANA IN PREZENT,TIMP DE 17 ANI DE ZILE ACELE JUDECATOARE TINERE CARE REPREZINTA DE ANI BUNI DE ZILE TRIBUNALUL BUCURESTI?AU FAVORIZAT PE INFRACTORII DE LA P.M.B. DE LA PRIMARIA SECTORULUI 2,ALTE INSTITUTII PUBLICE , PENTRU A AJUNGE SI A SE MENTINE IN FRUNTEA TRIBUNALULUI BUCURESTI CU AJUTORUL I.N.M.,C.S.M.,POLITICULUI CORUPT SI TRAFICANT [PARTIDUL DEMOCRAT] !

INSTITUTUL NATIONAL AL MAGISTRATURII
Judecător: Laura Andrei
PROGRAMA ANALITICA
A DISCIPLINEI DREPTUL FAMILIEI
2007-2008

Anul

Semestrul Nr. de ore Modul de verificare
Prelegeri Dezbateri
Continuă


I
II
- 2 ore/saptamana
32

I.PREZENTARE GENERALA A CURSULUI:
Obiectivele cursului:Actualizarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor privind principalele instituţii de dreptul familiei şi evoluţia legislaţiei, doctrinei şi jurisprudenţei române şi străine în acest domeniu;
- Cunoaşterea jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului referitoare la respectarea drepturilor şi libertăţilor prevăzute de “Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, care se referă la probleme de dreptul familiei;Actualizarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor privind instituţiile dreptului procesual civil aplicabile în speţele referitoare la probleme de dreptul familiei.
IN DECEMBRIE 2009,BASESCU TRAIAN A PARTICIPAT LA CONGRESUL E.P.P.DE LA BONN-IN CALITATE DE INVITAT .ALOCATIUNI AU AVUT DIN PARTEA E.P.P.- J.MANUEL BAROSSO-PRESEDINTELE COMISIEI EUROPENE,HERMAN VAN ROMPUY-PRESEDINTE AL CONSILIULUI EUROPEAN .E.P.P. APARTINE SPIONAJULUI IEZUIT .TOKES ESTE AGENT AL VATICANULUI.
ANEXEZ PREZENTEI,DOVADA(TITLURILE EXECUTORII ,DEBITELE REPREZENTATE DE AMENZILE ABUZIVE [IN CUANTUM TOTAL DE 300..000 DE MII DE LEI VECHI ]DATE DE MAGISTRATII OBEDIENTI CORUPTI SI SANTAJATI DE CATRE POLITIA POLITICA BASESCIANA.MAFIA JUDICIAR ADMINISTRATIVA ESTE CONSTITUITA IN RINCIPAL DIN URMATORII CAPI TERITORIALI: LIDIA BARBULESCU STANCIU DOINA LIVIA,ANTON PANDREA,JIDOVU NICU, DRAGOMIR IULIAN,DANIEL SEVERIN ,IONEL RADU,IACOB ELENA CORALIA -CARE FORMEAZA NUCLEUL SISTEMULUI MAFIOT DIN JUSTITIE SI AFACERI INTERNE) UNEI PARTI DIN PREJUDICIUL CREAT DE COAUTORII SPECIALIZATI IN IMBOGATIREA FARA JUST TEMEI!
Ce le-a spus Băsescu membrilor misterioasei organizaţii "Trilaterala"
17 OCTOMBRIE 2010

• foto(1)
Ce le-a spus Băsescu membrilor misterioasei organizaţii "Trilaterala"
Preşedintele României, Traian Băsescu, a oferit sâmbătă, 16 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, un Dineu în onoarea participanţilor la cea de a XXXIV-a Reuniune Europeană a Comisiei Trilaterale.
Vă prezentăm textul integral al alocuţiunii şefului statului:

"Stimate domnule preşedinte,
Distinşi membri şi participanţi,
Înainte de toate, doresc să vă urez un călduros bun venit în România şi la Palatul Cotroceni. Mă bucură în mod deosebit organizarea celei de-a XXXIV-a reuniuni regionale europene a Comisiei Trilaterale la Bucureşti şi sper că, şi de această dată, vor fi formulate propuneri utile în sprijinul îndeplinirii obiectivelor majore ale organizaţiei dumneavoastră - democratizarea şi liberalizarea economică.
Cuvântul cheie în ducerea la bun sfârşit a acestui demers este cooperarea. Alături de solidaritate, cooperarea trebuie să constituie fundamentul societăţii contemporane. Fără cooperare nu poate exista progres. Nicio ţară, nicio societate şi niciun individ nu dispun de forţa necesară gestionarii problemelor globale. Împreună, însă, toate aceste forţe se amplifică şi capătă masa critică ce poate genera schimbarea.
Doamnelor şi domnilor,
Cooperarea defineşte şi abordarea României faţă de vecinătate, care este o prioritate a politicii sale externe. Interesul primordial al României în propria regiune constă în stimularea dezvoltării unor societăţi democratice, prospere şi stabile, capabile să gestioneze în mod eficient provocările actuale. Astfel de societăţi nu se pot dezvolta în mod autarhic, ci numai prin cooperare cu partenerii externi, în special cu statele vecine.
Prin poziţia sa geografică, România este obligată să dovedească mai multă creativitate în politica regională decât, de pildă, ţările din centrul Uniunii Europene. Proximitatea noastră este complexă şi eclectică: ne învecinăm atât cu state membre, cât şi cu zone încă incomplet stabilizate, care ridică numeroase provocări legate de slaba guvernanţă, identităţi naţionale fragile şi, mai ales, conflicte îngheţate - o reală ameninţare la adresa stabilităţii europene. Soluţionarea acestor conflicte este esenţială pentru integritatea şi stabilitatea ţărilor afectate şi trebuie să reprezinte o preocupare imediată a Uniunii Europene.
Lipsa de rezultate concrete i-ar pune sub semnul întrebării angajamentul real faţă de aceste ţări. În acelaşi timp, Uniunea Europeană trebuie să-şi consolideze rolul în regiunea Mării Negre şi să-şi echilibreze dialogul cu cele două puteri regionale, Federaţia Rusă şi Turcia. Această abordare ar oferi celorlalte state riverane şansa de a-şi soluţiona în mod echitabil problemele de interes naţional.
Vecinătatea reprezintă, pentru noi, atât o provocare, cât şi o oportunitate, mai ales în domeniul economic. Prin urmare, politicile Uniunii Europene trebuie direcţionate atât în ceea ce priveşte consolidarea democratică a statelor din regiune, cât şi spre susţinerea eforturilor noastre în domeniul asigurării securităţii energetice. Atragerea resurselor nu poate fi materializată în condiţii de eficienţă şi predictibilitate atâta timp cât ţările de origine sau de tranzit sunt marcate de insecuritate.
O simplă privire pe hartă ne arată că România poate fi o poartă de intrare în Europa pentru două mari fluxuri de hidrocarburi: din zona Mării Caspice şi din Orientul Mijlociu. În acest sens, România şi-a asumat, în propriul interes, dar şi în interesul Uniunii Europene, dezvoltarea unor relaţii speciale cu ţările din Caucazul de Sud şi din Asia Centrală.
În acelaşi timp, menţinerea Balcanilor de Vest într-un areal de incertitudine în lipsa unor perspective clare de aderare la structurile europene perpetuează focare de instabilitate cu potenţial de amplificare în regiune.
Doamnelor şi domnilor,
Propria noastră experienţă a dovedit că singurul stimulent cu adevărat eficient al reformării unei societăţi îl constituie perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Niciun alt orizont nu are suficientă putere de convingere pentru a impulsiona desfăşurarea reformelor necesare transformării radicale a societăţilor unor ţări marcate de dictatură sau războaie.
Pe cale de consecinţă, România susţine şi va continua să susţină continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene în vecinătatea sudică şi estică. Ultimul val de extindere, desfăşurat în două etape - în 2004 şi în 2007 - a consemnat acceptarea ca membri a fostelor state comuniste din centrul Europei, la care s-au adăugat o serie de ţări din sud. În mod natural, următorul val de extindere trebuie să vizeze restul ţărilor europene din sudul Uniunii, şi anume Albania, statele din Balcanii de Vest, Republica Moldova şi Turcia.
Din punct de vedere al integrării europene, includerea Republicii Moldova în grupul ţărilor situate în Balcanii de Vest este o necesitate. Dimensiunile sale reduse îi permit să avanseze mai rapid pe drumul integrării, apropiindu-se, mai degrabă de statele din Balcanii de Vest, decât de cele estice.
Noi avem un interes major în susţinerea parcursului european al Republicii Moldova şi Serbiei, ţări cu care ne învecinăm direct. Ambele provin din destrămarea unor foste ţări multinaţionale, URSS şi, respectiv, Iugoslavia. Ambele au cunoscut, relativ recent, efectele dramatice ale războiului. Ambele se confruntă cu problema separatismului. Ambele au trecut printr-o dictatură. Şi, în sfârşit, ambele sunt guvernate, astăzi, de regimuri democratice pro-europene şi se bucură de un masiv sprijin po******r pentru integrarea europeană.
Serbia este cheia stabilităţii şi securităţii în Balcanii de Vest. Administraţia de la Belgrad, care şi-a demonstrat orientarea pro-europeană inclusiv prin poziţia adoptată în Adunarea Generală a ONU, trebuie susţinută şi încurajată să continue pe acest drum.
Afinităţile României faţă de Republica Moldova nu constituie un secret. Suntem o singură naţiune, cu o istorie comună până în 1940, care trăieşte în două ţări, vorbeşte aceeaşi limbă şi îşi extrage seva din aceeaşi cultură. Continuarea avansului Republicii Moldova către Uniunea Europeană depinde în mod crucial de menţinerea la putere a Alianţei pro-europene, după alegerile din luna noiembrie a acestui an.
În viziunea noastră, procesul de extindere a Uniunii Europene se va finaliza odată cu aderarea ţărilor europene din vecinătatea sudică şi estică, în baza principiului diferenţierii şi în conformitate cu nivelurile lor de ambiţie. Deşi este evident că, deocamdată, aderarea la Uniune a acestor ţări nu constituie o perspectivă imediată, trebuie să menţinem o abordare orientată spre aderare pentru a le motiva să continue reformele interne de liberalizare şi democratizare. Vă propun, de aceea, să fim solidari cu aceste state, ai căror locuitori nu beneficiază, încă, de oportunităţile de care se bucură majoritatea cetăţenilor europeni.
Doamnelor şi domnilor,
Cu certitudine, o Românie consolidată economic după depăşirea crizei, poate fi un pilon major al intereselor Uniunii Europene în regiune. În acelaşi timp, România poate fi catalizatorul proceselor de integrare europeană a ţărilor din Balcanii de Vest şi a Republicii Moldova.
Ce-i trebuie României pentru a se consolida economic?
În primul rând, dezvoltarea infrastructurii de transport.
În al doilea rând, valorificarea potenţialului agricol şi turistic pe care România îl are.
În al treilea rând, utilizarea eficientă a fondurilor europene.
În al patrulea rând, atingerea integrală a obiectivelor asumate prin Strategia Europa 2020 şi valorificarea Strategiei Dunării.
Şi, nu în ultimul rând, atragerea investiţiilor străine într-un mediu economic prietenos.
Succesul unui astfel de proces va oferi cetăţenilor români prosperitate bazată pe creştere economică reală, iar dumneavoastră un partener solid pentru promovarea democratizării şi liberalizării economice în regiunea Balcanilor de Vest până în zona extinsă a Mării Negre.
Mizăm pe sprijinul dumneavoastră!
Vă mulţumesc pentru atenţie."
DE CE IN ROMANIA NU ESTE VALABILA RUGACIUNEA JUDECATORULUI PRECUM IN STATELE MEMBRE U.E.?

MASONUL ADRIAN SEVERIN ESTE UNCHIUL JUDECATOIRULUI CORUPT DANIEL SEVERIN CARE S-A SOLIDARIZAT CU MAFIA JUDUICIRA ALATURI DE JUDECATORUL RADU IONEL DE LA CAB PENTRU AII SCAPA DE RASPUNDERE PE INFRACTORII JURISTI DE LA DGJCL A PMB DAR SI PENTRU MITA (10 MII DE EURO DE FIECARE )LUATA DE LA SC MECANO EXPORT IMPORT SA!!
MAGISTRATIIROMANI NU AU NICI UN DUMNEZEU .CUM SA SE MAI ROAGE EI!!!SINGURA JUDECAT DE CARE VOR AVEA PARTE ,ESTE JUDFECTA DIVINA !!!!!! DE ASTA NU SCAPA SIGUR !!!!!
Rugaciunea unui judecator



Doamne! Eu sunt unica fiinţă pe lume căreia Tu i-ai dat o părticică din atotputernicia Ta; putere de a condamna sau a achita pe semenii mei.
În faţa mea persoanele se înclină; la cuvântul meu ele aleargă; la vorbele mele ele ascultă; poruncilor mele ele se supun; la sfaturile mele ele se împacă, se despart sau îşi părăsesc bunurile lor.
La semnul meu uşile închisorilor se închid, în urma condamnatului, sau de deschid, pentru libertate.
Sentinţa mea poate schimba sărăcia în belşug şi bogăţia în mizerie. De hotărârea mea depinde destinul multor vieţi. Înţelepţi sau ignoranţi, bogaţi sau săraci, bărbaţi sau femei, cei care se vor naşte, copiii, tinerii, nebuni şi muribunzii, toţi sunt supuşi, de la naştere şi până la moarte, legii pe care eu o reprezint şi justiţiei pe care o simbolizez.
Ce grea şi teribilă povară ai pus, Doamne pe umerii mei!
Ajută-mă, Doamne, ca eu să fiu vrednic de această înaltă misiune! Măreţia acestui oficiu să nu mă ispitească. Orgoliul sau mândria să nu mă încânte şi măririle deşarte să nu mă încurajeze.
Unge, Doamne, mâinile mele; încurajează fruntea mea, o Duh al meu, pentru ca să fiu ministrul dreptăţii pe care Tu ai creat-o, pentru societatea oamenilor.
Fă din toga mea o mantă incoruptibilă! Pana mea să nu fie un pumnal care răneşte, ci să fie săgeata care indică traiectoria Legii, pe drumul justiţiei.
Ajută-mă, Doamne! Fă-mă ca să fu drept şi hotărât, cinstit şi curat, moderat şi blând, deschis şi umilit. Să fiu necruţător faţă de greşeli, dar înţelegător cu cei care greşesc. Prieten al Adevărului şi ghid pentru cei ce-l caută. Să fiu cel ce aplică legea, dar, înainte de toate, acela care o împlineşte. Nu-mi permite niciodată să-mi spăl mâinile, ca Pilat în faţa nevinovăţiei şi nici să arunc, ca Irod, pe umerii celui batjocorit, haina de ruşine. Să nu mă tem de Cezar de împărat, şi nici de frica lui să întreb poporul: Baraba sau Iisus?
Verdictul mea să nu fie o anatemă dureroasă, ci un mesaj care regenerează, un cuvânt care reconfortează, lumina care clarifică, apa care spală, sămânţa care încolţeşte, floarea care ţâşneşte din amărăciunea unei inimi umane. Sentinţa mea să poată aduce uşurare celui mâhnit şi curaj celui persecutat. Ea să sece lacrimile văduvei şi să înceteze plânsul orfanilor. Iar când vor trece prin faţa scaunului de judecată, pe care eu şed, zdrenţăroşii, mizerabilii, dezmoşteniţii, fără credinţă şi fără nici o speranţă în oameni, călcaţii în picioare, alungaţii, chinuiţii, a căror gură salivează, fără a avea pâine ca să mănânce, a căror faţă se spală cu lacrimi de durere, de umilinţă şi de dispreţ, ajută-mă, Doamne, să alin foamea şi să astâmpăr setea lor după dreptate. Ajută-mă Doamne!
Când momente din viaţa mea vor fi umbrite, când spini şi pălămidă îmi vor răni picioarele, când răutatea oamenilor va fi mare, când flăcările urii se vor aprinde şi pumnul se va ridica să lovească; când machiavelismul şi înşelăciunea se vor introduce în locul Binelui şi vor răsturna legile raţiunii; când ispita va întuneca gândirea mea şi va tulbura simţurile mele, ajută-mă, Doamne!
Când mă voi frământa în nesiguranţă, luminează-mi mintea; când voi ezita să iau o hotărâre, însufleţeşte-mă; când voi cădea, ridică-mă!
Şi, în sfârşit, când, într-o zi, voi muri, va trebui să apar în Augusta ta faţă, pentru ultima judecată, priveşte cu milă spre mine, Pronunţă, Doamne, Sentinţa Ta!

Judecă-mă ca Dumnezeu.
Eu am judecat ca om.

Tradusă Dr.George Surdu
DE CE NU SE RESPECTA DE CATRE MAGISTRATI SI CSM CODUL DEONTOLOGIC AL MAGISTRATILOR ???
CODUL DEONTOLOGIC
al judecătorilor şi procurorilor



CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor stabileşte standardele de conduita a acestora, conforme cu onoarea şi demnitatea profesiei.
ART. 2
(1) Respectarea normelor cuprinse în prezentul cod deontologic constituie un criteriu pentru evaluarea eficientei calităţii activităţii şi integrităţii judecătorilor şi procurorilor.
(2) Evaluarea se face de către organele competente, potrivit legii.

CAP. II
Independenta justiţiei

ART. 3
(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi sa apere independenta justiţiei.
(2) Judecătorii şi procurorii trebuie sa-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi impartialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influentelor de orice natura.
(3) Judecătorii şi procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice fapta de natura sa le afecteze independenta, imparţialitatea sau reputaţia profesională.
ART. 4
(1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu judecătorii şi procurorii nu trebuie sa fie influentati de doctrine politice.
(2) Judecătorii şi procurorii nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o formaţiune politica, nu pot participa la colectarea fondurilor pentru formaţiunile politice şi nu pot permite folosirea prestigiului sau a imaginii lor în astfel de scopuri.
(3) Judecătorii şi procurorii nu pot sa acorde nici un fel de sprijin unui candidat la o funcţie publica cu caracter politic.
ART. 5
(1) Judecătorii şi procurorii nu se pot servi de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice.
(2) Judecătorii şi procurorii nu pot participa la reuniuni publice cu caracter politic.
ART. 6
(1) Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta imaginea justiţiei.
(2) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne ori internaţionale.
(3) Judecătorii şi procurorii pot fi membri ai societăţilor civile sau academice, precum şi ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

CAP. III
Promovarea supremaţiei legii

ART. 7
Judecătorii şi procurorii au îndatorirea sa promoveze suprematia legii, statul de drept şi sa apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.

ART. 8
Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi sa respecte egalitatea cetăţenilor în fata legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, sa respecte şi sa apere demnitatea, integritatea fizica şi morala a tuturor persoanelor care participa, în orice calitate, la procedurile judiciare.

CAP. IV
Imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor

ART. 9
(1) Judecătorii şi procurorii trebuie sa fie impartiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi sa decidă în mod obiectiv, liberi de orice influente.
(2) Judecătorii şi procurorii trebuie sa se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natura sa altereze încrederea în imparţialitatea lor.
ART. 10
În caz de incompatibilitate, judecătorii şi procurorii sunt datori sa se abţină, potrivit legii.
ART. 11
(1) Judecătorilor şi procurorilor le este permis sa acorde asistenta juridică, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor, descendenţilor sau soţilor lor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela ori curatela acestora. În asemenea situaţii, nu le este ingaduit sa se folosească de calitatea de judecător sau procuror pentru a influenta soluţia instanţei de judecata sau a parchetului ori pentru a crea aparenta unei astfel de influente.
(2) Relaţiile de familie şi sociale ale judecătorilor şi procurorilor nu trebuie sa influenteze soluţiile pe care le adopta în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
(3) Judecătorilor şi procurorilor le este interzis sa intervină pentru soluţionarea unor cereri, sa pretindă ori sa accepte rezolvarea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal. Imixtiunea în activitatea altor judecători şi procurori este interzisă.

CAP. V
Exercitarea îndatoririlor profesionale

ART. 12
Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi sa-şi îndeplinească cu competenta şi corectitudine îndatoririle profesionale, sa respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine de serviciu.
ART. 13
Judecătorii şi procurorii sunt datori sa depună diligenta necesară în vederea îndeplinirii lucrărilor repartizate, cu respectarea termenelor legale, iar în cazul în care legea nu prevede, înăuntrul unor termene rezonabile.
ART. 14
Judecătorii şi procurorii trebuie sa impună ordine şi solemnitate în timpul soluţionării cauzelor şi sa adopte o atitudine demna şi civilizata fata de părţi, avocaţi, martori, experţi, interpreti ori alte persoane şi sa le solicite acestora un comportament adecvat.
ART. 15
(1) Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a nu dezvalui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în aceasta calitate.
(2) În cazul în care, potrivit legii, lucrările au un caracter confidenţial, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi sa păstreze materialele respective în incinta instanţei sau a parchetului şi sa nu permită consultarea lor decât în cadrul prevăzut de lege şi de regulament.
ART. 16
(1) În exercitarea funcţiilor lor de conducere judecătorii şi procurorii trebuie sa se preocupe de organizarea activităţii personalului, sa manifeste initiativa şi responsabilitate. În luarea deciziilor ei trebuie sa acorde prioritate intereselor instanţelor şi parchetelor, precum şi bunei administrări a justiţiei.
(2) Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere nu pot folosi prerogativele pe care le au pentru a influenta desfăşurarea proceselor şi soluţionarea cauzelor.

CAP. VI
Demnitatea şi onoarea profesiei de judecător sau procuror

ART. 17
Judecătorii şi procurorii sunt datori sa se abţină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în funcţie şi în societate.

ART. 18
(1) Relaţiile judecătorilor şi procurorilor în cadrul colectivelor din care fac parte trebuie sa fie bazate pe respect şi buna-credinţa, indiferent de vechimea în profesie şi de funcţia acestora.
(2) Judecătorii şi procurorii nu îşi pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională şi morala a colegilor lor.

ART. 19
Judecătorii şi procurorii îşi pot exprima public opinia privind exercitarea dreptului la replica în cazul în care prin articole de presa sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut afirmaţii defaimatoare la adresa lor.

ART. 20
Judecătorii şi procurorii nu pot desfasura acţiuni care, prin natura lor sau modul de finanţare ori executare, ar putea, în orice forma, sa impieteze îndeplinirea cu impartialitate, corectitudine şi în termenele legale a obligaţiilor profesionale.

CAP. VII
Activităţi incompatibile calităţii de judecător sau procuror

ART. 21
(1) Judecătorii şi procurorii nu pot cumula aceasta calitate cu nici o alta funcţie publica sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(2) Judecătorii şi procurorii pot participa ca formatori în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, potrivit programului stabilit de acestea cu conducerile instanţelor sau parchetelor în care formatorii îşi desfăşoară activitatea.

ART. 22
Judecătorilor şi procurorilor le este interzisă participarea directa ori prin persoane interpuse la jocuri de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor, în condiţiile legii.

ART. 23
Judecătorii şi procurorii sunt datori sa se abţină, potrivit legii, de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazurile care presupun existenta unui conflict între interesele lor şi interesul public de infaptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.


Structura Consiliului National de Etica Profesionala:


CNEP este compus din 7 membri (4 judecatori si 3 procurori) aleşi de Conferinţa Naţională AMR dintre magistraţii cu o remarcabilă reputaţie morală şi profesională cu o vechime de peste 10 ani în profesie si minim 5 ani ca membru AMR.

În şedinţa de constituire a CNEP, membrii îşi aleg un Preşedinte şi un Vicepreşedinte. Preşedintele CNEP va fi ales dintre membrii CNEP, de profesie judecător, iar Vicepreşedintele va fi ales dintre membrii CNEP de profesie procuror. Cei 5 membrii CNEP vor fi 3 judecători şi 2 procurori.


5. Grupul de lucru ce se ocupa de evaluarea modalitatilor in care este atins statutul magistratului ca urmare a modificarilor legislative – hotarari de guvern se modifica legile de organizare si functionare a CSM, a instantelor etc.
Coordonatori/membri: Elena Hach, Tamara Manea
6. Grupul de lucru ce are ca obiect de activitate inventarierea si evaluarea plangerilor formulate impotriva magistratilor pentru incalcarea dispozitiilor art . 99 lit. h din Legea 303/ 2004 ("incalcarea dispozitiilor de procedura, cu rea credinta sau din grava neglijenta"), precum si a celor formulate de catre ministrul justitiei si adresate CSM.
Coordonatori/membri: Elena Hach, Tamara Manea
DUPA CE A REUSIT ADERAREA FARA INREGISTRAREA VREUNOR PROGRESE REALE ALE STATULUI ROMAN AGRESOR LA U.E. LA 01.01.2007,A URMAT TRIMITEREA LA POST A UNOR MAGISTRATI CU ABILITATI DE SECURISTI.ACUM,AJUTA PE MONALISA NEAGOE,FOSTA PUCHEANU ,PRESEDINTA TRIBUNALULUI BUCURESTI CARE ESTE DE 17 ANI DE ZILE LA TRIBUNALUL BUCURESTI PENTRU A AJUNGE IN C.S.M.TOT DE 17 ANI DE ZILE ESTE LA TRIBUNALUL BUCURESTI SI VICEPRESEDINTA T.B.,LAURA ANDREI,FOSTA COLEGA DE FACULTATE SI DE BANCA .DIN PERIOADA STUDENTIEI .DIN ANUL 1993 ,DE CAND MA LUPT CU AUTORITATILE NEOCOMUNISTE,PE BANCILE INSTANTELE,IN ACESTE LOCURI PUBLICE AM AUZIT CA ACESTE DOUA PERSOANE CARE AU FOST REPARTIZATE LA TRIBUNALUL BUCURESTI SI CARE OCUPA PRIMELE DOUA FUNCTII DE CONDUCERE ALE RESPECTIVEI INSTITUTII PUBLICE ,ERAU IMPOTRIVA REGIMULUI ILIESCU ,A F.S.N-ULUI. ,PRETINZAND CA ACESTA A DETERMINAT IN INTERES PROPRIU CADEREA REGIMULUI CEAUSESCU DIN CARE FACEAU PARTE UNCHII ORI ALTE RUDE AI RESPECTIVILOR STUDENTI VIITORI MAGISTRATI !
IATA CARE ESTE IN REALITATE ADEVARUL ADEVARAT :

Întâlnirea de taină dintre Gorbaciov şi reprezentanţii Noii Ordini Mondiale. Ofiter DSS: Ceausescu a fost eliminat de Trilaterala. A avut Kaczynski aceeasi soarta?
April 14th, 2010
________________________________________

“În politică, nimic nu se întâmplă accidental. Dacă se întâmplă, puteţi paria ca a fost planificat sa aiba loc în acest fel.” – Franklin Roosevelt. Intrebarea unui cititor: Deci, ce spui atunci când o bună parte a unui guvern european este ştearsa într-un singur accident de avion?
Eliminat de Trilaterala
Stelian Octavian Andronic, ofiterul DSS care a supravegheat activitatea societatilor secrete internationale, ne-a oferit, anul trecut, in exclusivitate, o informatie bomba: Bilderberg a incercat recrutarea lui Ceausescu inca din 1971. “In 1971, inainte de constituirea Trilateralei, in 1973, cineva care facea parte si din serviciile secrete, si membru al Grupului Bilderberg, a incercat sa-l racoleze pe Ceausescu. Nu pot sa dezvalui identitatea acestuia, dar este o persoana foarte cunoscuta pe plan mondial”, ne spune fostul spion. “Reactia lui Ceausescu a fost categoric impotriva. Daca ar fi fost de acord soarta lui si a Romaniei, poate, ar fi fost cu totul alta. El a fost lichidat, exclus de pe scena istoriei, chiar de catre Trilaterala. Informatiile noastre au fost clare: in ianuarie 1989, reprezentantii Trilateralei, America – Henry Kissinger, Europa – Valery Giscard d’Estaing, si Asia – Yasuhiro Nakasone, s-au intalnit la Moscova cu Mihail Gorbaciov. Dupa care Gorbaciov, la ultima intanire cu Ceausescu, i-a spus: ‘ne vedem in decembrie… daca ne mai vedem!’“ Informatia a fost publicata anul trecut in Ziua (care acum are Arhiva stearsa de pe net) si pe acest blog, sub titlul: CEAUSESCU a refuzat Grupul Bilderberg. Altii s-au asezat cuminti in anticamerele lui, Trilaterala, Clubul de la Roma, ARCOR, etc…
Jurnalista Miruna Munteanu a intregit aceasta informatie intr-o sinteza publicata in suplimentul Jurnalului National – 1989. Soarta lui Ceausescu, pe care acum, Gorbaciov, il plange cu lacrimi de crocodil la Bucuresti, s-a decis de catre Trilaterala, la Moscova, in ianuarie 1989 si a fost parafata de Gorgaciov si Bush tatal in decembrie 1989, la Malta. Oare opozantul “noii ordini mondiale”, Lech Kaczynski, sa fi avut aceeasi soarta?
Întâlnirea de taină între Gorbaciov şi reprezentanţii Noii Ordini Mondiale
În ziua de 17 ianuarie 1989, soseau discret la Moscova trei personaje politice de primă mărime: fostul secretar de stat american Henry Kissinger, fostul preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing şi fostul premier nipon Yasuhiro Nakasone.
Cei trei veneau să discute cu Mihail Gorbaciov în numele Comisiei Trilaterale, una dintre cele mai influente (şi controversate) organizaţii globaliste. Detaliile acestei întâlniri, multă vreme secrete, au generat nume roase teze conspiraţioniste. Celebrul disident sovietic Vladimir Bukovski, care a avut acces la documente secrete din arhivele Kremli nului încă din 1992, crede că a găsit aici dovada unui vast complot vizând instaurarea unei Noi Ordini Mondiale.
Nu există (cel puţin nu în spaţiul public) vreo stenogramă a discuţiilor purtate, în ianuarie 1989, între Mihail Gorbaciov şi delegaţia Trilateralei. Există însă raportul li derului sovietic, prezentat în faţa Biroului Politic al PCUS la doar patru zile de la această întrevedere.
Înfiinţată în 1973, Comisia Trila terală este o organizaţie nonguvernamentală care reuneşte cei mai de seamă reprezentanţi ai elitelor politice şi economice din America de Nord, Europa şi Japonia.
Potrivit lui Gorbaciov, oaspeţii săi “voiau să ştie, în primul rând, cum se va integra Uniunea Sovietică în economia mondială”. Această integrare avea să fie “extrem de dificilă” atât pentru URSS, cât şi pentru
Occident şi trebuia pregătită din vreme, a avertizat Valery Giscard d’Estaing.
O altă remarcă a fostului preşe dinte francez a inflamat, mai târziu, imaginaţia conspiraţio niştilor: “În 10-20 de ani, va exista o federaţie de state numită Europa”. Această premoniţie i s-a părut foarte suspectă lui Vladimir Bukovski. Fostul disi dent a avut probabil acces şi la alte do cumente, pentru că el oferă o re la tare mai amplă cu privire la intervenţia lui Giscard d’Estaing decât cea furnizată de stenograma şedin ţei Biroului Politic de la 21 ianuarie 1989. Potrivit lui Bukovski, cuvintele lui d’Estaing ar fi fost: “Domnule preşedinte, nu vă pot spune exact când se va întâmpla, probabil în 15 ani, dar Europa va fi un stat federal şi trebuie să vă pregătiţi pentru asta. Trebuie să lucraţi cu noi şi cu liderii europeni (să stabiliţi) cum veţi reacţiona, cum le veţi permite celorlalte state est-europene să interac ţio neze cu ea (cu Europa unită – n.r.) sau cum să deveniţi o parte a ei; trebuie să fiţi pregătiţi”.
Vladimir Bukosvki subliniază: “Asta se întâmpla în ianuarie 1989, într-o vreme în care Tratatul de la Maastricht nu exista nici măcar în proiect. Cum naiba ştia Giscard d’Estaing ce se va întâmpla peste 15 ani? Şi, surpriză, surpriză, cum de a devenit tocmai el autorul Constitu ţiei Europene, în 2002?” (“The Brussels Journal”, 27.02.2006).
Evident, ceea ce unii privesc drept dovada unei conspiraţii globaliste, alţii consideră doar proba unui spi rit vizionar. Dar, chiar citită într-o cheie mult mai puţin senzaţiona listă, întrevederea dintre Mihail Gorbaciov şi delegaţia Trilateralei rămâne extrem de interesantă.
Unitate socialistă în diversitate europeană
“Cum veţi reacţiona dacă Europa de Est doreşte să se alăture Comunităţii Europene?”, l-a întrebat Henry Kissinger pe Gorbaciov. Relatând episodul în faţa Biroului Politic, liderul sovietic comenta patru zile mai târziu: “Întrebarea nu a fost întâmplătoare. Ei ştiu că prietenii noştri le bat deja la uşă. Şi noi ar trebui să fim, la rândul nostru, atenţi la ce procese – economice şi politice – se petrec acum acolo şi spre ce alunecă”.
Explicaţiile oferite de Gorbaciov sunt extrem de grăitoare pentru vi ziunea liderului de la Kremlin cu privire la transformările din blocul sovietic:
“Ce se întâmplă, de exemplu, în Ungaria? Acolo a apărut un partid de opoziţie, condus de (Miklos) Nemeth. Ungaria se află în pragul unei alegeri importante. Desigur, va fi diferită. Şi cred că fiecare ţară trebuie să aibă, şi are, propriul ei chip. Vom continua să fim prieteni, fiindcă baza socialistă va fi păstrată în toate (aceste ţări). Căile dez voltării noastre vor fi foarte diferite, dar ne vom păstra numitorul comun. Avem nevoie de un meca nism care să asigure înţelegerea mutuală şi interacţiu¬nile reciproce. Se vor ridica multe întrebări de natură politică, economică şi militară.”
Paradoxal, Gorbaciov credea că, oferind o libertate fără precedent sateliţilor sovietici din Europa de Est, va reuşi să păstreze aceste ţări în sfera de influenţă a Moscovei: “Fiindcă noi nu le putem oferi mai mult decât le dăm deja. Şi ele au nevoie de tehnologii noi. Dacă nu vor rezolva această problemă, se va produce o ruptură şi vor fugi de noi”.
Mihail Gorbaciov era ferm convins că raporturile dintre URSS şi celelalte state ale Pactului de la Varşovia nu mai puteau funcţiona la fel ca în trecut. Schimbarea era inevitabilă, chiar dacă semnalele lansate de Kremlin erau încă privite cu neîncredere. Neîncredere de care Gorbaciov era perfect conştient: “Popoarele acestor ţări se vor întreba: ce va face PCUS? Ce fel de lesă va folosi pentru a ne ţine înăuntru? Ele pur şi simplu nu ştiu că, dacă s-ar opinti mai tare, această lesă s-ar rupe”.
Mesajul lui Kissinger şi scrisoarea lui Bush
Mihail Gorbaciov le-a mai spus membrilor Biroului Politic că a avut impresia că Henry Kissinger i-a bătut apropouri cu privire la posibi litatea unui nou pact SUA-URSS în Eu

TRANSCRIERILE: Aceasta e Poliţia Politică. Aceasta e Securitatea. Securitatea cea nouă a lui Băsescu. Resuscitată din cadavrul celei a lui Nicolae Ceauşescu. Predecesorul mult iubit al lui Băsescu. Securitate pe care spunea că a îngropat-o odată cu simulacrul de condamnare a comunismului, dar şi odată cu trecerea la CNSAS a dosarelor care au distrus vieţi şi au frânt destine.

Transcrierile convorbirilor particulare - fără nici o relevanţă judiciară dintre un cercetat penal şi angajaţi ai săi ori doar cunoscuţi - demonstrează fără putinţă de tăgadă că ceremonia din 2006 a condamnării comunismului a fost un circ mediocru. Văzând transcrierile, mai ales cea a dialogului lui Sorin Ovidiu Vîntu cu jurnalistul Petrişor Obae, am ştiut de ce nu a fost deloc, dar deloc, o greşeală decorarea sinistrului ex-ministru ceauşist al Securităţii şi Miliţiei, Homoştean. Era vremea dulce a Anvers-ului ...

Vocea torţionarilor Securităţii hârâie de o săptămână prin aceste transcrieri/stenograme şi nu dă semne că se va opri. Avem informaţii că nu doar Vîntu şi jurnaliştii sunt în atenţie. Ci tot ce nu mişcă în ritmuri portocalii. Fără să-şi dea seama sau poate nu, oamenii celei căruia comandantul i se adresează cu „Lăurică" sunt parte a noii Poliţii Politice.

Dacă cei de dinaintea lor, de la Securitate, au avut la marea schimbare din 1989 o explicaţie cu iz de scuză, că „acelea erau vremurile şi nu aveai unde să te duci", după 2010 nu mai există aşa ceva.

Opoziţia politică ar trebui să ia aminte şi să plaseze Poliţia Politică la Crime Contra Umanităţii şi astfel crima de poliţie politică să devină imprescriptibilă. Să nu se mai ajungă în situaţii de genul celei a lui Pleşiţă, care fusese condamnat, numai că faptele considerate de drept comun se prescriseseră. Este un gest de minimă şi stringentă igienă morală şi politică.

Reînvierea Securităţii - temuta poliţie politică a lui Nicolae Ceauşescu - ce se petrece în aceste zile este posibilă din cauză că cel căruia i se închină încă destui orbi din această ţară nu numai că nu are sentimente, ci numai şi numai instincte, dar este unul care nu ştie - aşa cum nu a ştiut nici în copilărie - nici de ruşine şi nici de frică. Doar de groază. Nu are frică de nimeni şi de nimic. Oricine îi stă în cale, sau şi mai grav, doar i se pare că îi stă în cale, este nimicit.

Rândurile de faţă rămân. Ştiu prea bine ce spun şi ştiu şi alţii ca mine: dacă îi va sta în cale, nu va ezita să moară de gât cu România. Adică să o scoată din UE, din NATO şi din lumea civilizată. Belarus şi Coreea de Nord sunt mici copii.

Pentru asta a început să îşi creeze Imperiul Liniştii, cu presă obedientă de genul „Labeunu", opoziţie de tipul celei a lui Gabi manutanţierul ex-şef de mafie, sindicate de tipul organizaţiei profesionale a poliţiştilor şi organizaţii neguvernamentale de forma diformă a celor care i-au condamnat pe ziarişti că au plecat capul la patron şi nu au condamnat mai întâi şi mai întâi crima de Poliţie Politică practicată de regimul scelerat. Care unora le-a angajat nevestele în ministere...

Tristele comunicate de condamnare a jurnaliştilor de către cei ce trebuie să îi apere nu au scos o vorbă despre faptul că e şi vina lor că s-a ajuns în această situaţie. Când au protestat vârtos asociaţiile băsesciene pentru legalizarea singurei stavile în calea prea-plecării capului în faţa patronului, numită clauza de conştiinţă? Adică acea normă legală care îi dă dreptul patronului să impună, dar jurnalistul care refuză impunerea să poată pleca. Dar nu oricum, ci cu o plată consistentă din partea patronului.

Spre deosebire de jurnaliştii care doar au plecat capul, în măcar două rânduri Traian Băsescu s-a CĂCIULIT la Sorin Ovidiu Vîntu. De ce nu se scot oamenii lui „Lăurică" şi acele stenograme?! Şi în acele rânduri jurnaliştii au fost rugaţi extrem de foarte frumos de patronat să fie drăguţi cu primarul pe cale de a deveni preşedinte. Era în 2004. Atunci Vîntu nu se mai încadra în sinistra teorie Fota-Lăzăroiu a „campaniilor de presă la comandă". Îl denunţ public pe Vîntu că în 2004 a fost promotorul unor „campanii de presă la comandă" pentru susţinerea la funcţia primar general al Capitalei şi apoi la cea de preşedinte al României a lui Traian Băsescu. Traian Băsescu s-a căciulit la Vîntu şi A REDEVENIT primar general al Capitalei iar apoi A DEVENIT şef al statului român.

Îl mai denunţ pe Vîntu şi de demararea „campaniei de presă la comandă" la referendumul din 2007 pentru suspendarea din funcţia de preşedinte al României. Traian Băsescu s-a căciulit în faţa acelui demers şi A RĂMAS în funcţia de preşedinte al României.

Pentru că are memoria din ce în ce mai scurtă, să îi reamintim lui Traian Băsescu şi cum s-a mai căciulit la Vîntu şi în 2005, 2006, 2007 şi 2008. Televiziunea lui SOV, hulita Realitatea TV, îi decerna atunci premiul de Omul Politic al Anului. Când nu a ridicat deasupra capului domnia sa însuşi Marele Trofeu, a trimis-o pe mezina sa să i-l aducă. Vîntu nu era „mogul", nu era „inculpat", ci doar un „oligarh financiar".

Toate acelea nu erau campanii de presă la comandă?