Un semnal de alarma cat se poate de ingrijorator privind viitorul Justitiei in Romania a fost tras chiar din interiorul sistemului. Mai exact, de Curtea de Apel Cluj, condusa de judecatoarea Dana Girbovan (foto).

In raportul de activitate pe anul 2024, publicat la inceputul acestei luni, Curtea de Apel Cluj vorbeste deschis despre riscul de deprofesionalizare a judecatorilor. Concret, CA Cluj dezvaluie ca se observa o tentatie, mai ales in randul judecatorilor aflati la inceput de carierea, in folosirea programelor informatice, precum Rejust, pentru a cauta si gasi modele de motivari, in locul unui studiu aprofundat si critic al jursiprudentei.

De asemenea, instanta condusa de Dana Girbovan precizeaza ca generatiile viitoare de judecatori sunt in pericol sa isi piarda exercitiul esential al gandirii critice, al judecatii profunde si punctuale pe fiecare dosar, preferand in schimb cautarea de modele pe Rejust. Or, o asemenea situatie duce la alterarea abilitatii judecatorilor de a gandi si de a analiza speta in mod aplicat, nu prin generalizari.

Iata fragmentul din raportul de activitate al Curtii de Apel Cluj pe 2024 in care se atrage atentia asupra riscului de deprofesionalizare a judecatorilor:

„V. Concluzii. Propunerile instantelor in vederea imbunatatirii activitatii

Analiza datelor prezentate in raportul de bilant reflecta, in primul rand, eforturile facute de judecatori pentru a tine sub control volumul de activitate, in scopul de a asigura cetatenilor acces la o justitie eficienta, cu respectarea calitatii actului de justitie si a termenului rezonabil de solutionare a cauzelor.

Eforturile corpului de magistrati si personal auxiliar nu pot compensa insa, in mod real, criza prelungita de resurse umane, in special lipsa acuta de judecatori din ultimii ani, dublata de cresterea numarului de cauze nou-intrate. In mod inevitabil, in conditiile in care instantele din raza curtii au functionat in ultimii ani cu o lipsa medie de aproape 20% din judecatori, numarul dosarelor ramase in stoc este in crestere inevitabila, iar efectele acestei crize se vor resimti o perioada importanta de timp, chiar si dupa ce posturile vacante vor fi ocupate.

Lipsa de experienta a judecatorilor nou-intrati in sistem (intr-un numar mare si uneori in instante in care toti judecatorii au o vechime mica in sistem) implica o dificultate suplimentara in gestionarea volumului de activitate, ce a fost resimtit in unele instante, extrem de incarcate, ca fiind coplesitor.

Ca solutii de imbunatatire a activitatii, conducerea Curtii de Apel propune urmatoarele: (...)

c) in ceea ce priveste perfectionarea judecatorilor si personalului auxiliar, este posibila imbunatatirea activitatii prin realizarea constanta a activitatii de formare continua a judecatorilor si grefierilor de sedinta, care sa tina cont de nevoile actuale ale judecatorilor si personalului auxiliar, dar si de dinamica legislativa si continuarea eforturilor de asigurare a practicii unitare.

Ar fi, de asemenea, utile unele imbunatatiri ale practicii intalnirilor profesionale ale judecatorilor, prin renuntarea la formalismul excesiv al intalnirilor de practica judiciara, intrucat necesitatea intocmirii actelor aferente acestor intalniri in forme prestabilite, ce presupun analize pe larg ale unor probleme de drept care sunt bine cunoscute magistratilor, implica alocarea unor durate importante de timp si au, ca urmare, un efect disuasiv asupra judecatorilor.

Este necesara formarea noilor generatii de judecatori in sensul de a aborda problema motivarii hotararilor intr-o forma concisa, cu evitarea preluarii pe larg a unor dezvoltari teoretice acolo unde problema spetei nu impune o analiza a acestora, prin metoda 'copy-paste', si abordarea directa a problemei punctuale pe care speta o ridica – evident: acolo unde aceasta modalitate de lucru se poate aplica.

In acelasi sens, se impune utilizarea cu responsabilitate a programelor informatice, inclusiv Rejust, constatandu-se tentatia, in special la debutul carierei, de a folosi aceasta platforma pentru a cauta mai degraba 'modele' de motivari decat pentru un studiu aprofundat si critic, la nevoie, al jurisprudentei. Exista astfel riscul deloc neglijabil ca judecatorii (generatiile care vin) sa isi piarda exercitiul esential al gandirii critice, al judecatii profunde si punctuale pe fiecare dosar, si a-l inlocui cu cautarea de modele pe Rejust – fapt care afecteaza in mod profund si fundamental cea mai importanta resursa a sistemului judiciar: anume, abilitatea judecatorilor de a gandi si de a analiza, cu propria gandire si in mod aplicat spetei, iar nu prin generalizari, soarta unui litigiu”.