Parteneriatul strategic româno-american, lansat la București, în 1997, a fost conceput și o vreme a funcționat ca o importantă garanție de securitate a României. Mai târziu, acesteia i s-a adăugat, fără să o anuleze sau absoarbă, calitatea de membru al NATO.

Într-un fel, mai ales după ce NATO a renunțat la vocația de a fi o alianță politico-militară defensivă pentru a deveni vârful de lance al unei revoluții culturale globale neomarxiste pusă în slujba internaționalei corporatiste, spre dauna națiunilor aliate, ca și după ce geopolitica americană a indicat că principala sa zonă de preocupare se mută din Atlantic în Pacific, iar mai nou își ia ca țintă prioritară Oceanul Arctic, parteneriatul strategic cu SUA devine mai important pentru România decât NATO.

Cu o UE castrată sub aspect economic, impotentă sub aspect militar, confuză sub aspect politic și lipsită de lideri competenți și responsabili, lovită de miopie strategică și de tranzacționam moral, cu o Rusie pe care și-a făcut-o neprietenă, cu vecini imediați și apropiați de care s-a distanțat constant din punctul de vedere al țintelor și acțiunii geopolitice, și într-o relație rece cu puterile globale emergente din Asia, fără minima securitate furnizată de parteneriatul cu SUA, România rămâne singură și izolată în fața țunamiului strategic care va schimba ordinea lumii. Fără acest parteneriat, înțelegerea la care, nu numai de gust, ci mai ales din necesitate, SUA și Rusia vor ajunge, se va putea încheia în condiții dramatice pentru România, punând în discuție inclusiv integritatea ei teritorială.

În mod normal, parteneriatul SUA-România este o bază pentru consolidarea securității ambelor părți. La rândul său, baza parteneriatului este comuniunea de interese strategice și de valori. Dacă aceasta din urmă se zdruncină, se zdruncină și cea dintâi.

Deci, din perspectiva administrației Trump, evenimentele din România diminuează securitatea SUA, în măsura în care, de altfel, sunt o amenințare și la adresa securității României. Cât de grav este pentru SUA deficitul de securitate astfel creat, depinde de cât de importantă mai este România în cadrul strategiei regionale și globale americane.

Întrucât SUA intenționează să își diminueze prezența și rolul în Europa, importanța României scade. De aceea, noi suntem cei care trebuie să facem cele necesare pentru a menține parteneriatul cu SUA, iar nu să așteptăm ca salvarea să vină de la americani.

Discursul de la Munchen a dlui Vance nu trebuie interpretat ca o declarație a dorinței nestăvilite manifestată de actuala administrație americană de a conserva parteneriatul cu România.

Desigur, România are o poziție strategică importantă la gurile Dunării și la Marea Neagră. Pe teritoriul României există o prezență militară americană semnificativă, care se poate dezvolta pentru a oferi refugiu efectivelor armate americane forțate sau doritoare să își părăsească bazele din Germania, Italia sau Turcia. Orice administrație americană se gândește de două ori înainte de a abandona asemenea atuuri; ele pot fi și obiect de negociere cu Rusia.

Importanța lor nu trebuie însă supraevaluată în condițiile noii ordini internaționale prefigurate la orizont și a noilor preocupări strategice ale SUA, care, inclusiv sub presiunea noilor tehnologii militare și a ridicării unor puteri cu relevanță globală în Asia (dar și în Africa și America Latină), nu se mai simte în siguranță pe propriul teritoriu și calculează că apărarea aliaților-concurenți europeni, cvasi faliți, aduce cu sine costuri mult peste valoarea beneficiilor.

Referirea la România în discursul vicepreședintelui Vance, o individualizează, mai degrabă, ca pe cel mai potrivit material didactic utilizabil spre a descrie cea mai evidentă și potențial ultimă redută a revoluției culturale globale declanșate din spațiul euro-atlantic, care, după ce a aruncat la gunoi valorile stângii democrate, promovează fundamentalismul unei extreme stângi al cărui egalitarism inuman impune o corectitudine politică opresivă negând identitățile naționale, diversitatea culturală, adevărul, libertatea, drepturile individuale, securitatea colectivă, tradițiile istorice și ordinea naturii. Asta înseamnă ideologiile și practicile politice woke, cancel culture, post-adevărului sau LGBTQ, care explicit sau implicit au condus la lovitura de stat din 6 decembrie 2024.

Acestea sunt percepute de administrația Trump ca un pericol pentru securitatea și măreția Americii. Din păcate, ele nu caracterizează numai România, ci întreaga Europă germano-franceză. Cine vrea să fie co-echipier al SUA trebuie să le respingă și să revină la democrația pluralistă, la libertățile civile și la guvernarea legii. Nici mai mult, nici mai puțin. De reținut!

Dacă 200 000 de intervenții pe tik-tok au putut influența decisiv votul a câtorva milioane de oameni, dacă propaganda rusă a putut răsturna scorul electoral normal în România și a făcut ca toate principiile așezate la temelia democrației și drepturilor omului, ca și guvernarea legii (astfel cum, de altfel, au fost reafirmate de Consiliul Europei prin avizul Comisiei de la Veneția, pentru democrație prin drept) să fie aruncate peste bord, iar voința poporului să fie tratată ca principala amenințare la adresa siguranței statului, înseamnă că problema este în casă, iar nu în afara ei, că democrația națională este prea slabă iar nu adversarii externi prea puternici.

Aceasta a spus-o dl Vance raționând pe exemplul României. Este exact ceea ce am spus și noi – „anti-vacciniștii”, „putiniștii”, „anti-europenii”, „anti-atlanticiștii”, „pacifiștii” – înaintea vicepreședintelui american; cu mențiunea că democrația noastră nu este slabă, așa cum a estimat domnia sa, ci a fost asasinată.

Vestea bună, venită din orașele și satele României, iar nu de la Munchen sau Washington, este că ea are capacitatea de a renaște precum pasărea Phoenix, din propria-i cenușă. Tocmai de asta sunt paralizați de teamă autorii loviturii de stat din 6 decembrie 2024.

Este rolul românilor și a nimănui altcuiva de a-i trata de această paralizie, dacă va fi nevoie, “cu lancea, ca Horia”. Să ne ajutăm singuri și America ne va ajuta!