Curtea Constitutionala a Romaniei a pus capat unei practici demne de anii comunismului. Amintim ca dupa gratierea generala din anii 1962-1964, regimul comunist nu a mai recunoscut ca are detinuti politici, inlocuind de cele mai multe ori represiunea penitenciara cu cea psihiatrica. Altfel spus: cei incomozi erau internati la nebuni.

Joi, 26 mai 2022, cand CCR a declarat neconstitutionale pasajele din Codul de procedura penala care le permiteau judecatorilor sa interneze suspectii sau inculpatii in ospicii si abia apoi sa dispuna efectuarea expertizei psihiatrice, iar procurorilor le permiteau sa propuna internarea la psihiatrie fara ca in dosarul inaintat instantei sa anexeze expertiza de specialitate.

Mai exact, CCR a desfiintat art. 248 alin. 5 CPP si sintagma „ia masuri pentru efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, daca aceasta nu a fost facuta potrivit alin.(2)” (cu referire la judecator) din art. 248 alin. 9 CPP.

Iata cum suna art. 248 alin. 1-9 Cod procedura penala (am subliniat pasajele declarate neconstitutionale):

„(1) In cursul urmaririi penale sau al procedurii de camera preliminara, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, procurorul inainteaza judecatorului de drepturi si libertati sau judecatorului de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta o propunere motivata de luare fata de suspect sau inculpat a masurii internarii medicale provizorii.

(2) Propunerea prevazuta la alin. (1) va fi insotita de acte medicale concludente sau de expertiza medico-legala psihiatrica.

(3) Judecatorul sesizat conform alin. (1) fixeaza de indata termen de solutionare a propunerii si dispune aducerea cu mandat a suspectului sau a inculpatului.

(4) Solutionarea propunerii se face numai dupa audierea suspectului sau inculpatului, daca starea sa de sanatate o permite, in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. Cand suspectul sau inculpatul se afla deja internat intr-o unitate de asistenta medicala si deplasarea sa nu este posibila, judecatorul de drepturi si libertati procedeaza la audierea acestuia, in prezenta avocatului, in locul unde se afla.

(5) Cand propunerea prevazuta la alin. (1) nu este insotita de expertiza medico-legala psihiatrica, instanta sesizata dispune efectuarea acesteia, luand, daca este cazul, si masura internarii necesare pentru efectuarea expertizei.

(6) Participarea procurorului este obligatorie.

(7) Suspectul sau inculpatul are dreptul ca la solutionarea propunerii de luare a masurii internarii medicale ori la alcatuirea concreta a planului terapeutic sa fie asistat si de catre un medic desemnat de acesta, ale carui concluzii sunt inaintate judecatorului de drepturi si libertati.

(8) Judecatorul se pronunta de indata asupra propunerii, printr-o incheiere care poate fi contestata in 5 zile de la pronuntare. Contestarea nu suspenda punerea in aplicare a masurii de siguranta.

(9) Daca admite propunerea, judecatorul dispune internarea medicala provizorie a suspectului sau inculpatului si ia masuri pentru efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, daca aceasta nu a fost facuta potrivit alin. (2)”.

Redam comunicatul Curtii Constitutionale:

„In sedinta din data de 26 mai 2022, Curtea Constitutionala, in cadrul controlului legilor posterior promulgarii, a decis, cu majoritate de voturi: (...) a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.248 alin.(5) din Codul de procedura penala, precum si sintagma 'ia masuri pentru efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, daca aceasta nu a fost facuta potrivit alin.(2)', cuprinsa in dispozitiile art.248 alin.(9) din acelasi act normativ, sunt neconstitutionale. (...)

Deciziile sunt definitive si general obligatorii.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.