Hotararea Consiliului UNBR nr. 885 din 14 decembrie 2013 (structura condusa de avocatul Gheorghe Florea – foto 1) luata fara consultarea avocatilor din Romania, constand in a adopta si trimite Ministerului Justitiei un proiect de completare si modificare a Legii 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat, a starnit nemultumirea multor avocati din intreaga tara, care au luat pozitii publice critice si au inaintat UNBR punctele lor de vedere privind cum trebuie sa fie aparata profesia de avocat. Lumeajustitiei.ro va prezinta pozitia Cabinetui de Avocat Gavra Diana (foto 2) cu privire la modificarile propuse Legii 51/1995 prin Hotararea 885/2013 a Consiliului UNBR. Pe langa faptul ca sunt criticate multe prevederi pe care UNBR vrea sa le introduca in lege, in scopul maririi puterilor Uniunii si crearea unei dependente a simplilor avocati fata de aceasta structura, avocatii de la CA Diana Gavra propun ca Statutul avocatilor trebuie reglementat prin lege, iar avocatii care exercita functii de conducere in Consiliul Baroului, in Consiliul UNBR sau in Comisia Permanenta sa nu mai poata profesa pe perioada indeplinirii functiilor de conducere.

Pozitia Cabinetui de Avocat Gavra Diana cu privire la modificarile propuse Legii 51/1995 prin hotararea 885/2013 a Consiliului UNBR

„Referitor la punctele de vedere solicitate vizavi de modificarile propuse legii 51/1995, va comunicam urmatoarele:

Nu suntem de acord cu modificarile propuse la art. 2 al Hotararii 885/2013 in ceea ce priveste instituirea de noi examene pentru avocatii nou primiti in profesie.

Aceste prevederi sunt in primul rand excesive in conditiile in care nici o alta profesie juridica nu mai este supusa unui asemenea regim de evaluare. In acelasi timp prevederile mentionate impiedica orice fel de specializare din partea avocatului. Este suficient de grav ca la doi ani de la intrarea in profesie avocatul este in continuare obligat sa invete subiecte cu care nu se intalneste in meseria sa. Introducerea acestor examene va rapi si mai mult din timpul pe care avocatul il are alocat pentru studiul celor cateva arii pe care profeseaza. Este nerealist sa se ceara avocatului sa mai pregateasca un numar de materii asemanator celui din facultate in conditiile in care are mult mai putin timp liber decat un student si incearca sa se specializeze si sa se profesionalizeze. Prevederile amintite nu vor face decat se amane momentul in care avocatul reuseste sa isi formeze o expertiza pe un numar restrans de domenii.

Examenele nou introduse sunt excesive si inutile si din perspectiva instrumentelor existente pentru a verifica si sanctiona avocatii. Avocatul este obligat sa depuna toate diligentele necesare pentru a-si reprezenta clientul. Neindeplinirea acestei obligatii ii poate atrage raspunderea disciplinara in fata Baroului. In acelasi timp instanta poate sanctiona avocatul in cazul in care acesta, din nepricepere duce la intarzierea procedurii (art. 108 alin 1 pct. 2 lit b si h C. Pr. Civ.; art. 187 alin (1) pct. 2 lit. c si i; art. 188; art. 189 NCPC). Toate prevederile amintite, daca sunt aplicate corect, sunt suficiente pentru atentionarea avocatilor si pentru sanctionarea acestora in cazul in care nu sunt bine pregatiti la termenul de judecata. Mai mult decat atat, prevederile mentionate evalueaza constant prestatia avocatului in situatii reale, deci sunt mult mai relevante decat un examen abstract care are loc o singura data.

In momentul de fata, pentru a deveni avocat definitiv, studentul trebuie sa termine facultatea, sa sustina licenta (compusa din examen si lucrare), sa sustina examenul de admitere in barou (compus din 2 probe), sa termine doi ani de stagiu, sa termine cursurile INPPA in timp ce lucreaza, sa pregateasca lucrarile profesionale, sa prezinte lucrarile profesionale si apoi sa sustina un examen grila din 5 materii dintre care doua probabil nu au nici un fel de legatura cu ce lucreaza zi de zi. Prin urmare, tanarul avocat trece prin suficiente probe ca sa devina definitiv. Daca aceste probe nu sunt suficiente ca sa putem spune ca avocatul este pregatit, ar trebui sa se verifice activitatea INPPA, nu sa fie sanctionati avocatii.

Nu in ultimul rand, modificarea propusa nu rezista nici macar in fata unei examinari sumare cu privire la constitutionalitate. Aplicarea acestei masuri numai avocatilor care intra in profesie dupa intrarea in vigoare a legii este o incalcare vadita a principiului egalitatii in fata legii prevazut de art. 21 din Constitutie. Nu se poate argumenta ca este vorba despre situatii diferite care sa justifice instituirea acestei masuri numai pentru noii avocati. in conditiile in care tinerii avocatii sunt supusi unei examinari extrem de dure, iar o parte dintre avocatii definitivi au dobandit aceasta calitate in urma unei examinari sumare, se impune a fortiori ca si acestia din urma sa fie evaluati daca se urmareste o buna pregatire profesionala. In conditii contrare masura propusa instituie o discriminare care nu are nici o justificare. In final, prevederile art. 23. alin (3⁴) vor fi declarate neconstitutionale si toti avocatii vor fi obligati sa dea aceste examene daca vor sa mai puna concluzii la Curtiile de Apel, ICCJ si CCR.

Nu suntem de acord cu modificarile referitoare la situatia unor acte intocmite de avocati

Modificarile propuse (art. 1 pct. 1 si 4) introduc sanctiuni foarte severe pentru neindeplinirea unor formalitati sau nedobandirea calitatii de avocat ”in conditiile legii” (inopozabilitate sau nulitate absoluta).

In cazul inopozabilitatii, activitatea de reprezentare si de atestare a inscrisurilor de catre avocati va fi pusa intotdeauna sub semnul intrebarii. Nu este clar care a fost situatia de fapt care a impus formalitati atat de stricte pentru ca avocatii sa dovedeasca calitatea de reprezentant. Aceasta prevedere nu va face decat sa sporeasca numarul de exceptii privind calitatea de reprezentant.

In cazul nulitatilor situatia este si mai grava. Daca un avocat nu a dobandit calitatea sa 'in conditiile legii' toate actele efectuate de acesta sunt anulabile. Formularea este extrem de vaga si trebuie luat in calcul ca legea impune numeroase conditii pentru inscrierea in profesiei si pentru exercitarea activitatii. In acelasi timp, legea face trimitere in numeroase randuri la statut. Toate actele efectuate de avocati vor fi puse sub semnul intrebarii daca acesta are chiar si o problema administrativa. in orice caz, vechea reglementare care ducea la anularea actelor numai in cazul unei vatamari era mai rationala, iar sanctiunea aplicata era proportionala cu gravitatea situatiei.

Nu suntem de acord cu modificarile aduse atributiilor Congresului Avocatilor

Congresul Avocatilor nu va mai alege consiliul de administratie al CAA. Acesta va fi ales de Consiliul UNBR. Desi, administrarea contributiilor avocatilor este o problema care priveste fiecare avocat, controlul acestei activitati este delegat la persoane care sunt alese indirect. Consiliul de Administratie al CAA e ales de Consiliul UNBR, care este ales de Congresul Avocatilor, care este format din membrii delegati de Adunarile Generale ale fiecarui Barou. Existenta acestor delegari succesive face imposibil un control efectiv asupra activitatii CAA.

Nu suntem de acord cu modificarile aduse atributiilor Consiliului UNBR

Consiliul UNBR isi largeste considerabil atributiile in timp ce posibilitatea de control a activitatii acestuia de catre avocati ramane indirecta.

Desi, conform Constitutiei nu poate avea atributii jurisdictionale, Consiliul UNBR primeste prin modificarile propuse (art. 1 pct. 19) dreptul de a ”anula” actele normative si nenormative ale barourilor. Este imposibil de imaginat cum va putea trece o astfel de prevedere chiar si de un control sumar de neconstitutionalitate in conditiile in care Consiliul UNBR nu face parte din puterea judecatoreasca.

De asemenea, Consiliul UNBR primeste dreptul de a interpreta Legea 51/1995 si Statutul Profesiei de Avocat. Aceste prevederi sunt si ele neconstitutionale in conditiile in care Consiliul UNBR nu este organul emitent pentru nici unul dintre aceste acte normative. Legea este adoptata in Parlamentul Romaniei si numai acesta poate emite interpretari cu privire in acest sens. Statutul este adoptat de Congresul Avocatilor si numai acest organ poate emite decizii interperetative. Charles Evans Huges, judecator la Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americi, spunea ”Traim sub o Constitutie, dar Constitutia este ceea ce spun judecatorii ca este, iar judecatorii sunt garantia libertatii si proprietatii noastre sub Constitutie”. Puterea de a interpreta acte normative este atribuita fie organului emitent, fie puterii judecatoresti atunci cand se pune problema de aplicare. Consiliul UNBR nu face parte din nici una dintre aceste categorii, iar puterea de a interpreta aceste acte va fi o sursa de nesiguranta si abuz.

Nu suntem de acord cu aprobarea folosirii patrimoniului UNBR si CAA in activitati producatoare de venituri de catre Consiliul UNBR.

Nu suntem de acord ca avocatul sa raspunda disciplinar SI pentru faptele care aduc atingere onoarei si prestigiului corpului de avocati.

Aceasta prevedere este mult prea vaga lasand la libera apricere a Comisiei de Disciplina ”faptele care aduc atingere onoarei si prestigiului corpului de avocati”. Faptele ce constituie abateri discplinare trebuie sa fie mult mai riguros reglementate pentru a putea exista o previzibilitate cu privire la faptele avocatilor ce ar putea atrage acest fel de raspundere.

Nu suntem de acord cu excluderea procurorilor de la aplicarea prevederilor referitoare la admiterea in profesie.

Aceasta prevedere este evident discriminatorie. O astfel de prevedere in cazul in care s-ar dori a fi introdusa ar trebui sa vizeze toate persoanele ce detin calitatea de magistrat neputand acorda un avantaj doar unei categorii de magistrati, respectiv judecatorii.

Modificari propuse

1.Eliminarea procedurilor de contestare a onorariului in fata decanului

Contractul dintre avocat si client este un contract intre doua persoane private aflate, din punct de vedere legal pe picior de egalitate. Cenzurarea catre decan a relatilor contractuale dintre aceste parti nu are absolut nici o justificare.

Trebuie aplicat principiul egalitatii intre profesiile legale: executori judecatoresti, notari, administratori judiciari care prin lege au posibilitatea stabilirii unui onorariu procentual. Prin prevederea amintita se ofera posibilitatea unui tert sa intervina intr-o relatie contractuala dintre doua persoane private. Avocatii sunt profesionisti si au dreptul la tratament egal cu ceilalti, neavand un statut special.

Lipsa onorariului de succes elimina posibilitatea personelor fara disponibilitati banesti de a-si apara interesele in instanta. Ajutorul judiciar se obtine in conditii anevoioase si multe persoane ar fi mai bine aparate daca s-ar permite folosirea onoariului de succes. Trebuie subliniat ca in cadrul procedurii pentru obtinerea ajutorului public judiciar partea este obligata sa probeze un fapt negativ: ca nu are venituri sau dispozibilitati banesti. in negocierile dintre avocat si parte onorariul de succes apare ca o solutie mai realista pentru asigurarea apararii partii si pentru remunerarea avocatului.

Onorariul de succes ar elimina si o mare parte din reprosurile pe care justitiabili le aduc avocatilor cu privire la facturare. Prin eliminarea prevederii referitoare la pactul de qouta litis s-ar asigura o aliniere a intereselor avocatului la interesele clientului fara sa mai apara eternele discutii referitoare la modul de facturare al avocatilor. O astfel de situatie ar fi benefica nu numai pentru apararea primita de justitiabili, dar si pentru prestigiul profesiei de avocat.

In cadrul intregului sistem de drept functioneaza principiul pacta sunt servada. Exceptiile de la acest principiu au o justificare corespunzatoare. Desi exista instrumente juridice care sa previna abuzurile din partea avocatilor, se permite interventia unei terte persoane pentru modificarea unui contract valid.

2.Eliminarea statutului avocatilor

Statutul avocatilor trebuie reglementat prin lege. Este inadimisibil ca statutul avocatilor sa fie modificat anual in conditiile in care se depune un efort considerabil pentru admiterea in profesie. Practic nu exista nici un fel de stabilitate sau predicitibilitate cu privire la obligatiile avocatului dupa ce acesta este admis in profesie.

3.Suspendarea din profesie a avocatilor care exercita functii de conducere in Barou sau in UNBR

Nu este admisibil ca avocatii care exercita functii de conducere in Consiliul Baroului, in Consiliul UNBR sau in Comisia Permanenta sa contiune sa profeseze. Nu exista egalitate intre avocatii care au functii de conducere si ceilalti avocatiu. Nu este normal ca avocatii cu functii de conducere sa pledeze impotriva avocatilor fara astfel de functii in conditiile in care cei dintai au inraurire asupra sanctiunilor disciplinare aplicate avocatilor.

4.Demersuri pentru crearea unei baze de date a dosarelor instantelor judecatoresti care sa contina documentele depuse de parti

Trebuie efectuate demersuri pentru ca Ministerul Justitiei sa creeze o baza de date care sa contina toate dosarele, sa permita depunerea electronica de documente si accesul electronic la documentele din dosar pe baza unei parole data de instanta de judecata. Se impune extinderea portalului existent sau crearea unui portal nou pe alte baze si principii care sa permita transmiterea electronica a documentelor si accesul electronic la acestea.

Spre exemplu, este usor de realizat un asemenea portal in care avocatul sa poata depune documente in format PDF (sau alt format corespunzator) cererile si documentele aferente dosarului; urmand ca toate partile sa fie notificate pe email despre noile documente. In acest fel s-ar simplifica activitatea arhivelor instantelor si a avocatilor.

Este inadimisibil ca in secolul 21 avocatul sa fie obligat sa programeze de la beci dosarele si sa stea ore in sir la coada pentru ”xerox” si ”fotocopiere”.

5.Demersuri pentru programarea dosarelor de catre instanta pe ore

Este imperios necesar ca dosarele din instanta sa fie programate pe ore. Nu este adminisibil ca mii de avocati sa stea ore in sir in instanta pentru a putea pune concluzii la dosar. Este o risipa uriasa din timpul unor persoane care ar putea pregati aparari, studia dosare, discuta cu clientii etc. Astfel timpul de lucru intr-o zi ajunge sa depaseasca 8 ore pe zi cu efecte negative asupra sanatatii si pregatirii profesionale a avocatilor.

Demersurile solicitate sunt absolut firesti si cad in atributiile UNBR care potrivit legii si statutului trebuie sa apere interesele profesionale ale avocatilor. Intelegem ca prin aceste modificari, respectiv prin cooptarea unui judecator in comisiile de examen, se incearca apropierea fata de corpul magistratilor si cooperarea cu autoritatea judecatoreasca. Aceasta cooperare trebuie facuta si in sensul in care sa fie protejate drepturile avocatilor si nu numai in sensul instituirii de noi obligatii.”

Cabinet Avocat Gavra Diana

Avocat Titular Gavra Diana Ramona

Avocat Colaborator Definitiv Draghicescu Victor

Avocat Colaborator Stagiar Lavinia Tomescu

* Cititi aici Sumarul modificarilor aduse de UNBR legii avocatilor

* Cititi aici Hotararea Consiliului UNBR nr. 885 din 14.12.2013