Din 2011 pana in 2023, guvernele Romaniei au refuzat in mod repetat sa le achite judecatorilor si procurorilor cu 20 de ani vechime indemnizatia egala cu sapte salarii la care aveau dreptul in momentul pensionarii. Acest lucru a fost posibil prin emiterea atat a Legii salarizarii unitare nr. 285/2010, cat si a numeroase ordonante de urgenta.

In acest context, judecatoarele Ioana Tripon (foto 2) si Dana Girbovan (foto 1) de la Curtea de Apel Cluj au sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie in 16 octombrie 2023, pentru ca ICCJ sa dezlege urmatoarea chestiune de drept: refuzurile repetate din partea Executivului de a le plati magistratilor indemnizatia de pensionare la care aveau dreptul conform art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 (privind statutul judecatorilor si procurorilor) sunt sau nu de natura a afecta insasi existenta dreptului magistratilor la acea indemnizatie?

Iata ce prevedea art. 81 din Legea 303/2004 (nepreluat in Legea 303/2022):

„(1) Judecatorii si procurorii cu vechime continua in magistratura de 20 de ani beneficiaza, la data pensionarii sau a eliberarii din functie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 7 indemnizatii de incadrare lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii.

(2) Indemnizatia prevazuta la alin. (1) se acorda o singura data in decursul carierei de judecator sau procuror si se inregistreaza, potrivit legii”.

Curtea de Apel Cluj a sesizat ICCJ in dosarul nr. 2914/100/2022, format dupa ce 18 judecatori pensionari de la CA Oradea – printre care Irina Galea (foto 3), sotia judecatorului Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor, precum si Raluca-Beatrix Cuc, care a invins definitiv DNA in binecunoscutul dosar fabricat de procurorul Ciprian Man – au actionat in instanta Tribunalul Bihor si Curtea de Apel Oradea, cerand sa primeasca indemnizatia de mai sus si plangandu-se ca au fost discriminati in raport cu judecatorii care au primit-o pentru ca apucasera sa se pensioneze inainte de anul 2011.

La fond, prin sentinta nr. 239 din 17 martie 2023, magistratul Ioan-Ilies Neamt de la Tribunalul Maramures a respins actiunea celor 18 judecatori pensionari. In apel, la 16 octombrie 2023, judecatoarele Tripon si Girbovan de la CA Cluj au sesizat Inalta Curte, suspendand procesul pana la pronuntarea instantei supreme.

Iata intrebarea formulata de CA Cluj:

„Cum se interpreteaza si se aplica dispozitiile art. 13 din Legea nr. 285/2010, art. 9 din O.U.G. nr. 80/2010, art. 2 din O.U.G. nr. 84/2012, art. 10 din O.U.G. nr. 103/2013, art. 9 din O.U.G. nr. 83/2014, art. 11 din O.U.G. nr. 57/2015, art. 1 alin. 3 din O.U.G. nr. 9/2017, art. 11 alin. 1 din O.U.G. nr. 90/2017, art. 41 alin. 1 din O.U.G. nr. 114/2018, art. VII din O.U.G. nr. 130/2021, in sensul de a se stabili daca aceste prevederi prin care s-a dispus, in mod succesiv, neacordarea indemnizatiei de pensionare prevazute de art. 81 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, au fost de natura sa afecteze insasi existenta dreptului sau au avut doar un efect de suspendare ori de amanare a exercitiului acestui drept”.

Interdictia privind plata indemnizatiei a incetat odata cu abrogarea Legii 303/2004?

O sesizare asemanatoare a fost trimisa catre ICCJ la 29 noiembrie 2023 de catre magistratii Dumitru Popescu si Monica-Olimpia Matias de la Curtea de Apel Timisoara, de data aceasta intr-un proces cu un singur reclamant: procurorul pensionar Mihai-Adrian Iordache, fost sef al Parchetului Militar de pe langa Tribunalul Militar Timisoara. Si colonelul Iordache a pierdut procesul in prima instanta, judecatoarea Anita Balaban de la Tribunalul Timis respingandu-i actiunea prin sentinta nr. 726 din 8 iunie 2023, pronuntata in cauza nr. 5663/30/2022.

Totusi, spre deosebire de procesul colectiv de la CA Cluj, actiunea procurorului militar Mihai Iordache vizeaza doar ordonantele de urgenta nr. 130/2021 si 168/2022, prin care Guvernul a refuzat plata indemnizatiei de pensionare pentru anii 2022, respectiv 2023. In plus fata de Curtea de Apel Cluj, CA Timisoara intreaba Inalta Curte de Casatie si Justitie daca abrogarea, in 2022, a Legii nr. 303/2004 a dus la lipsirea de efecte a interdictiei continute in OUG-urile 130/2021, din moment ce noul statut al judecatorilor si procurorilor (Legea 303/2022) nu mai face nicio referire la indemnizatia la care magistratii au dreptul in momentul pensionarii. Altfel spus: judecatorii si procurorii pensionati dupa 16 decembrie 2022 au dreptul la primirea indemnizatiei, din moment ce interdictiile din ordonantele succesive au vizat doar vechiul statut al magistratilor (Legea nr. 303/2004), abrogat de noul statut (Legea nr. 303/2022), intrat in vigoare la 16.12.2022?

Pe rolul ICCJ a luat nastere dosarul nr. 232/1/2024, la care instanta suprema a conexat cauza nr. 447/1/2024, formata ca urmare a sesizarii primite de la CA Cluj. Completul de hotarari prealabile al ICCJ este asteptat sa dea pronuntarea in 20 mai 2024.

Redam intrebarea trimisa la ICCJ de catre CA Timisoara:

„Daca suspendarea prevazuta de dispozitiile art. VII alin. 1 din OUG 130/2021 si art. VII alin. 1 din OUG nr. 168/2022 cu referire la indemnizatia de pensionare prevazuta de art. 81 alin. 1 din Legea 303/2004 republicata poate sa supravietuiasca abrogarii Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor in contextul dispozitiilor art. 58 si 66 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa, sau suspendarea prevazuta de dispozitiile art. VII alin. 1 din OUG 130/2021 si art. VII alin. 1 din OUG nr. 168/2022 cu referire la indemnizatia de pensionare prevazuta de art. 81 alin. 1 din Legea 303/2004 republicata a incetat la data abrogarii, iar dreptul de actiune pentru plata indemnizatiei de pensionare a devenit actual incepand cu data incetarii oricarei cauze de suspendare ori de neaplicare a dispozitiilor art. 81 alin. 1 din Legea 303/2004”.

Prezentam punctele de vedere al celor doua curti de apel:

I. CA Cluj:

„Potrivit art. 66 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative: '(1) In cazuri speciale, aplicarea unui act normativ poate fi suspendata printr-un alt act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior. In aceasta situatie, se vor prevedea, in mod expres, data la care se produce suspendarea, precum si durata ei determinata'.

Consecutiv, alin.2 al aceluiasi articol prevede ca: '(2) La expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispozitia afectata de suspendare reintra de drept in vigoare'.

Per a contrario. pe perioada suspendarii unui dispozitii normative, aceasta nu mai face parte din ordinea juridica aplicabila in perioada respectiva, nefiind practic in vigoare.

Norma suspendata reintra de drept in vigoare abia la data incetarii suspendarii sale. Or. abrogarea unui text suspendat nu poate avea in nici un caz ca efect revigorarea acestuia in perioada cat a fost suspendat, pentru a se putea sustine cu succes ca acesta produce asadar efecte pe perioada respectiva.

Problema de principiu este daca o suspendare indelungata a aplicarii unor legi, chiar daca se face pe durata determinata, eventual si cu indeplinirea celorlalte conditii stabilite de legislatie, nu ar fi totusi de natura sa afecteze principiul general al statului de drept. Insa aceasta chestiune este una de drept constitutional, a carei competenta de solutionare solutionare este rezervata Curtii Constitutionale, depasind asadar cadrul prezentei proceduri”.

II. CA Timisoara:

„Intr-o prima interpretare, se poate aprecia ca in cauza este inca aplicabila interpretarea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 5/2018 prin care a fost solutionat recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Suceava si s-a stabilit ca actiunile avand ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiaza cadrele militare, politistii si functionarii publici cu statut special la trecerea in rezerva sau direct in retragere formulate in temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII din Legea- cadru nr. 284/2010 introduse in perioada de suspendare a exercitiului dreptului la acordarea de ajutoare / indemnizatii sunt prematur formulate.

Astfel, desi prin Decizia nr. 5/2018 au fost analizate alte dispozitii legale, situatia juridica este identica, respectiv drepturile acordate de art.81 alin. 1 din Legea nr.303/2004 au fost suspendate de dispozitiile art. art.VII alin.1 din OUG nr.130/2021 si art.VII alin.1 din OUG nr. 168/2022.

Cat timp dispozitiile art. VII alin.1 din OUG nr.130/2021 si art.VII alin.1 din OUG nr.168/2022 sunt in vigoare, acestea urmeaza sa se aplice si drepturilor acordate de art.81 alin.1 din Legea nr.303/2004, chiar daca art. 81 alin. 1 din Legea 303/2004 a fost abrogat la data de 15.12.2022 prin intrarea in vigoare a Legii 303/2022.

In cea de a doua interpretare, se poate aprecia ca prin abrogarea art. 81 alin. 1 din Legea 303/2004 la data de 15.12.2022 cand a intrat in vigoare Legea 303/2022, art. VII alin. 1 din OUG nr.130/2021 si art.VII alin.1 din OUG nr.168/2022 si-au incetat aplicabilitatea, intrucat dispozitiile art. 66 din Legea 24/2000, care reglementeaza suspendarea unui act normativ, coroborate cu dispozitiile art. 58 alin.1 din aceeasi lege, stabilesc faptul ca suspendarea unui act normativ se poate face pe durata existentei acestuia.

Actul normativ prin care a fost suspendat un alt act normativ nu poate supravietui dupa ce actul suspendat a fost abrogat, el incetand sa-si produca efectele la data cand actul suspendat a fost abrogat”.

* Cititi aici incheierea CA Cluj de sesizare a ICCJ

* Cititi aici incheierea de la Curtea de Apel Timisoara

sursa foto Tripon: Clujust.ro