Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat o hotarare de neinteles prin dezlegarea de drept din 25 octombrie 2022, cand a stabilit ca persoanele condamnate nu mai pot invoca in calea contestatiei in anulare deciziile CCR privind prescriptia – Decizia 297/2018 si Decizia 358/2022 – daca au facut acest lucru in faza apelului, iar instanta a refuzat sa constate interventia prescriptiei in baza Deciziei 297/2018. Iar faptul ca ICCJ a dat o decizie de neinteles nu o spunem noi, ci fosta judecatoare Adina Daria Lupea (foto) de la Curtea de Apel Cluj, in prezent pensionata.

Lupea a postat marti, 15 noiembrie 2022, o ampla analiza pe pagina sa de Facebook, imediat dupa ce Lumea Justitiei a publicat mesajul din inchisoare al medicului Lucian Duta, condamnat pentru fapte prescrise (click aici pentru a citi). Cu aceasta ocazie, Lupea recunoaste ca i-ar fi fost greu sa aplice decizia ICCJ si sa faca diferente. "Cum sa sanctionezi un justitiabil care la acel moment a avut o aparare mai diligenta si a invocat asa ceva si sa il favorizezi pe cel care s-a dus cu turma si nu a invocat?", se intreaba Lupea.

Redam intreaga postare de pe Facebook a judecatoarei Adina Lupea:

„Las acest text mai jos (n.r. articolul Luju cu Duta), nu pentru ca as aprecia virulenta limbajului folosit, care poate fi insa justificata din perspectiva unui condamnat la inchisoare (si nu discut aici vinovatii sau nevinovatii), ci il las pentru ca el contine niste adevaruri, desigur daca trecem noi, ca magistrati, peste ideea ca se poate vorbi si asa. Despre sistem.

Doresc insa sa fac niste precizari pe care le consider necesare.

In primul rand, dupa decizia CCR din 2018 privind prescriptia, nu a fost niciodata vorba ca noi ne-am facut ca nu pricepem ce a zis CCR. Realitatea a fost ca intr-adevar nu s-a priceput clar pentru ca acea decizie, lasata chiar de CCR in coada de peste in dispozitiv, a fost dezbatuta indelung in sedinte de analiza, de sectie, la seminarii, ce sa facem, cum sa o aplicam, fiind practic fara finalitate, adica nu lamurea clar care sunt cauzele care intr-adevar ar fi intrerupt cursul prescriptiei.

Dupa zbateri indelungate si dupa solutii date chiar de ICCJ in recurs in casatie (inclusiv impotriva unor decizii din apel ale CA Cluj, care au constatat atunci interventia cursului prescriptiei pe baza deciziei CCR), am convenit, ca si practica unitara, sa ne 'agatam' de un paragraf din considerente care spunea ca reglementarea din codul penal anterior cu privire la cauzele de intrerupere ale cursului prescriptiei era mai clara.

Aici insa trebuie sa fac o paranteza. Autorul se intreaba cum este posibil asa ceva.

Trebuie sa reamintesc ca rolul judecatorilor este numai acela de a aplica legea, stramba, buna, dreapta, nedreapta, judecatorii nu pot legifera. Nici nu pot refuza sa judece pentru ca legea nu prevede. Nici nu pot invoca in motivare ca desi CCR a declarat neconstitutional un anumit text in urma cu ani si ani, Parlamentul Romaniei nu s-a sinchisit in toti acesti ani sa legifereze un amarat de text conform Constitutiei.

Asa ca inainte de a arata cu degetul spre judecatori, point the finger spre cei care aveau indrituirea si obligatia sa reglementeze. Adica parlament. Cu p mic.

Trecand peste efectele deciziei 297/2018 si pana la decizia 358/2022, care a lamurit definitiv problema, sa aruncam un ochi si spre CCR. Decizia din 2022 a venit tarziu, foarte tarziu, la peste 3 ani de cand a existat prima sesizare la CCR in legatura cu acest aspect.

Deci, in al doilea rand, de ce a stat CCR trei ani (ca sa o citez pe doamna Kovesi) cu ceva pe dosare, cand existau mai multe sesizari din 2019? Sa imi fie scuzata exprimarea, dar cronologia de mai jos nu cred ca poate fi contrazisa.

Aici, asadar, o sa citez din articol. Zice autorul urmatoarele:

'In anul 2022, 7 judecatori ai Curtii Constitutionale a Romaniei au emis o noua decizie, prin care au aratat ca timp de 4 ani (care s-au adaugat celorlalti 4, incepand cu 2014) aproape toata Justitia din Romania a facut erori repetate, nerespectand CONSTITUTIA ROMANIEI si nici decizia anterioara a CCR, anume cea din 2018'.

OK. Din acesti 4 ani, trei sunt din vina CCR, care desi sesizata din 2019, nu s-a pronuntat timp de 3 ani!

Aici aveti numarul si datele sesizarilor extrase din decizie.

3. Prin Incheierea din 16 septembrie 2019, pronuntata in Dosarul nr.2380/63/2016, Tribunalul Dolj – Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.155 alin.(1) din Codul penal, exceptie ridicata de Roland Lucian Stoica intr-o cauza penala.

4. Prin Incheierea din 2 octombrie 2019, pronuntata in Dosarul nr.1867/85/2016, Tribunalul Sibiu – Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.155 alin.(1) din Codul penal, exceptie ridicata de Ioan Calin Abrudean intr-o cauza penala.

5. Prin Incheierea din 1 octombrie 2019, pronuntata in Dosarul nr.6010/215/2018, Judecatoria Craiova – Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.155 alin.(1) din Codul penal, exceptie ridicata de Marius Gabriel Smaranda intr-o cauza penala.

6. Prin Incheierea din 24 octombrie 2019, pronuntata in Dosarul nr.458/104/2019/a1, Tribunalul Olt – Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.155 alin.(1) din Codul penal, exceptie ridicata de Anghel Sandu intr-o cauza penala.

7. Prin Incheierea din 15 noiembrie 2019 (astfel cum a fost indreptata prin Incheierea din 18 noiembrie 2019), pronuntata in Dosarul nr. 11649/197/2018/a4, Judecatoria Brasov – Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.155 alin.(1) din Codul penal, exceptie ridicata de Ioan Huntai intr-o cauza penala.

8. Prin Incheierea din 5 decembrie 2019, pronuntata in Dosarul nr. 1070/54/2019, Curtea de Apel Craiova – Sectia penala si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.155 alin.(1) din Codul penal, exceptie ridicata de Marius Gabriel Smaranda, intr-o cauza penala.

9. Prin Decizia nr.327 din 30 martie 2020, pronuntata in Dosarul nr. 9928/279/2016, Curtea de Apel Bacau – Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.155 alin.(1) din Codul penal, exceptie ridicata de Vasile Dumitru, intr-o cauza penala.

10. Prin Incheierea din 29 mai 2020, pronuntata in Dosarul nr.5997/63/2016, Curtea de Apel Craiova – Sectia penala si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.155 alin.(1) din Codul penal, exceptie ridicata de Mititelu Adrian Marin, intr-o cauza penala.

11. Prin Decizia nr.289 din 22 mai 2020, pronuntata in Dosarul nr.46638/3/2015, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.155 alin.(1) din Codul penal, exceptie ridicata de Stefan Emil Matei intr-o cauza penala.

12. Prin Incheierea din 27 mai 2020, pronuntata in Dosarul nr.4708/101/2013, Curtea de Apel Craiova – Sectia penala si pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.155 alin.(1) din Codul penal, exceptie ridicata de Rodica Vlad intr-o cauza penala'.

Asadar, am mai elucidat o problema. CCR putea lamuri problema de trei ani, lucru pe care nu l-a facut decat in 2022, punand iar in mana judecatorilor castanele din foc.

In al treilea rand, a fost nevoie totusi inca o data si de interventia ICCJ, care in 25 octombrie 2022 a stabilit modul de aplicare a acestor doua decizii.

Aici o sa fac o scurta paranteza numai ca sa las un cititor, necunoscator de drept, sa isi explice de ce atata balbaiala pe un amarat de text de lege care trebuia sa fie clar de la inceput si ce vina au judecatorii ca nu a fost. Ca sa lamuresti un text din doua fraze iti trebuie de doua ori interventia Curtii Constitutionale si apoi si cea a Inaltei Curti, de parca silabisim silabe. Insa asta arata gradul inimaginabil de scazut a ceea ce inseamna proces de legiferare in Romania.

Si da, din cauza acestor balbaieli, unii au intrat in inchisoare, altii nu, ceea ce iar este inacceptabil. Si de aici un drept legitim de revolta. Si eu m-as revolta, si oricare sa fiti in aceasta situatie.

Si nici decizia ICCJ nu este lipsita de pacate, pentru ca a statuat (inexplicabil pentru mine de ce) ca toti cei care in procesele pendinte au invocat intreruperea cursului prescriptiei pe baza deciziei din 2018 si a fost respinsa exceptia nu o mai pot invoca pe calea contestatiei in anulare.

Am mai stat destul in sistem, pana in septembrie, ca sa mai prind astfel de discutii si niciodata nu am gasit raspuns la intrebarea: de ce nu? Pentru ca pana la acel punct nu exista decizia CCR din iunie 2022, prin care isi explica practic decizia din 2018, asa ca vorbim in paradigme diferite, pe paliere diferite. Cum sa sanctionezi un justitiabil care la acel moment a avut o aparare mai diligenta si a invocat asa ceva si sa il favorizezi pe cel care s-a dus cu turma si nu a invocat?

Marturisesc ca azi, daca as fi fost in functie, mi-ar fi greu sa explic si sa aplic aceasta ultima decizie a ICCJ si sa fac astfel de diferente, pentru ca in final nici justitiabilul nu e vinovat pentru lipsa totala de predictibilitate a normei care ii este aplicabila.

Insa probabil vor urma altele...macar in numele principiului de egalitate in fata legii!

Asa ca daca puneti tunurile, nu le puneti numai pe judecatori!”