Inalta Curte de Casatie si Justitie – condusa de judecatoarea Corina Corbu (foto) – a publicat marti, 5 noiembrie 2024, in Monitorul Oficial motivarea Deciziei nr. 43 din 16 septembrie 2024, prin care a stabilit ca atat judecatorii, procurorii si grefierii, cat si ceilalti angajati din familia ocupationala „Justitie” au dreptul, pentru perioada 1 ianuarie 2018 – prezent, la indemnizatii calculate pe baza valorii de referinta sectoriale (VRS) de 605,225 de lei si – mai mult – aceste indemnizatii trebuie majorate cu 25% comparativ cu nivelul aferent lunii decembrie 2017.

Altfel spus: magistratii, grefierii si celelalte categorii de personal din sistemul judiciar trebuie sa primeasca VRS neplafonat la nivelul lunii decembrie a anului 2017.

In aceasi dezlegare de drept, ICCJ a mentionat ca sunt eligibili doar angajatii care inca nu au beneficiat de indemnizatii calculate pe baza VRS-ului neplafonat (click aici pentru a citi).

ICCJ n-a avut de facut decat copy-paste din jurisprudenta

Motivarea HP 43/2024 este una bazata atat pe jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei, cat mai ales pe cea a Inaltei Curti in materie de venituri si VRS. In primul rand, ICCJ invoca atat Decizia CCR nr. 794/2016 (prin care instanta de control constitutional a stabilit ca nu poate exista o salarizare diferita raportata la mai multe valori de referinta sectoriala. Pe baza acestei decizii, au fost emise numeroase hotarari judecatoresti privind salarizarea judecatorilor si procurorilor pe baza VRS 605.

De asemenea, instanta suprema face trimitere la propria jurisprudenta in domeniu. Este vorba despre nu mai putin de trei hotarari prealabile: 55/2021, 80/2023 si 3/2024.

Altfel spus: Inalta Curte de Casatie si Justitie da de inteles ca era inevitabil sa apara hotararea prealabila nr. 43/2024, cata vreme exista o bogata jurisprudenta in domeniu.

Inalta Curte nu uita sa invoce nici ordinele sefei ICCJ Corina Corbu nr. 105/2023 si 114/2023, prin care presedinta instantei supreme a dispus ca incepand cu 1 ianuarie 2018 salariile magistratilor supremi sa fie calculate pe baza unei valori de referinta sectoriala (VRS) de 605,225 lei, iar nu de 484,18 lei, cum prevede Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice (pe scurt: Legea salarizarii unitare). Motivul il reprezinta valul de procese castigate de numerosi magistrati care au dat statul roman in judecata, cerand ca drepturile banesti sa le fie calculate pe baza VRS-ului de 605,225 lei (click aici pentru a citi).

Redam principalul fragment din motivarea HP 43/2024:

„X.2. Asupra fondului sesizarilor

102. Prioritar, Inalta Curte de Casatie si Justitie are in vedere ca problema de drept care indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62/2024 si cu privire la care instantele de trimitere solicita o rezolvare de principiu vizeaza potentiala aplicare, incepand cu data de 1 ianuarie 2018, a dispozitiilor art. 38 alin (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, in sensul majorarii cu 25% fata de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 a cuantumului brut al indemnizatiilor de incadrare, respectiv al salariilor de baza, stabilite prin raportare la o valoare de referinta sectoriala de 605,225 lei, pentru personalul din cadrul familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie', in conditiile in care, incepand cu aceeasi data, cotele contributiilor sociale datorate de catre angajati au crescut de la 16,5% la 35%.

103. Astfel, potrivit art. 138 lit. a), respectiv art. 156 lit. a) si art. 186 lit. a) din Codul fiscal, forma in vigoare pana la data de 31 decembrie 2017 inclusiv, cotele de contributii de asigurari sociale (CAS) erau de 26,3% pentru conditii normale de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 15,8% pentru contributia datorata de angajator, in timp ce cota de contributie de asigurari sociale de sanatate (CASS) era de 5,5% pentru contributia individuala, iar cota de contributie de asigurari pentru somaj era de 0,5% pentru contributia individuala, rezultand astfel o cota de contributie cumulata a angajatilor de 16,5%.

104. Conform art. I pct. 42, 69 si 87 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2017, in vigoare de la data de 1 ianuarie 2018, cota de contributie de asigurari sociale (CAS) datorata de catre persoanele fizice care au calitatea de angajati a crescut la 25%, cota de contributie de asigurari sociale de sanatate (CASS) a fost stabilita la 10%, iar cota de contributie de asigurari pentru somaj nu se mai datoreaza, rezultand o cota de contributie cumulata de 35%. Se observa, astfel, o crestere a contributiilor datorate de angajati, de la 16,5% pana la data de 31 decembrie 2017, la 35% incepand cu data de 1 ianuarie 2018, cresterea fiind de 18,5%.

105. Potrivit art. 7 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2017, 'sumele aferente contributiilor de asigurari sociale sau, dupa caz, contributiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul platit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite in aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt avute in vedere la stabilirea majorarilor salariale ce se acorda in anul 2018 personalului platit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017'.

106. In fine, potrivit art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, 'incepand cu data de 1 iulie 2017 se mentin in plata la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, pana la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de baza, soldelor de functie/salariilor de functie si indemnizatiilor de incadrare, precum si cuantumul sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor, primelor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizatia bruta de incadrare, solda lunara de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice, in masura in care personalul ocupa aceeasi functie si isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii', iar, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din acelasi act normativ, a carui interpretare face obiectul prezentei sesizari, 'incepand cu data de 1 ianuarie 2018 se acorda urmatoarele cresteri salariale: cuantumul brut al salariilor de baza, soldelor de functie/salariilor de functie, indemnizatiilor de incadrare, precum si cuantumul brut al sporurilor, indemnizatiilor, compensatiilor, primelor, premiilor si al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizatia bruta de incadrare, solda lunara / salariul lunar de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se majoreaza cu 25% fata de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fara a depasi limita prevazuta la art. 25, in masura in care personalul respectiv isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii'.

107. Fata de aceasta dezvoltare legislativa in materia salarizarii personalului platit din fonduri publice, inclusiv a personalului din cadrul familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie', si, intrucat prevederile art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 fac trimitere la majorarea, incepand cu data de 1 ianuarie 2018, a cuantumului brut al salariilor de baza, respectiv al indemnizatiilor de incadrare acordate in luna decembrie 2017, iar sesizarile transmise de instantele de trimitere fac referire la compunerea acestor elemente salariale cu valoarea de referinta sectoriala in cuantum de 605,225 lei, Inalta Curte de Casatie si Justitie considera necesar a releva modalitatea de constituire a indemnizatiilor de incadrare, respectiv a salariilor de baza, pana la data de referinta de 31 decembrie 2017, pentru personalul din cadrul familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie'.

108. Legea-cadru nr. 153/2017 face trimitere in anexa nr. V, dedicata familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie', la sintagma 'indemnizatie de incadrare' drept componenta salariala pentru judecatori, procurori, magistrati-asistenti si asistenti judiciari, care, potrivit art. 7 lit. c) din acelasi act normativ, consta in 'suma de bani corespunzatoare functiei, gradului, gradatiei si vechimii in functie, prevazuta in anexele nr. I—IX', si la sintagma 'salariu de baza', definit de art. 7 lit. a) din aceeasi lege ca fiind 'suma de bani la care are dreptul lunar personalul platit din fonduri publice, corespunzator functiei, gradului / treptei profesionale, gradatiei, vechimii in specialitate, astfel cum este stabilita in anexele nr. I—IX' pentru celelalte categorii profesionale care apartin aceleiasi familii ocupationale.

109. Demn de precizat este faptul ca actele normative anterioare intrarii in vigoare, la data de 1 iulie 2017, a Legii-cadru nr. 153/2017, care au reglementat drepturile salariale pentru categoriile profesionale circumscrise familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie', au stabilit ca indemnizatia de incadrare / salariul de baza al acestora este rezultatul inmultirii unei valori de referinta sectoriala cu un coeficient de multiplicare determinat specific pe baza unor criterii legale.

110. In acest sens, relevante sunt prevederile art. 3 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora 'Judecatorii, procurorii, personalul asimilat acestora si magistratii-asistenti au dreptul pentru activitatea desfasurata la o indemnizatie de incadrare bruta lunara stabilita in raport cu nivelul instantelor sau parchetelor, cu functia detinuta si cu vechimea in magistratura (...) pe baza valorii de referinta sectoriala si a coeficientilor de multiplicare (...)', nivelul valorii de referinta sectoriala fiind stabilit, pentru categoriile profesionale circumscrise actului normativ mentionat, la suma de 257 lei, precum si dispozitiile art. 3 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, precum si din cadrul altor unitati din sistemul justitiei, aprobata cu modificari prin Legea nr. 247/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora 'Salariile de baza pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea se stabilesc pe baza valorii de referinta sectoriala si a coeficientilor de multiplicare, pe grade sau trepte profesionale, in raport de functia detinuta, de nivelul studiilor, de vechimea in specialitate, precum si de nivelul instantei sau al parchetului', categorii profesionale pentru care nivelul valorii de referinta sectoriala a fost stabilit la suma de 280,64 lei.

111. Acestor ordonante care au reglementat salarizarea personalului din sistemul judiciar, pe categorii profesionale, li s-au succedat acte normative in materia salarizarii tuturor categoriilor de personal platit din fonduri publice, respectiv Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare, aprobata prin Legea nr. 36/2014, cu modificarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu completari prin Legea nr. 28/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 71/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal- bugetare, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal- bugetare, pentru modificarea si completarea unor acte normative si pentru aplicarea unitara a dispozitiilor legale, cu modificarile ulterioare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2016 privind unele masuri pentru salarizarea personalului platit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, aprobata prin Legea nr. 152/2017, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2017 privind unele masuri bugetare in anul 2017, prorogarea unor termene, precum si modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 115/2017, cu modificarile ulterioare, si, in fine, Legea-cadru nr. 153/2017.

112. Sub imperiul tuturor acestor acte normative, asa cum s-a aratat mai sus, ideea de baza care a fundamentat stabilirea veniturilor salariale pentru categoriile profesionale circumscrise familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie' a fost aceea ca diferentierea indemnizatiilor de incadrare, respectiv a salariilor de baza sa fie facuta, in mod exclusiv, prin aplicarea unor coeficienti de multiplicare distincti, nivelul valorii de referinta sectoriala ramanand insa constant.

113. Un punct de reper in stabilirea unei valori de referinta sectoriala unice la nivelul familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie' il reprezinta Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curtii Constitutionale, care, in considerente — paragraful 31 — a retinut ca 'nivelul maxim al salariului de baza / indemnizatiei de incadrare (...) trebuie sa includa majorarile (indexarile) stabilite prin hotarari judecatoresti si sa fie acelasi pentru tot personalul salarizat potrivit dispozitiilor de lege aplicabile in cadrul aceleiasi categorii profesionale, respectiv familii ocupationale', respectiv ca — paragraful 26 — 'hotararile judecatoresti prin care s-a recunoscut majorarea indemnizatiei de incadrare, cum sunt cele prin care s-au stabilit majorarile de 2%, 5% si respectiv 11% acordate magistratilor si personalului asimilat, au aplicabilitate generala si se deosebesc de ipotezele in care, tot prin hotarare judecatoreasca, ar fi fost recunoscute anumite drepturi in baza unor situatii de fapt particulare, fara aplicabilitate generala (cum ar fi, spre exemplu, ipoteza in care o persoana a avut recunoscut sporul de doctorat)'.

114. Or, atat timp cat majorarile de 2%, 5% si, respectiv, 11%, acordate prin Ordonanta Guvernului nr. 10/2007 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, aprobata cu modificari prin Legea nr. 231/2007, cu modificarile ulterioare (Ordonanta Guvernului nr. 10/2007), s-au aplicat indemnizatiilor de incadrare, respectiv salariilor de baza, care, inclusiv la momentul respectiv, se compuneau tot prin inmultirea coeficientilor de multiplicare (element variabil) cu valoarea de referinta sectoriala (element constant), a devenit evident si obligatoriu ca valoarea de referinta sectoriala reprezinta o componenta salariala constanta cu aplicabilitate generala la nivelul intregii familii ocupationale de functii bugetare 'Justitie'.

115. Inalta Curte de Casatie si Justitie reaminteste, cu titlu de principiu, ca forta obligatorie a deciziilor Curtii Constitutionale, prevazuta de art. 147 alin. (4) din Constitutia Romaniei, se ataseaza dispozitivului si considerentelor pe care se intemeiaza rationamentul din punct de vedere juridic. In acest sens este relevanta Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, prin care s-a retinut ca puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina solutia adoptata, in verificarea conformitatii textelor legale analizate cu prevederile Constitutiei Romaniei. Astfel, Curtea Constitutionala a statuat ca atat considerentele, cat si dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit art. 147 alin. (4) din Constitutie, si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept.

116. Aspectul aplicabilitatii generale la nivelul familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie' a componentei salariale constante, reprezentata de valoarea de referinta sectoriala, a fost antamat si de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in decizii obligatorii pronuntate in mecanismele de unificare a jurisprudentei.

117. In acest sens, in considerentele cuprinse in paragraful 81 al Deciziei nr. 55 din 13 septembrie 2021, Inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a retinut ca, 'prin urmare, in masura in care in cadrul aceleiasi familii ocupationale este stabilit un anumit nivel al valorii de referinta sectoriala, acesta este aplicabil intregii familii ocupationale, iar diferentierea veniturilor rezulta in mod exclusiv din utilizarea unor coeficienti de multiplicare caracteristici, care variaza in raport cu functia ocupata si cu celelalte criterii indicate de legiuitor'.

118. De asemenea, in paragraful 81 al Deciziei nr. 80 din 11 decembrie 2023, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a facut referire la faptul ca 'singurul element component al indemnizatiei de incadrare / salariului de baza, de aplicabilitate generala, este valoarea de referinta sectoriala', iar 'diferentierea veniturilor magistratilor — in considerarea fie a nivelului instantei ori al parchetului la care isi desfasoara activitatea, fie a functiei pe care o ocupa — se face, in mod exclusiv, prin aplicarea unor coeficienti de multiplicare distincti, nivelul valorii de referinta sectoriala ramanand insa constant'. Spre deosebire de valoarea de referinta sectoriala, ca reper unic de referinta in sectorul in care este incident, 'celalalt element component al indemnizatiei de incadrare/salariului de baza — coeficientul de multiplicare — constituie reperul in functie de care se realizeaza dezideratul diferentierii veniturilor magistratilor si ale altor categorii de personal din sistemul justitiei, in considerarea fie a nivelului instantei/parchetului la care isi desfasoara activitatea, fie a functiei pe care o ocupa; ca atare, el nu are aplicabilitate generala, ci dimpotriva, una restransa la sfera anumitor beneficiari ai legii'. Totodata, in paragraful 82 al aceleiasi decizii, s-a retinut ca 'atunci cand instantele judecatoresti sunt investite cu cereri de egalizare a unor salarii de baza prin includerea unor majorari recunoscute prin hotarari definitive, trebuie sa examineze daca in respectivele hotarari au fost interpretate norme de lege care au instituit majorari de aplicabilitate generala, caci numai intr-un astfel de caz principiile examinate pot constitui temei al egalizarii; daca sfera lor de aplicare este insa restransa in beneficiul unor anumiti destinatari ai legii, cele doua principii se opun egalizarii salariilor de baza ale persoanelor carora legea nu le recunoaste dreptul la respectivele majorari'.

119. Relevante sunt si considerentele cuprinse in paragraful 69 al Deciziei nr. 3 din 11 martie 2024 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie — Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, in care s-a retinut ca '(...) valoarea de referinta sectoriala este o componenta cu aplicabilitate generala, ce constituie un reper unic avut in vedere pentru calcularea indemnizatiilor de incadrare pentru intregul personal al familiei ocupationale «Justitie», in timp ce coeficientii de multiplicare constituie elementul component in functie de care se realizeaza diferentierea veniturilor judecatorilor si procurorilor, in considerarea nivelului instantei sau al parchetului la care isi desfasoara activitatea ori in considerarea functiei pe care o ocupa. Altfel spus, nivelul valorii de referinta sectoriala este acelasi pentru toti magistratii si tot personalul din sistemul judiciar, indiferent de nivelul instantei sau parchetului la care functioneaza si de functia ocupata, in timp ce coeficientii de multiplicare sunt distincti si reprezinta reperul care asigura dezideratul diferentierii veniturilor, in considerarea nivelului instantei sau al parchetului si a functiei ocupate, avand o aplicabilitate restransa la sfera anumitor beneficiari', precum si cele cuprinse in paragraful 77 al Deciziei nr. 4 din 11 martie 2024 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie — Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii, in care s-a retinut ca 'valoarea de referinta sectoriala este o componenta cu aplicabilitate generala, ce constituie un reper unic avut in vedere pentru calcularea indemnizatiilor de incadrare pentru intregul personal al familiei ocupationale «Justitie», in timp ce coeficientii de multiplicare constituie elementul component in functie de care se realizeaza diferentierea veniturilor judecatorilor si procurorilor, in considerarea nivelului instantei sau al parchetului la care isi desfasoara activitatea ori in considerarea functiei pe care o ocupa'.

120. Revenind la obiectul investirii, Inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constata ca indemnizatia de incadrare, respectiv salariul de baza, in cadrul familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie', indiferent de categoria profesionala circumscrisa acestei familii ocupationale, se compunea, la data de 30 iunie 2017 si, corelativ, la data de 31 decembrie 2017, conform art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin inmultirea unui coeficient de multiplicare variabil, avand o aplicabilitate restransa la sfera anumitor beneficiari, cu valoarea de referinta sectoriala, element constant, cu aplicabilitate generala in cadrul aceleiasi familii ocupationale.

121. Cuantumul de 605,225 lei pentru valoarea de referinta sectoriala in cadrul familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie', la care se face trimitere in prezenta sesizare, este amintit in Decizia nr. 55 din 13 septembrie 2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in paragrafele 82—83 retinandu-se ca 'analiza jurisprudentei nationale releva, asa cum s-a aratat mai sus, ca deja au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive, care au recunoscut dreptul magistratilor la o indemnizatie calculata pe baza valorii de referinta sectoriala de 605,225 lei, incidenta in cadrul familiei ocupationale «Justitie» si care ii vizeaza pe toti ordonatorii principali de credite din acest sistem. Prin urmare, daca in cadrul familiei ocupationale «Justitie» exista deja astfel de hotarari judecatoresti, indemnizatiile de incadrare ale tuturor celorlalti magistrati trebuie stabilite la nivelul maxim aflat in plata, in aplicarea art. 1 alin. (5/1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 si a art. 3 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015, pentru ca hotararile pronuntate au examinat prevederi legale cuprinse in acte normative cu aplicabilitate generala', rationamentul din paragraful 83 antereferit fiind valabil pentru toate categoriile profesionale din cadrul familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie'.

122. Inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept subliniaza ca acest cuantum al valorii de referinta sectoriala de 605,225 lei a fost stabilit, in cadrul familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie', prin acte administrative emise de catre ordonatorii de credite care au si calitatea de angajatori ori prin hotarari judecatoresti definitive, in aplicarea art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 250/2016, cu modificarile ulterioare, prin majorarea cu 25% a valorii de referinta sectoriala de 484,18 lei.

123. Desi in analiza conceptuala a chestiunii de drept sesizate si care urmareste a statua 'daca, in aplicarea dispozitiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, cuantumul brut al salariilor de baza, respectiv al indemnizatiilor de incadrare din cadrul familiei ocupationale de functii bugetare «Justitie», stabilite prin raportare la valoarea de referinta sectoriala de 605,225 lei, se majoreaza, incepand cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% fata de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, in masura in care personalul respectiv isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii' cuantumul concret al valorii de referinta sectoriala nu prezinta importanta, Inalta Curte de Casatie si Justitie se va referi la un cuantum al valorii de referinta sectoriala determinat, mentionat in sesizare si regasit in jurisprudenta, de 605,225 lei, avand in vedere ca scopul prezentului mecanism de unificare este de a dezlega o chestiune de drept punctuala, care are legatura cu fondul cauzei in care s-a dispus sesizarea, iar nu de a da o dezlegare de principiu privind interpretarea si aplicarea, in general, a legii, aceasta din urma abordare fiind specifica recursului in interesul legii.

124. Odata statuat in limitele sesizarii ca, la data de 31 decembrie 2017, salariile de baza, respectiv indemnizatiile de incadrare ale intregului personal din cadrul familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie' se compun cu o valoare de referinta sectoriala unica si invariabila in suma de 605,225 lei, inmultita cu un coeficient de multiplicare variabil in functie de criterii legal stabilite, este facil a observa ca, pentru suficientul motiv constand in compensarea cresterii, incepand cu 1 ianuarie 2018, a cotelor de contributii sociale aflate in sarcina angajatilor de la 16,5% la 35%, cuantumul brut al indemnizatiilor de incadrare, respectiv al salariilor de baza se majoreaza cu 25%, incepand cu data de 1 ianuarie 2018, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, fata de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, in masura in care personalul respectiv isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii.

125. Acest aspect este reglementat explicit nu doar in dispozitia legala interpretata, ci si in prevederile art. 7 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2017, conform carora 'sumele aferente contributiilor de asigurari sociale sau, dupa caz, contributiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul platit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite in aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt avute in vedere la stabilirea majorarilor salariale ce se acorda in anul 2018 personalului platit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017'.

126. Relevante sunt si considerentele cuprinse in paragraful 42 al Deciziei nr. 662 din 29 septembrie 2020 a Curtii Constitutionale, care, in analiza exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 7 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 90/2017, reliefeaza ca 'aceste dispozitii legale stabilesc reguli de ordin tehnic in materie fiscala privind sumele aferente contributiilor de asigurari sociale sau, dupa caz, contributiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul platit din fonduri publice, realizand o corelare cu dispozitiile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, in contextul transferului contributiilor sociale din sarcina angajatorului in sarcina angajatului, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Astfel, legiuitorul a redimensionat politica sa fiscala, aspect care se inscrie in marja sa de apreciere, potrivit art. 139 din Constitutie, in scopul imbunatatirii colectarii contributiilor la bugetul de asigurari sociale si, implicit, al protejarii drepturilor fundamentale ale salariatilor'.

127. Un argument subsidiar in sustinerea opiniei potrivit careia cuantumul brut al indemnizatiilor de incadrare, respectiv al salariilor de baza, compuse cu valoarea de referinta sectoriala de 605,225 lei, inmultita cu un coeficient de multiplicare variabil, se majoreaza cu 25%, incepand cu data de 1 ianuarie 2018, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, fata de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, in masura in care personalul respectiv isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii, il reprezinta si faptul ca, prin Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023, emis de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr 304/2022 privind organizarea judiciara si al dispozitiilor art. 7 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu completarile ulterioare, in vederea stabilirii drepturilor salariale ale judecatorilor din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a stabilit ca, 'incepand cu data de 1 ianuarie 2018, judecatorii prevazuti in anexa, parte integranta din prezentul ordin, vor fi salarizati prin acordarea valorii de referinta sectoriala in suma de 605,225 lei, pentru intervalele de timp indicate in anexa in fiecare caz in parte'.

128. Ulterior, Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023 a fost completat prin Ordinul nr. 114 din 11 aprilie 2023, in sensul ca 'drepturile salariale stabilite in conformitate cu Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023 (...) se calculeaza cu luarea in considerare a dispozitiilor art. 1 din Ordinul presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 5 din 16.01.2018', in timp ce art. 1 al acestui din urma ordin, emis si in baza art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, prevede ca 'incepand cu data de 1.01.2018 cuantumul brut al indemnizatiilor de incadrare / salariilor de baza (...) se majoreaza cu 25% fata de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fara a depasi limita prevazuta la art. 25 al Legii-cadru nr. 153/2017, in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii'.

129. Or, atat timp cat prin Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023, completat prin Ordinul nr. 114 din 11 aprilie 2023, acte administrative care se bucura de prezumtia de legalitate si sunt executorii inclusiv cu privire la aspectul relevant din prezenta sesizare, respectiv aplicarea majorarii cu 25% a cuantumului brut al indemnizatiilor de incadrare, in temeiul art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru o categorie profesionala din cadrul familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie' (majorare reliefata in anexele care fac parte din ordinele amintite), cu atat mai mult, in considerarea caracterului de generalitate al dispozitiilor legale care reglementeaza majorarea salariala (caracter rezultat din identitatea de interpretare fata de cea data de catre Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 majorarilor salariale prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007), se impune a statua in sensul ca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, cuantumul brut al salariilor de baza, respectiv al indemnizatiilor de incadrare din cadrul familiei ocupationale de functii bugetare 'Justitie', stabilite prin raportare la valoarea de referinta sectoriala de 605,225 lei, se majoreaza, incepand cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% fata de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, in masura in care personalul respectiv isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii.

130. In acelasi timp insa, este incontestabil ca exista ordonatori de credite / angajatori ai diferitelor categorii profesionale din cadrul familiei ocupationale 'Justitie' care au acordat deja majorarea salariala vizata, majorare care produce acelasi efect al cresterii cu 25% a cuantumului brut al indemnizatiilor de incadrare ori al salariilor de baza, indiferent daca se aplica acestor componente salariale compuse prin inmultirea coeficientului de multiplicare variabil cu valoarea de referinta sectoriala de 605,225 lei ori daca se aplica unitatii de valoare referinta sectoriala de 605,225 lei din compunerea indemnizatiilor de incadrare ori a salariilor de baza.

131. Prin urmare, majorarea nu poate fi aplicata, simultan ori succesiv, in ambele variante, adica atat unitatii de valoare de referinta sectoriala de sine statator, cat si indemnizatiei de incadrare ori salariului de baza din compunerea carora aceasta face parte, intrucat s-ar produce o dubla majorare.

132. In aceste conditii, Inalta Curte de Casatie si Justitie — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept subliniaza ca instantele judecatoresti investite cu litigii de natura celor aflate pe rolul instantelor de trimitere au obligatia, in temeiul art. 22 din Codul de procedura civila, de a verifica in ce masura, pana la solutionarea litigiilor, s-a procedat la majorarea cu 25% a cuantumului brut al indemnizatiilor de incadrare, respectiv al salariilor de baza constituite cu valoarea de referinta sectoriala de 605,225 lei, majorare prevazuta de dispozitia legala a carei interpretare se solicita, ceea ce face ca aplicarea art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, in maniera interpretata prin prezenta decizie, sa se realizeze doar in masura in care angajatorii nu au acordat deja aceasta majorare”.

* Cititi aici intreaga dezlegare de drept