Trist, dar adevarat, incepand cu anul 2005, de cand CSM s-a reinventat in baza Legii 317/2004, nimeni din sistemul judiciar nu mai tine evidenta erorilor judiciare care se constata oficial an de an de catre CEDO si mai ales de catre instantele romanesti.

Dupa eliminarea recursului in anulare, in urma cu circa 10 ani, administratorii Justitiei – din CSM, ICCJ, Ministerul Justitiei – nu au vrut ca in rapoartele anuale privind activitatea din sistemul judiciar sa insereze si evidenta erorilor judiciare constatate prin:

- admiterea cererilor de revizuire;

- admiterea contestatiilor in anulare;

- numarul arestatilor, care ulterior au fost achitati;

- numarul de actiuni civile admise impotriva Statului roman, in procesele de solicitare de daune de catre victimele erorilor judiciare;

Singurele statistici care se mai fac cu privire la erorile judiciare sunt la nivelul marilor parchete, unde anual se da procentul de achitari. La nivelul instantelor de judecata, tacerea este deplina. Nici macar Ministerul Finantelor, care plateste anual zeci de milioane de euro despagubiri pentru vitimele erorilor judiciare, nu tine o evidenta pe dosare, si refuza cu ostinatie sa se achite de obligatia legala de a initia actiuni in regres pentru recuperarea daunelor de la magistratii vinovati.

CSM – principalul vinovat de lipsa erorilor judiciare din Rapoartele anuale pe starea Justitiei

Potrivit legii, anual CSM are obligatia sa dea publicitatii Raportul pe starea Justitiei. Culmea, rapoartele anuale contin cifre detaliate despre cate hotarari sunt atacate si cate cai de atac sunt admise, insa nu se spune nimic despre numarul de erori judiciare mai sus enumerate. Asta arata ca CSM, desi detine statisticile, refuza sa le dea publicitatii, demonstrand prin aceasta ca intelege sa se comporte ca un sindicat al sistemului judiciar, nicidecum ca un garant al unei bune desfasurari a actului de justitie. Publicarea statisticilor privind numarul de erori judiciare ar fi permis opiniei publice si celorlalte puteri ale statului sa identifice problemele cu adevarat importante din sistemul judiciar si sa actioneze in consecinta pentru remedierea lor.

Din pacate insa, membrii CSM se situeaza sub inaltimea functiilor detinute, aratandu-se deloc interesati de numarul de erori judiciare, dramele cauzate justitiabililor prin aceste erori si de sumele uriase care se platesc anual de catre statul roman victimelor erorilor judiciare, care sunt de ordinul a zeci de milioane de euro anual.

Evidentele dinaintea eliminarii recursului in anulare, releva o medie de 500 erori judiciare/an, recunoscute oficial

Eliminarea din legislatia romana a recursului in anulare, in urma cu circa 10 ani, a fost inteleasa din pacate de catre administratorii Justitiei ca un prilej numai bun de a ascunde gunoiul sub pres. Chiar daca recursul in anulare a fost eliminat, erorile judiciare continua si ele sunt recunoscute in pricipal prin hotararile de achitare si cele de admitere a unor cereri de revizuire ori de contestatii in anulare. Evidenta acestor cauze insa nu a mai fost tinuta de CSM de la eliminarea recursului in anulare si pana in prezent.

Lumeajustitiei.ro publica statisticile din perioada de pana la eliminarea recursului in anulare, care releva ca inainte, desi Justitia romana era departe de adevar, cel putin avea bunul simt sa o recunoasca. Azi, la nivelul CSM, bunul simt pare ca a disparut complet in privinta grijii fata de cetateanul care cade victima erorilor judiciare si fata de banul public cu care se acopera daunele provocate de anumiti magistrati.

Statistica PICCJ privind erorile judiciare din perioada 1995 - 2003, ale instantelor de judecata, confirmate prin admiterea recursurilor in anulare, in dosare penale:

- 1995 - 1078 admise;

- 1996 - 792 admise;

- 1997 - 525 admise;

- 1998 - 422 admise;

- 1999 - 576 admise;

- 2000 - 416 admise;

- 2001 - 306 admise;

- 2002 - 236 admise;

- 2003 - 281 admise;

Statistica PICCJ pentru perioada 2001 - 2004, cu privire la numarul de persoane arestate si retinute de procurori, in cauze care s-au finalizat prin achitarea inculpatilor trimisi in judecata:

- in 2001, 537 de persoane trimise in judecata de procurori au fost achitate de instantele de judecata. Dintre acestea 87 au fost arestate abuziv;

- in 2002, 379 de persoane trimise in judecata de procurori au fost achitate de instantele de judecata. Dintre acestea 56 au fost arestate abuziv;

- in 2003, 366 de persoane trimise in judecata de procurori au fost achitate de instantele de judecata. Dintre acestea 47 au fost arestate abuziv;

- in 2004, 435 de persoane trimise in judecata de procurori au fost achitate de instantele de judecata. Dintre acestea 46 au fost arestate abuziv;

Incepand cu data de 26 octombrie 2003, de cand procurorilor li s-a luat dreptul de a aresta, acest atribut a fost dat in competenta exclusiva a judecatorilor, astfel ca erorile de genul arestarilor nejustificate au trecut in sarcina judecatorilor.