Mariana Rosca Marinescu (foto 1) a fost judecator sindic la Tribunalul Bihor pana in anul 2001, cand impotriva ei s-a deschis un dosar controversat, care a facut mare valva in presa vremurilor, dupa ce procurorul Ioan Moldovan de la PCA Oradea (devenit ulterior seful DNA Oradea) a emis mandat de arestare pe numele ei cu cateva zile inainte de data la care o citase la parchet. Mariana Rosca a facut o mare greseala: stiind ca este victima denunturilor a doi lichidatori impotriva carora ea insasi a facut anterior plangere penala, judecatoarea a fugit. A fost prinsa abia dupa doi ani si doua luni, perioada in care a stat ascunsa in casa parinteasca din comuna Santandrei, judetul Bihor, loc unde nu a cautat-o nimeni. Din momentul in care a fost prinsa, judecatoarea Mariana Rosca a avut imaginea publica a unui infractor-fugar, care a incercat sa scape de lege. A avut parte de o judecata sumara – si veti vedea cat de stramba – in care, in esenta, a fost condamnata pentru ca ar fi luat mita, in forma continuata, de la doi lichidatori, probatoriul fiind cladit exclusiv pe denunturile acestor doua personaje carora judecatoarea le facuse plangere penala.

Procurorul Ioan Moldovan (foto 2) a distrus-o si pe judecatoarea Elena Popa Blaga, pentru o mita imaginara. Elena Pop Blaga a fost in final achitata, Romania fiind condamnata la CEDO

Paradoxal, istoria acestui caz a inceput de la un fost judecator, Ioan Bruder, care din calitatea de vicepresedinte al Tribunalului Bihor a facut presiuni asupra judecatoarelor Mariana Rosca si Elena Pop Blaga, pentru a le impune anumite solutii in favoarea unui om de afaceri local Radu Mircea Pentie, caz confirmat de CSM. Judecatoarea Elena Pop Blaga (foto 3) a fost si ea trimisa in judecata pentru asa-zisa luare de mita (un denuntator constrans de procurori a lasat in casa matusii ei o plasa cu 100 milioane lei, tratati chimic, dupa care s-a realizat asa-zisul „flagrant”), aceasta fiind primul judecator plimbat cu catuse in fata opiniei publice. Dupa multi ani, judecatoarea a fost achitata in 7.02.2005 de Curtea de Apel Brasov, care a considerat ca fapta nu exista. Dosarul impotriva Elenei Pop Blaga a fost fabricat de seful PNA Oradea, Ioan Moldovan - cel care a confirmat rechizitoriul - si procurorul Dan Chirculescu.

Nu la fel de norocoasa a fost si judecatoarea Mariana Rosca, care la 1 august 2001 a fost trimisa in judecata de procurorul Ioan Moldovan pentru doua infractiuni de luare de mita si una de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, pe baza a doua denunturi mai mult decat dubioase. Dupa doi ani si doua luni cat a stat ascunsa, judecatoarea Mariana Rosca a fost pur si simplu lichidata mediatic gratie procurorilor care au avut grija sa o prezinte ca pe unul dintre cei mai periculosi infractori din Justitie. Judecata care a urmat este necredibila, aproape de neconceput in zilele de azi, intrucat, dupa cum veti vedea din motivari, se retine cu certitudine ca a primit de la un denuntator suma de 750 milioane lei vechi, iar de la altul 206 milioane lei vechi, in cel peste zece intalniri avute cu acestia, banii fiind adusi cu plasele (aceeasi acuzatie ca si la judecatoarea Elena Pop Blaga). In privinta remiterii sumelor, nu exista flagrant, nu exista nici macar o interceptare telefonica, nimic afara de denunturile celor doi lichidatori carora, atentie, judecatoarea le facuse anterior plangere penala. Din hotararile judecatoresti care au stat la baza condamnarii ei la 11 ani de inchisoare, se retine cu certitudine, cu data si ora, cand a luat si unde a luat mita, chiar si in cazurile in care judecatoarea a depus probe ca se afla in sala de judecata, avand sedinta programata pe respectiva zi. Nicio proba in aparare a judecatoarei nu a fost luata in seama, acestea fiind pur si simplu ignorate de procurori si judecatori.

Lumeajustitiei.ro nu pledeaza pentru nevinovatia judecatoarei Mariana Rosca, dar semnalam insa ca a condamna pe cineva pentru luare de mita, retinand cu atata lux de amanunte, zile, ore, locatii si sume exacte, pretins a fi primite, fara alte probe decat denunturile a doi denuntatori care aveau dosar penal si carora chiar judecatoarea le facuse plangere, este un fapt ingrijorator pentru Justitia romana, pentru ideea de siguranta judiciara si independenta a magistratului.

Motivarea privind mita luata de la denuntatorul Buda Dindelegan Valeriu, lichidator judiciar

Pentru edificare, citam din sentinta judecatoarei Elena Spataru, de la Curtea de Apel Bacau (dosar. 3808//2001 - unde s-a judecat in fond cauza dupa stramutare) si decizia definitiva a Inaltei Curti pronuntata de judecatorii Cornelia Silvia Marica, Ioan Griga si Madalina Cristina Buta nr. 2562 din 29 mai 2003 (dosar 413/2002) judecatori care au condamnat-o pe Mariana Rosca la 11 ani de inchisoare:

„...inculpata a primit de la lichidatorul judiciar Buda Dindelegan Valeriu sume substantiale, in total 750 milioane lei, din care parte i s-au adus la locul de munca si alte sume la diferite locuri de intalnire sau chiar la domiciliul sau:

- la 09.04.1999 i-a adus acasa 100 milioane lei;

- la 23.06.1999 75 milioane lei achitati in fata blocului in care locuieste;

- la 04.01.2000 suma de 100 milioane lei, bani ce i s-au dat in biroul ei;

- la 17.04.2000 suma de 375 milioane lei, intre benzinarie si Camera de Comert;

- in iunie 2000 suma de 100 milioane lei, bani achitati (n.n. - nu se mai spune unde si la ce data exacta)

- in noiembrie 2000 suma de 10 milioane lei, bani adusi la birou;

Din cele mai sus expuse, rezulta ca luarea banilor de inculpata este dovedita cu probe directe, respectiv inscrisul emanat de la inculpata (n.n. - este vorba de un calcul scris de mana judecatoarei cu sumele obtinute prin vanzarea unor active si care nu dovedeste remiterea unor sume), declaratia martorului Bocioc Augustin (n.n. - care nu a fost martor direct la nicio pretinsa tranzactie, dupa cum retin si magistratii), declaratia data de Bereczky Iosif (n.n. - celalat denuntator), toate coroborandu-se cu actele de banca, borderourile incasate de partea vatamata si cu denunturile facute la organele de politie si parchet”.

Desi aparent se invoca multe acte de banca, acestea sunt in fapt retrageri facute de denuntator, despre care el si nimeni altcineva sustine ca sunt dovezi ca banii care i-a scos i-ar fi dat mita judecatoarei. Acesi bani puteau insa la fel de bine sa fie bagati in buzunar de denuntator.

Motivarea privind mita luata de la denuntatorul Bereczky Iosif, lichidator judiciar

„Denuntatorul – parte vatamata Bereczky Iosif... de frica de a nu fi si el schimbat ca lichidator... a acceptat conditiile puse de inculpata, in limitele procentului pretins de 1/3 din incasari. I-a achitat urmatoarele sume:

- 22 milioane lei la 6.05.1999;

- 58 milioane lei la 30.10.1999;

- 44 milioane lei la 1.03.2000;

- 42 milioane lei la 29.06.2000;

- 40 milioane lei la 14.04.2000, in total 206 milioane lei pentru care inculpata a fost trimisa in judecata. Acesti bani au fost dusi in biroul inculpatei, fie acasa la ea, in conditiile si imprejurarile aratate cu lux de amanunte in denunturile aflate la dosar”.

Iata asadar ce hal de motivari ale luarii de mita, exclusiv bazate pe denunturile lichidatorilor carora judecatoarea le-a facut plangere penala incainte ca acestia sa se denunte! Nu tu flagrant, nu tu interceptare telefonica ori documente care sa dovedeasca faptul ca judecatoarea a incasat efectiv acesti bani. Cum oare au putut procurorii si judecatorii din acest caz sa afirme pana si datele calendaristice si sumele exacte date la intervale de timp mari judecatoare, locatiile si modalitatile de remitere pe baza a doua declaratii dubioase?

Mai amintim ca in privinta acuzatiei de abuz in serviciu, Mariana Rosca ne-a declarat ca a depus extrase din legi care arata ca avea dreptul sa faca vanzarea de active, invocand prevederi legale exprese, si ca prejudiciul si abuzul care i-au fost imputate au fost stabilite pe baza unei oferte de cumparare de care nu ar fi tinut cont, dar care a fost formulata la luni de zile dupa vanzarea activelor. Iar in privinta vanzarilor, ne-a mai aratat ca le-a facut cu aprobarea comitetului creditorului, asa cum reiese din Incheieri emise de alti judecatori.

Iata asadar ce usor se poate condamna un om pe baza a doua denunturi a unor lichidatori care evident au primit NUP in plangerea penala formulata impotriva lor de judecatoarea Mariana Rosca in 2000.

Surprinde si faptul ca judecatorii cauzei au audiat un procuror in aceasta cauza – Ioan Chivari Horia, fost coleg cu fostul sot al judecatoarei, care in fata Curtii de Apel Bacau a declarat ca martor ca denuntatorul Buda Dindelegan Valeriu i-a spus intr-o discutie privata „ca daca el nu facea denuntul impotriva inculpatei, el ar fi fost arestat pentru abuz in serviciu, urmare a sesizarii formulate impotriva lui de inculpata”.

Nu e nevoie sa fii absolvent de drept ca sa realizezi ca acest caz miroase urat! Procurori controversati cu achitari la activ, care au procedat la fel cu alti judecatori si nu le-a iesit; spaga imaginara, data cu plase, fara flagrant, fara interceptari, in schimb dovedita cu denunturi ale unor cercetati penal in alte dosare. Asta e justitie?

Inalta Curte a statuat inca din 2006 ca magistratii nu pot fi acuzati pe denunturi, dar in cazul Mariana Rosca precedentul nu a contat

Instanta suprema a statuat in mai multe randuri ca in cazul acuzatiilor aduse unor magistrati, probatoriul trebuie sa fie mai presus de orice dubiu. Este de retinut in acest sens Decizia ICCJ nr. 6883 din dosarul 48/33/2003, din data de 24 noiembrie 2006, prin care Completul de 3 format din judecatorii Marioara Prodan, Margareta Teodorescu si Stefan Mateescu a respins recursul formulat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj fata de sentinta nr. 64 din 28 iulie 2006, prin care Curtea de Apel Cluj i-a achitat pe judecatorii Traian Munteanu (foto) si Adrian Popa de la Tribunalul Bihor, decizie potrivit careia: “In cazul invinuirii unor magistrati, judecatori sau procurori, care judeca alte persoane, infractori ori, chiar, numai justitiabili, de comiterea unor infractiuni grave, cum sunt si infractiunile de luare de mita si favorizarea infractorului, probele trebuie sa fie serioase, credibile, de natura a da certitudine asupra situatiilor de fapt relatate. Judecatorilor si procurorilor, persoane carora, oricand li se pot inscena procese, diverse invinuiri, de catre cei judecati, ori de alte persoane interesate, de rea-credinta, trebuie sa li se acorde o mare atentie. Unor astfel de persoane nu li se poate retine comiterea unor infractiuni, pe baza decalaratiilor unor inculpati, a sotilor sau rudelor acestora si nici, chiar, pe baza declaratiilor unor avocati, nu de putine ori, purtatori ai intereselor, nu totdeauna legitime, ale clientilor lor. Or, in speta, probele stranse in cursul urmaririi penale, n-au fost confirmate de cercetarea judecatoreasca, nedovedindu-se, in mod cert, ca autorii infractiunilor sunt inculpatii si nici ca faptele au existat in realitate”.

Din pacate, in acest caz, e greu de indreptat ceva. Revizuirea nu este posibila intrucat nu exista acte noi si asta deoarece instantele care au dat condamnarea au ignorat orice proba cheie in aparare depusa de fosta judecatoare Mariana Rosca. Recurs in anulare nu mai exista. Mariana Rosca a executat 1840 de zile de inchidoare (peste 5 ani) si a fost eliberata conditionat dupa executarea a mai mult de jumatate de pedeapsa. Chiar daca denuntatorii au mintit in cazul ei, hotararile judecatoresti nu mai pot fi revizuite. Judecata stramba – vadita pentru oricine - ramane in picioare pana cand, daca va da Dumnezeu, se va dovedi ca denuntatorii au mintit sau vor aparea alte probe in aparare. Pentru asemenea cazuri Legislativul ar trebui sa modifice legislatia penala, pentru a da posibilitatea indreptarilor sentintelor strambe pentru vadita gresita interpretare a probelor sau ignorarea acestora, asa cum exista in legislatia veche, inainte de desfiintarea recursurilor extraordinar sau in anulare.

* Cititi aici Rechizitoriul procurorului Ioan Moldovan emis in cazul judecatoarei Mariana Rosca

* Cititi aici decizia de condamnare de la Inalta Curte

* Cititi aici memoriul fostei judecatoare Mariana Rosca, care arata modul incredibil in care a fost condamnata

* Cititi aici unul dintre denunturi, cel al lui Buda Dindelegan Valeriu

* Cititi aici, integral, Decizia ICCJ nr. 6883 din dosarul 48/33/2003, din cazul judecatorilor Traian Munteanu si Adrian Popa