Fosta procuroare comunista Monica Macovei (foto) si-a dat arama pe fata. Ex-ministresa Justitiei a tunat si fulgerat, pe Facebook, dupa ce judecatorii CCR au explicat de ce este contrar Constitutiei ca Serviciul Roman de Informatii sa se implice in efectuarea operatiunilor de interceptare si filaj in dosare avand ca obiect infractiuni de drept comun. Vajnica militanta pentru respectarea Conventiei de la Strasbourg, inclusiv din postura de presedinte al Asociatiei Romane pentru Apararea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Monica Macovei a ajuns sa instige, de dragul binomului SRI-DNA, la incalcarea drepturilor fundamentale ale omului: „Trebuie sa gasim un echilibru intre respectarea drepturilor omului si reducerea criminalitatii. Intr-o tara in care criminalitatea este ridicata, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin”.

Reactiile nu au intarziat sa apara, iar una dintre cele mai inspirate replici a venit din partea avocatului Adrian Toni Neacsu, fost judecator si membru al CSM. Intr-o postare tot pe Facebook, de joi 10 martie 2016, Toni Neacsu a comparat-o pe Macovei cu Andrei Visinski, procuror general al Uniunii Sovietice in perioada Marii Epurari staliniste din anii '30, unul dintre cele mai sinistre personaje din istoria recenta a omenirii si omul prin care bolsevicii si-au instaurat in Romania, in primavara lui '45, Guvernul lor.

Iata postarea avocatului Adrian Toni Neacsu, ca replica la afirmatiile Monicai Macovei:

„Primul citat: 'Intr-o tara in care criminalitatea este ridicata, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin'.

Al doilea citat: 'Exista perioade in istoria omenirii, ca si in vietile noastre, cand legile trebuie privite ca anacronice si este necesar sa fie date de-o parte'.

Citatele apartin unul lui Visinski, procurorul general al lui Stalin din perioada terorii, iar celalalt unui fost ministru de justitie al Romaniei democratice si stat de drept. Sa facem un mic exercitiu: le puteti atribui corect personajelor indicate?”.

Prezentam postarea integrala a Monicai Macovei, dupa motivarea *deciziei CCR:

„Dosarele in care probele esentiale sunt bazate pe interceptari sunt vulnerabile, in urma deciziei CCR publicate astazi.

Este vorba de toate dosarele care folosesc ca probe interceptari, inregistrari ambientale, filaj si alte mijloace de supraveghere, aflate in curs de cercetare la procurorii din toata tara (DNA, DIICOT, parchete) sau pe rolul instantelor.

Nu am criticat si nu voi critica deciziile Curtii Constitutionale, dar dezbaterea publica a deciziilor judecatoresti si constitutionale este parte a democratiei si a spiritului liber, asa cum de multe ori a decis CEDO. De aceea, as vrea sa intelegem foarte bine consecintele acestei decizii a CCR:

1. Toti specialistii in drept penal stiu ca regulile de procedura penala nu retroactiveaza si nici nu sunt supuse principiului legii mai favorabile (Legea penala mai favorabila se aplica numai in cazul in care infractiunea pentru care o persoana a fost condamnata este abrogata, si niciodata regulilor de procedura penala). De aceea, ma intreb de ce Curtea declara neconstitutionale interceptarile, filajele etc facute anterior acestei decizii, pentru ca acestea au fost constitutionale la data la care au fost efectuate. Probele facute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie sa ramana valabile, pentru ca la data efectuarii lor au fost constitutionale, iar neretroactivitatea este un principiu constitutional. Acesta este principiul stabilitatii juridice in orice societate democratica, asa cum a decis CEDO in mod repetat.

2. Dosarele aflate in ancheta – fie pe coruptie, spalare de bani, evaziune fiscala, fie pe crima organizata, trafic de droguri, de fiinte umane, de armament etc - se vor inchide daca interceptarile sau alte mijloacele de supraveghere secreta sunt mijloacele de proba vitale sau fac legatura intre probe de alta natura.

3. Dosarele aflate pe rolul instantelor de judecata vor avea aceeasi soarta, vor fi si acestea inchise din aceleasi motive.

4. Anchetele pe infractiuni de omor si alte infractiuni grave vor fi de asemenea inchise, pentru ca si in aceste cazuri se folosesc in unele situatii mijloace de supraveghere secreta, unde suportul tehnic este asigurat de SRI.

5. CCR a permis ca decizia sa fie folosita ca temei de revizuire si in cauzele in care au fost ridicate exceptii de neconstitutionalitate similare inaintea publicarii deciziei in Monitorul Oficial. Altfel spus, cei care au aflat de pronuntarea deciziei, cunoscand opinia CCR de neconstitutionalitate, si pana astazi, cand a fost publicata, au putut ridica exceptii de neconstitutionalitate, ca sa scape de condamnare.

6. Este dificil de inteles de ce CCR nu a acordat un termen de implementare pentru un sistem complex si foarte scump. Motivarea deciziei suspenda practic interceptarile de orice fel, in orice cauza, pana la momentul in care DNA si DIICOT vor avea echipamentele si oamenii pentru a face propriile inregistrari, filaje etc.

7. Romania risca sa devina pentru o buna bucata de vreme raiul infractorilor si al crimei organizate, oprind anchete transfrontaliere, facute in cadrul cooperarii europene in materie penala.

Este nevoie ca echipamentele de supraveghere secreta sa fie la Ministerul Public, care sa asigure interceptarile pentru toti procurorii si politistii din tara. SRI nu poate ceda echipamentele sale, pentru ca are in continuare nevoie de acestea pentru activitatea privind siguranta nationala.

DNA, DIICOT si Parchetul General vor face cel mai probabil o analiza a dosarelor care risca sa fie inchise in urma deciziei CCR, adica acele dosare in care restul probelor nu sunt suficiente singure, fara probele din interceptari, pentru ca judecatorul sa isi faca o opinie solida, pe baza careia sa dea o solutie.

Astept ca rezultatele acestor analize sa fie comunicate public pentru a vedea cat de afectata este lupta anticoruptie si impotriva criminalitatii organizate de decizia Curtii Constitutionale.

Trebuie sa gasim un echilibru intre respectarea drepturilor omului si reducerea criminalitatii. Intr-o tara in care criminalitatea este ridicata, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin. Trecerea de la o anumita regula de procedura la alta nu se face in mod retroactiv. Trecerea de la o anumita regula de procedura la alta nu se poate face peste noapte si cu efecte dramatice pentru lupta impotriva criminalitatii. Este imposibil sa faci sa functioneze o institutie noua in 24 de ore si, de aceea, o masura tranzitorie era de asteptat sa fie indicata de CCR”.