Ati mai pomenit ca un dosar penal sa aiba un traseu atat de sinuos ca cel pe care vi-l prezentam astazi? Este vorba de „Dosarul Rosia Montana”. De noua ani, acest dosar deschis in 2001, a fost minge de ping-pong intre parchete, plecand de la Parchetul General spre DNA, via Parchetul Curtii Militare de Apel Alba Iulia, Parchetul Tribunalului Bucuresti, Parchetul Curtii de Apel Bucuresti, Parchetul Curtii Militare de Apel, iarasi Parchetul Inaltei Curti, PNA (actual DNA), apoi Directia de Investigare a Fraudelor-IGP, Directia Cercetari Penala, Parchetul Judecatoriei Deva, DIICOT, Sectia de urmarirea penala si Criminalistica din Parchetul General, DNA, iarasi Parchetul Inaltei Curti si, intr-un final apoteotic, la DNA. Un traseu complet, o cauza tergiversata din interese pe care toata lumea le poate banui.

MOTO: „Trebuie sa impacam istoria cu economia!” - Traian Basescu la Rosia Montana in 2009

Dupa ce in dosar au avut loc disjungeri, conexari, solutii de neincepere si infirmari de NUP, de mai bine de un an, dosarul poposise iar pe masa procurorilor de la Anticoruptie. De curand, am primit raspunsul de la DNA, la intrebarile noastre legate de stadiul acestei cauze cu cap si fara coada. Si am primit un raspuns fara cap si cu... coada!

In ulltima vreme, in timp ce campania ”Salvati Rosia Montana” precum si pledoariile unor europarlamentari se bateau cap in cap cu publicitatea facuta masiv prin toate canalele media posibile pentru proiectul de exploatare a acestei zone aurifere a Romaniei, in timp ce unii jurnalisti au primit invitatia de a vizita minele din Noua Zeelanda ca sa vada cu ochii lor ce frumoasa exploatare exista acolo, iar ”Gold Corporation” si-a facut pana si pagina de Facebook ca sa explice romanilor ce perspective extraordinare ar avea tara noastra inclusiv in privinta crearii de locuri de munca si ce de bani ar castiga statul roman, DNA pritocea o solutie care sa puna capac pe partea penala a intregii afaceri: SUP si NUP! Adica scoatere de sub urmarire si neincepere a urmaririi penale fata pe persoanele implicate in dosar. La finalul comunicatului pe care il redam integral mai jos, DNA subliniaza ca producerea unui prejudiciu adus statului ”nu se poate evalua decat dupa inceperea exploatarii producatoare de beneficii...”

De cand isi da cu parerea DNA asupra unei exploatari ca ea va aduce in viitor beneficii? De unde poate sa stie DNA acest lucru? In plus, in dosar exista documente (expertize) care, la un anumit moment, evidentiau si prejudicii descoperite in baza unor expertize.

Iata raspunsul primit de Lumeajustitiei.ro de la DNA in urma cu cateva zile:

”La solicitarea dumneavoastra din data de 4 noiembrie 2010, Biroul de Informare si Relatii Publice este abilitat sa va comunice urmatoarele:

La data de 4 octombrie 2010, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au dispus scoaterea de sub urmarirea penala fata de trei invinuiti: Dobre Mircea, Nicolae Stanca si Ionel Lazar, fosti directori ai RAC Deva, pentru infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata, intrucat lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, cat si neinceperea urmaririi penale pentru infractiunile de dare si luare de mita intrucat s-a constatat ca aceste fapte nu exista. Solutia a fost comunicata tuturor persoanelor interesate in cauza si nu s-a formulat plangere impotriva acestei solutii. Rezolutia a fost dispusa intr-un dosar penal in care s-au efectuat acte de urmarire penala in legatura cu imprejurarile in care s-au incheiat si derulat, in perioada 1995 – 1998, conventiile referitoare la Proiectul Rosia Montana (acord de cooperare, contract de societate intre RAC Deva si GABRIEL RESOURCES NL), contracte ce au vizat evaluarea si procesarea zacamantului de aur-argintifer si reziduurilor din activitatea de minerit a Regiei la Rosia Montana si la Brad. Proiectul a vizat doua etape: una de explorare si evaluare a resurselor miniere (finantate de actionarul extern) si o alta de construire si dare in functiune a unei instalatii de tratare. Din cercetari s-a stabilit ca Statul Roman nu a suferit o tulburare a bunului mers sau o paguba patrimoniala, avand in vedere ca Proiectul Rosia Montana inca nu se afla in faza de exploatare, autorizarile de mediu si de exploatare nefiind inca acordate. Pe cale de consecinta, producerea vreunui prejudiciu in paguba bugetului de stat se poate evalua abia dupa inceperea exploatarii miniere, producatoare de beneficii, cand partile ar conveni la anume cote de participare defavorabile Statului Roman”.

Si-acum, va supunem atentiei cel mai sinuos traseu pe care l-a avut vreodata un dosar in interiorul unitatilor de parchet din Ministerul Public. Dosarul ”Rosia Montana”:

* In 09.10.2001, Parchetul Curtii Supreme (actual Parchet de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie) a fost sesizat cu privire la savarsirea mai multor infractiuni de catre Vasile Frank Timis si altii (Rosia Montana Gold Corporation). Dosarul a fost inregistrat la acea vreme sub numarul 680/P/2001.

* In 28.10.2001, acest dosar a fost trimis la Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia si a primit acolo un alt numar: 119/P/2001

* La data de 01.03.2002. Parchetul Curtii de Apel Alba Iulia a disjuns cauza si a trimis o parte din dosar la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, pentru indicii cu privire la savarsirea infractiunii de transmitere date si informatii cu character secret, iar in ce priveste presupuse infractiuni savarsite de Frank Timis a dispus, prin Rezolutia din 05.03.2002, neinceperea urmaririi penale fata de acesta

* Dosarul privind informatiile cu caaracter secret a fost trimis de la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti la Parchetul de pe langa Curtea Militara de Apel, primind numarul 33/P/2002

* Prin Rezolutia nr. 969 din 18.04.2003 a procurorului consilier al procurorului general al Parchetului Curtii Supreme s-a dispus infirmarea rezolutiei de neincepere a urmaririi penale data data pe partea care-l privea pe Frank Timis si lucrarea a fost trimisa la Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului Curtii Supreme.

* Partea de dosar privitoare la Tanase Neculai (cercetat atunci pentru posibila transmitere de informatii cu caracter secret, care a avut la Sectia Parchetelor Militare numarul de dosar 11/P/2003, a fost inchis prin neinceperea urmaririi penale (NUP), pentru ca s-a constatat ca ceea ce furnizase el (date, fotografii topometrice, harti) nu mai erau secretizate la data la care le-a furnizat la RMGC. Partea cealalata a dosarului, in care se infirmase neinceperea urmaririi pentru Frank Timis a fost declinata spre competenta la Parchetul National Anticoruptie (PNA,actualmente Directia Nationala Anticoruptie).

* Prin Rezolutia din 27.10.2003, PNA a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei privindu-l pe Timis la Parchetul Curtii Supreme – Sectia de combatere a criminalitatii organizate si Antidrog. Numarul de dosar primit la acea vreme a fost 99/P/2003.

* Acest dosar a fost conexat cu dosarul 3/P/2002 (care se deschisese la Sectia pentru combaterea criminalitatii si Antidrog, acest dosar fiind unul si acelasi cu 119/P/2001, in care se daduse neinceperea urmaririi penale pentru Frank Timis si apoi se infirmase acest NUP. La acest dosar renumerotat (pentru ca asa era pe atunci, pe unde se plimba, pe acolo i se dadea alt numar de inregistrare!) s-a conexat si o sesizare a SRI.

* Povestea continua: dosarul nr. 3/P/2002 a fost trimis, mai apoi, prin declinare de competenta, in data de 11.05.2004, de la Parchetul Curtii Supreme, Sectia de combatere a criminalitatii organizate si Antidrog, la IGPR (Inspectoratul General al Politiei) –Directia de Investigare a Fraudelor, cu propunere de continuare a cercetarilor pe acest aspect

* In acest dosar, IGPR a inceput, in 26.11.2004, urmarirea penala fata de Lazar Ionel, Dobre Mircea si Stanca Nicolae de la RMGC, pentru abuz in serviciu. Rezolutia nr.3/P/2002 din 26.11.2004 a Parchetului Curtii Supreme-Sectia de combatere a criminalitatii Organizate si Antidrog confirma inceperea urmaririi penale fata de cei trei

* La 17.01.2005, cauza a fost trimisa la IGPR-Directia Cercetari Penale, pentru continuarea cercetarilor.

* A urmat o alta faza nebuneasca: dosarul 33/P/2002, dosarul 3/P/2002 si dosarul 119/P/2001 au fost conexate in 9.09.2003 la Sectia Parchetelor Militare, unde s-a dat, dupa cum aratam mai sus, neinceperea urmaririi fata de ofiterul Tanase Neculai si declinarea competentei pentru continuarea cercetarior privind pe Frank Timis

* Revenim la anul 2005, la lucrarea de la IGPR. Acest dosar trimis de la Parchetul Curtii Supreme nu s-a pronuntat, asa cum trebuia, prin rezolutia de confirmare a inceperii urmaririi penale, cu privire la Frank Timis, O Connor Garry si Merlsand Laurent Douglas

* Dosarul de la IGPR a purtat numarul de urmarire 0190/2004. Lucrarea ajunsa la Directia de Cercetari Penale, la inspectorul de politie Bogdan Olteanu a fost trimis la DIICOT (Directia de Investigare a Criminalitatii Organizate si Terorismului)

* In 14.12.2004, DIICOT a declinat competenta la Sectia de urmarire penala si criminalistica din Parchetul Inaltei Curti (fost Parchet al Curtii Supreme), procurorii considerand ca RMGC a finantat afacerea cu dredite externe garantate de noua societate, care includeau dobanda libor si commision de administrare de 2% cu o conditie dubioasa impusa de finantatori internationali.

* In data de 03.02.2006, prin Ordonanta nr.896/P/2004 (acesta e noul numar de dosar cu care a ajuns in ultima faza dosarul la DNA), semnata de procurorul Tudose, competenta a fost declinata in favoarea DNA pentru anchetarea lui Dobre Mircea, Stanca Nicolae si Lazar Ionel, sub acuzatia de abuz in serviciu cu consecinte grave

* Cauza a fost inregistrata la DNA - Sectia de Combatere a Infractiunilor de Coruptie (procuror sef Lucian Papici) si, in 2006, sub numarul de dosar 896/P/2004 a fost trimis la Serviciul Teritorial Alba, pentru continuarea urmaririi penale.

* La Serviciul Teritorial Alba a fost inregistrat cu numarul 16/P/2006, dupa efectuarea urmaririi penale, dosarul a fost declinat in 16.10.2007 la Parchetul de pe langa Judecatoria Alba, iar motivul l-a constituit scaderea valorii prejudiciului cauzat statului roman de la 1.279.980 euro (expertiza contabila) la 621.196 euro (suplimentul de expertiza), luandu-se in considerare faptul ca producerea acestuia ar fi existat la momentul punerii in functiune a investitiei, adica anul 1997! Din raspunsul DNA transmis noua recent, rezulta ca acest prejudiciu nici n-a fost luat in considerare!

* In 27.11.2007, Parchetul Judecatoriei Alba Iulia a declinat competenta de solutionare a acestui dosar la Parchetul Judecatoriei Deva, pe motiv de competenta teritoriala

* In 23.01.2008, Parchetul Judecatoriei Deva a dispus declinarea competentei la Parchetul Inaltei Curti de Casatie – Sectia de urmarire penala pe motiv ca existau persoane care prin functia pe care o detineau in aparatul de stat atrageau competenta de la cel mai inalt nivel al parchetelor. In dosar exista date si documente ce priveau existenta acordurilor din partea Ministerului Industriilor si Comertului reprezentate la acea vreme de ministrul Calin Popescu Tariceanu, ministrul secretar de stat Nicolae Staiculescu si a Agentiei Romane de Dezvoltare la constituirea SC Eurogold Resources SA

* Desi existau informatii in dosar referitoare la fapte de coruptie, cu toate ca dosarul trecuse pe la DNA, niciodata procurorii anticoruptie nu s-au pronuntat asupra acestor persoane cu nume grele la acea vreme.

* In fine, anul trecut, in 10 iulie 2009, procurorii Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului Inaltei Curti au declinat cauza la DNA, unde a stat pana la data de 4 octombrie 2010 cand s-a pus capac si cu asta basta!

Astfel, campania de promovare a intereselor lui ”Gold Corporation„ a mai scapat de un ”morcov”. In tot acest timp, trebuie mentionat ca aceasta fantoma numita Frank TIMIS, omul de la care a pornit maiastra afacere, nu a fost vazuta de nici unul dintre procurori, la dosar existaand avocati de notorietate care i-au aparat interesele. Dupa cum se vede, cu brio! El nu locuieste in Romania, dar ultimele informatii arata ca acesta si-ar spori linistit averea prin tot felul de jocuri bursiere, cel mai mult pe la Londra!

In ce priveste aceasta afacere, care inseamna multe, multe volume in care toata lumea s-a facut ca lucreaza, procurorii DNA trebuiau sa aiba in vedere macar un singur aspect extrem de important si anume: inca din 2004, Corpul de Control al Ministrului Economiei si Comertului sesizase organele de cercetare penala cu privire la derularea colaborarii dintre RAC Deva si Gabriel Resources. In 04.09.1995 s-a incheiat un Acord cu doua etape cuprinse in proiect, iar trecerea la etapa a doua prevedea realizarea unei societati mixte in care Gabriel Resources sa aiba cel putin 51%. Nota privitoare la acest demers a fost semnata de Tariceanu si Staiculescu!

Informatiile de la Biroul de Documente Secrete, neinteresante pentru procurorii DNA!

In cuprinsul Ordonantei de declinare a cauzei de la Parchetul General la DNA, data in 10 iulie 2009, se explica negru pe alb, ca la Biroul Documente Secrete „se afla informatii referitoare atat la fapte de coruptie cat si la persoanele implicate”. Facand referire la perioada in care dosarul mai statuse pe la DNA, procurorul de la Parchetul General mentioneaza in aeasi ordonanta (vezi facsimil): (...) am constatat ca procurorul din cadrul structurii specializate - Directia Nationala Anticoruptie – nu s-a pronuntat in nici un fel cu privire la persoanele nominalizate in volumul 9 si nici cu privire la presupusele fapte de coruptie comise de acestia, rezumandu-se doar la a constata valoarea prejudiciului”.

Reiese cat se poate de clar ca atunci cand a avut prima data pe masa acest dosar, DNA vazuse un prejudiciu, dar acum nu mai exista nici acesta! Cine si cum a reusit sa-i orbeasca pe procurorii DNA in asemenea hal? Cand au vazut bine? Prima data sau acum, cand au pus batista pe tambalul amplasat la Rosia Montana?

* Cititi aici raspunsul DNA cu iz publicitar pentru Rosia Montana!