La 15 februarie 2012 Grupul de Investigatii Politice, condus de Mugur Ciuvica, a formulat la Parchetul General (PICCJ) o sesizare penala impotriva lui Traian Basescu, pe care l-a acuzat de spalare de bani si luare de mita, in legatura cu o serie de afaceri imobiliare dubioase derulate cu vestitul asfaltator Costel Casuneanu. Concret, Grupul de Investigatii Politice (GIP) a semnalat pe baza unor anchete de presa realizate in premiera de jurnalista Oana Stancu de la Antena 3 (n.red. - care a prezentat si documente in cadrul emisiunii "Exces de putere") faptul ca Traian Basescu a cumparat in anul 2000, in conditii super-avantajoase, la un pret ireal de mic, un teren de 3708 m.p. in Bucuresti, Aleea Privighetorilor nr. 86. Achizitia s-a facut simultan cu una similara, a unui teren invecinat, identic ca suprafata, dar cumparat de prietenul lui Basescu – afaceristul Costel Casuneanu, care a platit pretul de 4,9 miliarde lei vechi, desi Traian Basescu pentru felia sa identica de teren a platit numai 1,48 miliarde lei vechi. Urmarea afacerii: In 2002 Traian Basescu si-a vandut terenul numitei Gabriela Blaj (despre care se afirma ca este cumnata lui Costel Casuneanu) la pretul exorbitant de circa 12 miliarde lei vechi, in conditiile in care boom-ul imobiliar nu se declansase. Din profitul astfel obtinut, Basescu si-a cumparat vila din sos. Bucuresti-Ploiesti pe care a donat-o fiicei sale mai mari, Ioana, dupa care, cum stie o tara intreaga, si-a tras de la primarie casa din str. Mihaileanu, pe motiv ca n-avea casa unde sa stea! Afacerile s-au petrecut in perioada cand Traian Basescu era ministru al Transporturilor si apoi primar general al Capitalei, unitati cu care firmele afaceristului Casuneanu – intamplator - au avut nenumarate contracte pe bani publici, acesta devenind unul dintre miliardarii Romaniei. Pe baza problelor anexate sesizarii, GIP a cerut trimiterea in judecata a lui Traian Basescu pentru infractiunile de spalare de bani si luare de mita.

De cand mita se cerceteaza la Sectia de urmarire penala a PICCJ? Cum s-a dat NUP intr-un dosar de competenta DNA? Si pe perioada pretinsei imunitati?

Inainte de perioada de suspendare a presedintelui Traian Basescu, in conditiile in care Parchetele au pretextat ca seful statului ar avea imunitate - la fel cum a procedat PICCJ si in dosarul "Casa din Mihaileanu" - procuroarea Carmen Damian, adjuncta procurorului sef al Sectiei de urmarire penala din PICCJ Horia Valentin Selaru (foto), a simulat o cercetare penale si, la 25 iunie 2012, cu stiinta sefului sau (vezi facsimil) a dat NUP lui Basescu sustinand ca nu exista probe pentru spalarea de bani ori pentru infractiunea de mita. Ancheta s-a facut strict in birou, Basescu nu a fost audiat, cum nu a fost audiat niciun martor, totul fiind pro-causa, procurorii transformandu-se in aparatori ai lui Traian Basescu. Este de neinteles cum SUPC din PICCJ si-a permit sa ancheteze o infractiune de mita, in conditiile in care aceasta fapta este una de coruptie, de competenta stricta a DNA! Nu mai are incredere Traian Basescu in DNA? De ce PICCJ nu a declinat sesizarea GIP la DNA si a preferat sa o dea pe mana lui Selaru (facut de curand colonel pe timpul mandatului lui Basescu conform dezvaluirilor MApN)? De altfel, cine va citi rezolutia de NUP va observa ca in cuprinsul ei se vorbeste despre acuzatia de mita, dar NUP-ul efectiv se da doar pentru spalarea de bani! In plus, inca o data ne intrebam: cum a fost cercetat Traian Basescu in acest dosar, cata vreme s-a pretins mereu ca el are imunitate (Basescu fiind suspendat de Parlament abia la 6 iulie 2012)?

Si se mai ridica o mare intrebare: De ce procurorii nu spun nimic despre legatura de afinitate dintre Casuneanu si cumparatoarea Gabriela Blaj - despre care se aude ca sunt cumnati? Chiar n-avea nicio importanta sa se verifice acest "amanunt"?

GIP a atacat rezolutia de neincepere a urmariri penale la procurorul ierarhic superior si, in caz ca si aici sefii lui Carmen Damian care o vor solutiona (Selaru, Iacob sau Kovesi) o vor respinge, se va ajunge la instanta de judecata.

Publicam in continuarea plangerea GIP impotriva solutiei de NUP, din care publicul va intelege pe deplin ce afacere profitabila a facut Traian Basescu si cum se simuleaza anchetele la PICCJ, cu precizarea ca rezolutia integrala o puteti citi atasata la finalul articolului:

„Dosar penal nr. 94/P/2012

In atentia dlui Procuror sef al Sectiei de urmarire penala si criminalistica si a Procurorului General al Romaniei

Domnule Procuror General,

Subscrisul Grupul de Investigatii Politice, reprezentat de catre Mugur Ciuvica, cu domiciliul ales la SCA Piperea si Asociatii din Bucuresti, Splaiul Unirii nr. 223, et. 3, sect. 3,

in temeiul art. 278 alin. (3) C.proc.pen., formulam prezenta

PLANGERE

impotriva Rezolutiei din data de 25 iunie 2012 a Procurorului sef adjunct sectie Carmen Damian din cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de urmarire penala si criminalistica, prin care va solicitam sa constatati savarsirea infractiunii de spalare de bani, prevazuta de art. 23 din Legea 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, a infractiunii de luare de mita prevazuta de art. 254 din Codul Penal, precum si a altor infractiuni aflate intr-o stransa legatura cu acestea, si sa dispuneti inceperea urmaririi penale si trimiterea in judecata a numitului Basescu Traian, avand CNP..., in vederea condamnarii sale.

1. Prezentarea situatiei de fapt

Astfel, cum am invederat Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Sesizarea nr. 913/02.02.2012, la data de 9 august 2000 la Biroul Notarial Bublic Dumitru Apostoiu, situat in mun. Bucuresti, Bd. Magheru nr. 2-4, bl. Scala, et. 2, ap. 4, sect. 1, s-au incheiat doua contracte de vanzare – cumparare:

I. Contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2129/7312, incheiat la data de 09.08.2000 intre Peticila Nicolae, in calitate de vanzator si de imputernicit al vanzatoarelor Stanescu Maria si Teodoru Olimpia si Basescu Traian in calitate de cumparator (ANEXA 1 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012). Obiectul contractului a fost terenul intravilan, format din 3 parcele in suprafata totala de 3708,11 mp, situate in mun. Bucuresti, Aleea Privighetorilor nr. 51, 51A si 51B (ulterior au obtinut nr. 86, conform certificatului nr. 6708/1366/06.02.2002), sect. 1, intabulate in CFI nr. 10444 cu nr. cadastral 5649 cu incheierea nr. 8178/07.08.2000, CFI nr. 10443 cu nr. cadastral 5650, cu incheierea nr. 8177/7.08.2000 si CFI nr. 10442 cu nr. cadastral 5651 cu incheierea nr. 8176/7.08.2000, pronuntate de catre Judecatoria sectorului 1 Bucuresti. Pretul vanzarii este de 1.483.244.000 ROL (un miliard patru sute optzeci si trei milioane, doua sute patruzeci si patru mii lei), echivalentul a 67.036 USD (1 USD = 22.126 lei).

II. Contractul de vanzare-cumparare nr. 2128/2000 incheiat la data de 09.08.2000 intre Peticila Nicolae, in calitate de imputernicit al vanzatoarei Peticila Maria, Peticila Constantin si Oprescu Elena, in calitate de vanzatori si omul de afaceri Casuneanu Costel, in calitate de cumparator (ANEXA 2 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012). Obiectul contractului consta in terenul alipit celui care face obiectul contractului de la pct. I, in suprafata totala de 3708,0900 MP, fapt care reiese si din extrasul de Carte funciara nr. 26041 (ANEXA 3 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012). Desi terenul are aceeasi suprafata, este situat la aceeasi adresa, este vandut in aceeasi zi, la acelasi Birou Notarial, de catre aceeasi persoana etc., pretul platit de catre cumparatorul Casuneanu Costel este de 222.430 USD, echivalentul a 4.921.480.080 ROL, adica de aproape 3,5 ori mai mult decat pretul platit de Traian Basescu.

Asadar, dupa cum lesne se poate observa, pentru acelasi bun (un teren situat pe Aleea Privighetorilor, de aceeasi suprafata), in aceeasi zi, la acelasi notar si avand acelasi vanzator, pretul oferit de catre Traian Basescu este de 3,5 ori mai mic decat cel platit de apropiatul sau, Costel Casuneanu. Avand in vedere faptul ca dl. Traian Basescu a indeplinit in perioada 12 decembrie 1996 - 26 iunie 2000 functia de Ministru al Transporturilor, perioada in care dl. Costel Casuneanu a fost unul dintre principalii antreprenori in relatii de afaceri cu Statul Roman, iar din anul 2000 dl. Traian Basescu a fost Primarul Capitalei, contractele sus-mentionate constituie indicii clare ale savarsirii unor infractiuni.

Mai mult, in aceeasi perioada, conform investigatiilor jurnalistilor (ANEXA 11 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012), dl. Casuneanu Costel a vandut dlui Basescu Traian un autoturism marca Mercedes, model S500, in valoare de peste 100.000 USD cu un pret de doar 13.000 USD (pretul este de 17 500 USD conform dosarului de la Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor – ANEXA 10 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012) , fapt ce reliefeaza relatia stransa dintre cei doi si diversele foloase pe care Primarul Capitalei si fostul ministru al transporturilor le primea de la omul de afaceri bacauan Casuneanu Costel.

In data de 14 octombrie 2002, Basescu Traian si Basescu Maria au vandut cumnatei dlui Casuneanu Costel, dnei Blaj Gabriela, dreptul de proprietate asupra terenului situat in Bucuresti, Aleea Privighetorilor nr. 86, sectorul 1, conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 3104/14.10.2002 la Biroul Notarial „Mentor” din Bucuresti (ANEXA 4 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012). Pretul primit de catre Primarul Bucurestiului a fost de 361.540 USD, reprezentand echivalentul a 12.004.212.620 lei (cursul valutar 1 USD = 33.203 lei). Asadar, desi dolarul american se apreciase semnificativ in raport cu leul, pretul (raportat la USD) este de 5,5 ori mai mare decat cel achitat de catre Basescu Traian cu 2 ani in urma. Desigur, trebuie avut in vedere faptul ca operatiunile imobiliare sus-mentionate se desfasurau inainte de boom-ul imobiliar, fluctuatiile pietei fiind nesemnificative. Mai mult, astfel cum am aratat anterior, conform anexei 11, dna Blaj Gabriela este cumnata domnului Costel Casuneanu, fapt recunoscut in repetate randuri in spatiul public. In dovedirea caracterului simulat si ilicit al acestor operatiuni, mentionam faptul ca la o emisiune televizata din data de 8 mai 2007, Presedintele Traian Basescu admitea faptul ca a vandut terenul din Aleea Privighetorilor 86 chiar omului de afaceri Costel Casuneanu, dar sub pretul pietei (ANEXA 11 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012). Asadar, dna Gabriela Blaj este o persoana interpusa, fiind pusa sa semneze contractul in calitate de cumparator pentru a camufla adevaratul raport juridic, care se “lega” intre Costel Casuneanu, in calitate de platitor, si Traian Basescu, in calitate de beneficiar.

In concluzie, prin operatiunile de a cumpara la un pret sub cel al pietei si mult inferior celui platit de Costel Casuneanu concomitent si de a vinde, simulat desigur, la un pret de 5,5 ori mai mare (in conditiile in care leul se depreciase) aceluiasi domn Costel Casuneanu, sunt indicii clare ale unor foloase necuvenite primite de catre fostul ministru al transporturilor de la unul dintre principalii beneficiari ai licentelor si contractelor oferite de catre Ministerul Transporturilor (conform investigatiilor jurnalistilor intemeiate pe informatiile publicate de catre Ministerul Transporturilor).

In dovedirea caracterului simulat contractului dintre Basescu Traian si Blaj Gabriela, invederam organelor de cercetare penala existenta Contractului de vanzare-cumparare, autentificat sub nr. 455/20.04.2006 de catre Notarul Public stefan Rocsana – Olga, incheiat intre Blaj Gabriela si Casuneanu Costel, avand ca obiect acelasi teren din Aleea Privighetorilor nr. 86 (ANEXA 5 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012). Pretul, in plin boom imobiliar de aceasta data, este identic cu cel din contractul de vanzare-cumparare incheiat intre faptuitorul Basescu Traian si dna Blaj Gabriela, respectiv 361.540 USD (1 USD = 34.900 lei).

Este evident ca aceste operatiuni imobiliare sunt simulate si ilicite, fiind incheiate in unicul scop de a transfera in conturile faptuitorului Basescu Traian sume semnificative de bani care, doar in mod aparent, au aceasta acoperire contractuala.

Desi faptuitorul Traian Basescu declara in presa ca ar fi utilizat aceste sume de bani in scopul achizitionarii unui imobil situat in mun. Bucuresti, sos. Bucuresti – Ploiesti nr. 137B, sector 1, conform O.N.P.C.S.B. pretul obtinut de la Blaj Gabriela (Casuneanu Costel) a fost folosit in scopul lichidarii unor depozite, iar cea mai mare parte a fost transferata fiicei sale, Basescu Ioana (ANEXA 10 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012).

Prin Contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 3148/21.10.2002 (ANEXA 6 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012), incheiat intre Gheteu Virgil-Dan si Gheteu Mariana, in calitate de vanzatori si Basescu Traian si Basescu Maria, in calitate de cumparatori, s-a transmis proprietatea imobilului situat in mun. Bucuresti, sos. Bucuresti – Ploiesti nr. 137B, sector 1, pentru pretul de 280.000 USD. Ulterior, prin contractul de donatie autentificat sub nr. 3357/12.11.2002 (ANEXA 7 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012), deci la mai putin de o luna de la achizitionarea ternului si a vilei din sos. Bucuresti – Ploiesti nr. 137B, Basescu Traian si Basescu Maria transmit proprietatea acestor imobile fiicei lor, Basescu Ioana.

Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1389/14.09.2005 (ANEXA 8 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012), dna. Marin (fosta Basescu) Ioana vinde imobilul sus-mentionat dlui Cozma Emil, in schimbul unui pret de 420.000 EUR, adica 1.468.950 RON (1 EUR = 3, 4975 RON). Astfel, prin intermediul acestor operatiuni, cel putin aparent, dna. Basescu Ioana poate justifica suma de 420.000 EUR in patrimoniul sau.

Asadar, intentia evidenta a faptuitorului Traian Basescu este de a avea in patrimoniul familiei sale o suma cat mai mare de bani aparent justificabili. Astfel, in schimbul sumei de 67.000 USD, pret platit pentru achizitionarea imobilului din Aleea Privighetorilor nr. 86 in conditiile sus-mentionate, dl Basescu Traian obtine suma de 361.540 USD de la domnul Casuneanu Costel (in ciuda simulatiei prin interpunere de persoane). Diferenta de aproximativ 300.000 USD, avand in vedere calitatea faptuitorului (fost ministru al transporturilor si primar al Capitalei) si calitatea omului de afaceri Costel Casuneanu (relatia apropiata cu faptuitorul Basescu1 Traian si cu Ministerul Transporturilor in timpul mandatului faptuitorului) constituie in mod evident foloase necuvenite in sensul art. 254 C.pen. si element constitutiv al infractiunii de spalare de bani reglementate de art. 23 din Legea 656/2002.

Mai mult, conform lucrarii S/IV/1014/17.12.2004 a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ANEXA 10 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012), Basescu Traian a incasat la data de 15.10.2002 sumele de care dispune (8.285 mld lei si 110.000 USD), in baza unui contract de vanzare-cumparare teren. Banii au fost folositi initial pentru constituirea si lichidarea succesiva a unor depozite, iar apoi, echivalentul in USD al intregii sume a fost transferat in contul fiicei sale, Basescu Ioana, deschis la ABN AmroBank, la data de 10.06.2003 (…). Mentionam ca Basescu Ioana a retras in numerar 3. 000 USD, iar cu diferenta a fost constituit un depozit in valoare de 347.107 USD. Asadar, faptuitorul nu a utilizat suma de bani obtinuta de la Costel Casuneanu (asa cum am aratat, dna Blaj Gabriela este doar o persoana interpusa) in scopul achizitionarii vilei si a terenului sos. Bucuresti – Ploiesti nr. 137 B. in consecinta, in ciuda contractelor simulate incheiate, faptuitorul Basescu Traian nu reuseste sa justifice provenienta sumei de bani cu care a achitat imobilul donat ulterior fiicei sale, Basescu Ioana, banii obtinuti din vanzarea imobilului din Aleea Privighetorilor regasindu-se in patrimoniul fam. Basescu si dupa achizitionarea imobilului din sos. Bucuresti-Ploiesti. In ciuda probelor evidente, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, condus illo tempore de catre Ilie Iulian Dragomir, dispune clasarea lucrarii nr. S IV/1014 referitoare la Basescu Traian, motivul fiind imunitatea oferita de functia de Presedinte al Romaniei (ANEXA 10 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012). In mod evident, clasarea lucrarii sus-mentionate este ilicita, neexistand vreo dispozitie legala care sa permita clasarea unei lucrari a O.N.P.C.S.B. in care exista indicii temeinice ale existentei unor infractiuni. Conform art. 6 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, oficiul va proceda la analizarea si prelucrarea informatiilor, iar atunci cand se constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism, va sesiza de indata Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Astfel, O.N.P.C.S.B. avea obligatia de a sesiza de indata Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, neavand atributiuni cu privire la constatarea imunitatii faptuitorului Traian Basescu. Mai mult acelasi art. 6 din Legea nr. 656/2002 stabileste, limitativ bineinteles, singurul caz in care O.N.P.C.S.B. poate decide clasarea: (2) daca in urma analizarii si prelucrarii informatiilor primite de Oficiu nu se constata existenta unor indicii temeinice de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism, Oficiul pastreaza informatiile in evidenta, iar alin.(3) stabileste faptul ca in cazul in care informatiile prevazute la alin. (2) nu sunt completate timp de 10 ani, ele se claseaza in cadrul Oficiului. Or, nici macar una dintre cele doua conditii sine qua non necesare pentru a dispune clasarea (neconstatarea unor indicii temeinice de spalare a banilor, respectiv necompletarea informatiilor timp de 10 ani) nu este indeplinita in lucrarea O.N.P.C.S.B.

Asadar, succesiunea de contracte se prezinta astfel:

I. Contractele din anul 2000

La data de 9 august 2000 la Biroul Notarial Bublic Dumitru Apostoiu, situat in mun. Bucuresti, Bd. Magheru nr. 2-4, bl. Scala, et. 2, ap. 4, sect. 1, s-au incheiat doua contracte de vanzare – cumparare:

A. Contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2129/7312, incheiat la data de 09.08.2000 intre Peticila Nicolae, in calitate de vanzator si de imputernicit al vanzatoarelor Stanescu Maria si Teodoru Olimpia si Basescu Traian in calitate de cumparator (ANEXA 1 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012). Obiectul contractului a fost terenul intravilan, format din 3 parcele in suprafata totala de 3708,11 mp, situate in mun. Bucuresti, Aleea Privighetorilor nr. 51, 51A si 51B (ulterior au obtinut nr. 86, conform certificatului nr. 6708/1366/06.02.2002), sect. 1, intabulate in CFI nr. 10444 cu nr. cadastral 5649 cu incheierea nr. 8178/07.08.2000, CFI nr. 10443 cu nr. cadastral 5650, cu incheierea nr. 8177/7.08.2000 si CFI nr. 10442 cu cu nr. cadastral 5651 cu incheierea nr. 8176/7.08.2000, pronuntate de catre Judecatoria sectorului 1 Bucuresti. Pretul vanzarii este de 1 483 244 000 ROL (un miliard patru sute optzecisitrei milioane, doua sute patruzeci si patru mii lei), echivalentul a 67 036 USD (1 USD = 22 126 lei).

B. Contractul de vanzare-cumparare nr. 2128/2000 incheiat la data de 09.08.2000 intre Peticila Nicolae, in calitate de imputernicit al vanzatoarei Peticila Maria, Peticila Constantin si Oprescu Elena, in calitate de vanzatori si omul de afaceri Casuneanu Costel, in calitate de cumparator (ANEXA 2 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012). Obiectul contractului consta in terenul alipit celui care face obiectul contractului de la pct. I, in suprafata totala de 3708,0900 MP, fapt care reiese si din extrasul de Carte funciara nr. 26041 (ANEXA 3 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012). Desi terenul are aceeasi suprafata, este situat la aceeasi adresa, este vandut in aceeasi zi, la acelasi Birou Notarial, de catre aceeasi persoana etc., pretul platit de catre cumparatorul Casuneanu Costel este de 222.430 USD, echivalentul a 4.921.480.080 ROL, adica de aproape 3,5 ori mai mult decat pretul platit de Traian Basescu.

II. Contractele din anul 2002

A. in data de 14 octombrie 2002, Basescu Traian si Basescu Maria au vandut cumnatei dlui Casuneanu Costel, dnei Blaj Gabriela, dreptul de proprietate asupra terenului situat in Bucuresti, Aleea Privighetorilor nr. 86, sectorul 1, conform contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 3104/14.10.2002 la Biroul Notarial „Mentor” din Bucuresti (ANEXA 4 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012). Pretul primit de catre Primarul Bucurestiului a fost de 361.540 USD, reprezentand echivalentul a 12.004.212.620 lei (cursul valutar 1 USD = 33.203 lei).

B. Prin Contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 3148/21.10.2002 (ANEXA 6 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012), incheiat intre Gheteu Virgil-Dan si Gheteu Mariana, in calitate de vanzatori si Basescu Traian si Basescu Maria, in calitate de cumparatori, s-a transmis proprietatea imobilului situat in mun. Bucuresti, sos. Bucuresti – Ploiesti nr. 137B, sector 1, pentru pretul de 280.000 USD.

C. Prin contractul de donatie autentificat sub nr. 3357/12.11.2002 (ANEXA 7 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012), deci la mai putin de o luna de la achizitionarea ternului si a vilei din sos. Bucuresti – Ploiesti nr. 137B, Basescu Traian si Basescu Maria transmit proprietatea acestor imobile fiicei lor, Basescu Ioana.

III. Contractul din anul 2005

Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1389/14.09.2005 (ANEXA 8 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012), dna. Marin (fosta Basescu) Ioana vinde imobilul sus-mentionat dlui Cozma Emil, in schimbul unui pret de 420.000 EUR, adica 1468950 RON (1 EUR = 3,4975 RON). Astfel, prin intermediul acestor operatiuni, cel putin aparent, dna. Basescu Ioana poate justifica suma de 420.000 EUR in patrimoniul sau.

IV. Contractul din anul 2006

Invederam organelor de cercetare penala existenta Contractului de vanzare-cumparare, autentificat sub nr. 455/20.04.2006 de catre Notarul Public stefan Rocsana – Olga, incheiat intre Blaj Gabriela si Casuneanu Costel, avand ca obiect acelasi teren din Aleea Privighetorilor nr. 86 (ANEXA 5 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012). Pretul, in plin boom imobiliar de aceasta data, este identic cu cel din contractul de vanzare-cumparare incheiat intre faptuitorul Basescu Traian si dna Blaj Gabriela, respectiv 361.540 USD (1 USD = 34.900 lei).

In concluzie, va rugam se constatati savarsirea infractiunii de spalare de bani, prevazuta de art. 23 din Legea 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, precum si a infractiunii de luare de mita prevazuta de art. 254 din Codul Penal, si sa dispuneti inceperea urmaririi penale si trimiterea in judecata a persoanei ce se face vinovata de comiterea acestor infractiuni, in vederea condamnarii sale.

Ad absurdum, in situatia in care nu se va putea dovedi de catre organele de cercetare penala intelegerea dintre faptuitorul Basescu Traian si Costel Casuneanu, prealabila sau concomitenta cu efectuarea actului de serviciu, intelegere necesara pentru a se putea retine infractiunea de luare de mita prevazute de art. 254 C.pen., consideram ca sunt suficiente indicii pentru a se aplica dispozitiile art. 256 C.pen. (primirea de foloase necuvenite).

2. Nelegalitatea rezolutiei atacate

Savarsirea de catre dl Traian Basescu a faptelor de natura penala descrise la pct.1 si in Sesizarea nr. 913/02.02.2012 este evidenta si nu va fi reluata in cele ce urmeaza. Rezolutia atacata este nu numai ilegala sub aspectul solutiei gresite sau sub aspectul gresitei interpretari a probelor, ci ea denota pozitionarea procurorului ca avocat al faptuitorului Traian Basescu, ceea ce da caracter ilicit intregii abordari a prezentei cauze de catre organul de cercetare penala sesizat.

Inainte de orice consideratie, va rugam sa observati ca acuzatia formulata este o acuzatie de spalare a banilor care, de regula, presupune utilizarea unor instrumente juridice menite sa dea aparenta legalitatii unor tranzactii ilegale, de genul celei de luare de mita. Actele juridice incheiate pentru a “spala banii negri” sunt acte juridice simulate, in cazul carora, de regula, probele simulatiei sunt prezumtiile (cum este prezumtia de persoana interpusa ce opereaza intre faptuitorul Basescu Traian si fiica) si „coincidentele” (cum este „coincidenta” vanzarii aceluiasi teren, de catre acelasi vanzator, cu preturi de 3,5 ori mai mari/mici, in functie de cumparator si cum este „coincidenta” interpunerii in relatia Casuneanu – Basescu a cumnatei lui Casuneanu, „imprumutata” de acesta sa ruleze banii necesari spalarii tranzactiei). Pe de alta parte, tranzactiile bancare nu pot fi cunoscute de simplii particulari (pentru ca se opune secretul bancar), dar pot fi cunoscute de procuror, daca declanseaza o investigatie penala. Aceste prezumtii pot fi confirmate sau infirmate de procuror, in baza rolului sau activ. Desi documentele si informatiile furnizate ca anexe ale sesizarii penale erau suficiente pentru declansarea actiunii penale, procurorul putea sa se foloseasca de acest rol activ si sa ajunga la o solutie convingatoare; in schimb, procurorul a preferat sa emita rezolutia de NUP, pe baza argumentului ca probele depuse de noi sunt insuficiente.

Veridicitatea tuturor tranzactiilor imobiliare descrise anterior – infirmata de Oficiul pentru Prevenirea Spalarii Banilor in 2004, de actele de la dosar depuse de noi si de declaratiile numitului Traian Basescu, insusi - este confirmata de rezolutia atacata, care mai face „constatarea” ca, din moment ce nu exista probe, faptele nu exista.

Astfel, in rezolutie se mentioneaza faptul ca au fost solicitate de la birourile notariale toate documentele care stau la baza incheierii contractelor privind acest imobil. Astfel cum am aratat anterior, aceste documente confirma si, mai mult, completeaza informatiile furnizate de catre subscrisul. Cu toate acestea, solutia il declara nevinovat pe faptuitor pentru „lipsa de probe”. in aceste conditii, este evident faptul ca Ministerul Public, prin procurorul de caz, avea obligatia de a administra si celelalte probe solicitate (in primul rand proba cu martori) si nu sa se erijeze intr-un veritabil avocat al faptuitorului.

Potrivit art. 131 din Constitutia Romaniei, in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Iar potrivit art. 132 din Constitutie, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic. Dupa cum in mod judicios s-a statuat in doctrina, reprezentantii Ministerului Public realizeaza principiul legalitatii prin exercitarea actiunilor in justitie necesare apararii interesului public sau personal ori de cate ori ordinea de drept sau drepturile si libertatile cetatenilor au fost incalcate. Iar principiul impartialitatii decurge si se impune din existenta principiului legalitatii care obliga reprezentantii Ministerului Public sa intervina prin intermediul actiunii in justitie ori de cate ori legalitatea a fost infranta. Or, procurorul nu trebuie sa aiba o atitudine unilaterala, care sa restranga sau sa inlature spiritul de obiectivitate, de nepartinire, de echidistanta si respectare a tuturor intereselor de obicei contradictorii care vin in conflict. Deplina impartialitate a reprezentantilor Ministerului Public asigura marile garantii procesuale derivate din drepturile fundamentale ale omului si la care se aliniaza procedura penala contemporana, a tuturor statelor de drept. Or, erijarea procurorului intr-un veritabil avocat al faptuitorului Traian Basescu, prin modalitatile aratate in cele ce urmeaza, constituie o incalcare flagranta a principiului legalitatii si a principiului impartialitatii.

In mod evident, rezolutia atacata poate fi asemanata cu o intampinare formulata de catre faptuitor. Rezolutia apreciaza probele subscrisei ca fiind “lipsite de valoare juridica”, in ciuda faptului ca au fost confirmate de demersurile, chiar daca insuficiente, ale Ministerului Public. Astfel, in mod total surprinzator se afirma: toate tranzactiile imobiliare sunt insotite de documente autentice, conturi bancare, in timp ce sustinerile privind nelegalitatea tranzactiilor sunt insotite de copii, integrale sau partiale, ale unor articole de presa si care nu au nicio legatura cu elementele unei infractiuni de spalare a banilor.

Intreaga argumentatie a Parchetului General continua in aceeasi maniera, statuand: cu privire la afirmatia, prezentata in denunt ca avand la baza investigatii jurnalistice (anexa nr. 4) privind achizitionarea in perioada 1996 – 2000 de catre Basescu Traian a unui autoturism marca Mercedes, model S500, in valoare de peste 100.000 EUR, la pretul de 13.000 EUR, de la Casuneanu Costel, fapt ce ar reliefa foloase obtinute de primul, tinand seama ca prin probele administrate in faza actelor premergatoare nu a rezultat nici un indiciu care sa le confirme, rezulta ca acestea nu sunt reale. Desigur, procurorul de caz desconsidera si institutia O.N.P.C.S.B. Desi aceasta, in mod ilicit, a clasat dosarul faptuitorului Traian Basescu (pe motiv de imunitate prezidentiala surbvenita ulterior „deschiderii dosarului”), lucrarea S/IV/1014/17.12.04 a aceluiasi O.N.P.C.S.B. constata transferul autoturismului mentionat anterior in schimbul unui pret de 17.500 USD achitat de catre faptuitorul Traian Basescu, precum si lipsa justificarii unor sume de bani din patrimoniul acestuia. Rezolutia atacata considera in mod ilegal si total surprinzator aceste probe ca fiind lipsite de valoare judiciara si ca neimpunand o cercetare amanuntita.

Este inexplicabil ca, la varful Ministerului Public din Romania, se statueaza faptul ca Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are rolul unui arbitru care decide exclusiv in baza probelor puse la dispozitie de un grup de initiativa publica care face o sesizare de interes national. Aceasta in care in Romania am ajuns sa ne temem sa vorbim direct si explicit la telefon, ca nu cumva un procuror sa interpreteze ceea ce spunem in convorbirile (pe care autoritatile ni le intercepteaza mult prea des in perioada de 8 ani a presedintiei dlui Basescu) si sa ne trezim acuzati in dosare de spalare de bani. Este inadmisibil si chiar contrar acestei „cutume” ca Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu investigheze probele si afirmatiile subscrisei, prin administrarea de probe (audierea martorilor, persoanelor implicate in tranzactii, precum si consultarea informatiilor detinute de Inspectoratele de Politie etc.) si sa respinga de plano afirmatiile ca “nedovedite”, doar pentru ca faptuitorul este presedinte al Romaniei. Subscrisa, in momentul sesizarii Ministerului Public, avea cunostinta de faptul ca articolele de presa sunt lipsite de valoare judiciara, dar, in acelasi timp, avea cunostinta de faptul ca Parchetul avea obligatia de a le investiga, prin mijloacele conferite de Constitutie si de legislatia in vigoare.

Procurorul este cel care vegheaza ca orice infractiune sa fie descoperita si orice infractor sa fie tras la raspundere penala. Acest lucru nu se poate realiza in situatia in care persoanele care sesizeaza procurorul sunt obligate sa administreze un probatoriu irefragabil, apt sa condamne faptuitorul, fara ca procurorul sa indeplineasca vreun demers. Or, prin intregul sau rationament, rezolutia atacata nu numai ca incalca dispozitiile constitutionale si legale, dar neaga insusi rolul procurorului in sistemul judiciar, precum si statul de drept. Astfel, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie impune persoanelor care sesizeaza savarsirea unor infractiuni sa administreze probatoriul in regim privat. in atare conditii, putem extrapola in sensul ca justitia se poate realiza tot in regim privat, iar nu de catre organele abilitate de lege? Desigur intr-un alt sistem de drept, de pilda in cel anglo-saxon, pozitia de arbitru a judecatorului si independenta procurorului in aprecierea si interpretarea probelor nu este atat elucubranta cum ar putea parea din sustinerile din Rezolutia atacata. Dar, in Romania, sarcina administrarii probelor (onus probandi) revine organelor judiciare. in practica judiciara se acorda o atentie sporita acestui principiu.

Codul de procedura penala arata in art. 65 alin. (1) faptul ca sarcina administrarii probelor revine organelor de urmarire penala si instantei de judecata. Aceasta sarcina este, de fapt, o obligatie, deoarece, in baza art. 62, art. 202 alin. (1) si (2) si art. 287 C. proc. pen, organele de cercetare penala sunt obligate sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei penale sub toate aspectele, in vederea justei solutionari a acesteia. Organele judiciare penale aduna probele atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului. Mai mult, in realizarea obligatiei de a administra probele in procesul penal, organele judiciare, in prezenta cauza fiind vorba chiar despre Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, trebuie sa fie ajutate de catre cei care cunosc probe sau detin mijloace de proba.

Din moment ce procurorul constata faptul ca singurul demers ce rezulta din denunt a fost cautarea pe internet a articolelor de presa pe acest subiect si transpunerea in acuzatii, lipsite de valoare judiciara si caracterizate doar de absenta probelor (Rezolutia atacata, p. 4) si, desi s-a dovedit intru totul existenta raporturilor juridice aratate de subscrisa in sesizare, acte juridice in mod vadit ilicite si simulate, apreciem ca activitatea procurorul este cel putin insuficienta si incorecta, impunandu-se completarea probatoriului si continuarea investigatiilor.

Un alt exemplu al denegarii rolului de procuror reiese din continutul filei 8 a Rezolutiei atacate, in care se mentioneaza: datorita faptului ca aceste sustineri au fost formulate in continuarea alegatiilor intemeiate pe articolele de presa, privind spalarea banilor in raport cu aceleasi tranzactii referitoare la terenul din Aleea Privighetorilor si tinand seama de faptul ca au fost atribuite, chiar de autorii sesizarii in cauza unor surse neidentificabile – exista informatia conform careia doamna Blaj este persoana interpusa (fila nr. 3 din sesizare: anexa 1), in sensul ca sunt informatii pe care nu le-au verificat rezulta ca sustinerile sunt nereale deoarece au fost infirmate de inscrisurile administrate in faza actelor premergatoare. Or, caracterul interpus al dnei Blaj Gabriela a fost dovedit in mod corespunzator de subscrisa, prin aratarea unor inscrisuri autentice, respectiv contractul de vanzare – cumparare nr. 3104/14.10.2002 incheiat la Biroul Notarial „Mentor” din Bucuresti si contractul de vanzare – cumparare nr. 455/20.04.2006 incheiat la Notarul Public stefan Rocsana – Olga, a caror existenta si veridicitate a fost confirmata de chiar Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.

Asadar, pentru a nu exista un raport juridic contractual direct intre Basescu Traian si Casuneanu Costel, a fost interpusa cumnata acestuia, Blaj Gabriela, care a cumparat imobilul din Bucuresti, Aleea Privighetorilor nr. 86, sectorul 1, pentru pretul de 361.540 USD, reprezentand echivalentul a 12.004.212.620 lei (cursul valutar 1 USD = 33.203 lei). Ulterior, Blaj Gabriela a vandut acelasi bun, la acelasi pret, dlui Casuneanu Costel, desi Romania se afla in plin boom imobiliar.

Asadar, simulatia prin interpunere de persoane, in scopul spalarii banilor si a obtinerii de catre Basescu Traian a unor foloase necuvenite, poate fi schematizata altfel:

De asemenea, pretinderea de catre procuror a dovedirii suplimentare a calitatii de interpus este inadmisibila. Astfel, subscrisul este in imposibilitate de a dovedi aceasta calitate altfel decat prin cele aratate (inscrisuri autentice, declaratii in presa ale partilor contractuale etc.), iar obligatia ulterioara de a administra probele este a parchetului, si nu a subscrisului. Potrivit art. 64 C. proc. pen., mijloacele de proba prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba sunt: declaratiile invinuitului sau ale inculpatului, declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente, declaratiile martorilor, inscrisurile, inregistrarile audio sau video, fotografiile, mijloacele materiale de proba, constatarile tehnico - stiintifice, constatarile medico – legale si expertizele. Avand in vedere dispozitiile din Rezolutia atacata, punem reverentios intrebarea procurorului ierarhic superior daca subscrisul avea obligatia de a depune o declaratie, eventual autentificata la notar, a dnei Blaj Gabriela prin care sa recunoasca faptul ca este o persoana interpusa. De asemenea, din inregistrarea emisiunii aratate in Sesizare, in care Basescu Traian mentioneaza ca raportul contractual s-a nascut intre domnia sa si Casuneanu Costel, iar nu intre domnia sa si dna Blaj Gabriela, precum si din celelalte inscrisuri, rezulta indubitabil caracterul simulat al operatiunilor. in orice caz, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie avea obligatia de a completa probatoriul subscrisei cu declaratiile partilor etc. si de a cerceta fiecare aspect semnalat, existand suficiente dovezi care atesta caracterul serios al acestora.

Schema intregii operatiuni de cumparare, respectiv de vanzare a imobilului din Aleea Privighetorilor poate fi redata astfel:

De asemenea, subscrisul am aratat faptul ca potrivit lucrarii S/IV/1014/17.12.2004 a Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ANEXA 10 a Sesizarii inregistrate sub nr. 913/02.02.2012), Basescu Traian a incasat la data de 15.10.2002 sumele de care dispune (8.285 mld lei si 110 000 USD), in baza unui contract de vanzare-cumparare teren. Banii au fost folositi initial pentru constituirea si lichidarea succesiva a unor depozite, iar apoi, echivalentul in USD al intregii sume a fost transferat in contul fiicei sale, Basescu Ioana, deschis la ABN AmroBank, la data de 10.06.2003 (…). Mentionam ca Basescu Ioana a retras in numerar 30 000 USD, iar cu diferenta a fost constituit un depozit in valoare de 347 107 USD. Asadar, faptuitorul nu a utilizat suma de bani obtinuta de la Costel Casuneanu (asa cum am aratat, dna Blaj Gabriela este doar o persoana interpusa) in scopul achizitionarii vilei si a terenului sos. Bucuresti – Ploiesti nr. 137 B. in consecinta, in ciuda contractelor simulate incheiate, faptuitorul Basescu Traian nu reuseste sa justifice provenienta sumei de bani cu care a achitat imobilul donat ulterior fiicei sale, Basescu Ioana, banii obtinuti din vanzarea imobilului din Aleea Privighetorilor regasindu-se in patrimoniul fam. Basescu si dupa achizitionarea imobilului din sos. Bucuresti-Ploiesti.

In rezolutia atacata se mai mentioneaza faptul ca este posibil ca in contul in USD sa ramana cei 375.501 USD care au fost ulterior transferati in contul Ioanei Basescu, iar interpretarea data de denuntator transferurilor din cele doua conturi deschise pe numele lui Traian Basescu nu tine seama de soldurile conturilor si de alte depuneri sau transferuri efectuate in perioada anterioara verificarii de catre ONPCSB.

In aceeasi linie cu argumentul potrivit careia subscrisul avea obligatia de a face o probatio diabolica cu privire la cele aratate in sesizare, iar rolul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie este de arbitru, de a aprecia probele propuse, se mentioneaza ca, intr-adevar banii obtinuti de la interpusa dlui Casuneanu Costel, Blaj Gabriela, nu au fost neaparat cei folositi pt. achizitionarea imobilului donat fiicei sale si nu sunt justificati nici macar de ONPCSB, dar ar putea proveni din deja notoriile „vanzari anterioare”. Or, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie nu poate legitima astfel de „justificari” ale provenientei sumelor de bani si, de asemenea, sesizat fiind cu savarsirea unor infractiuni atat de grave, la un nivel atat de inalt, nu poate solicita ca subscrisul sa depuna eventual probe ca Traian Basescu nu a facut vanzari anterioare.

In orice caz, astfel cum am aratat, diferenta dintre suma de bani primita de la Casuneanu Costel, prin persoana interpusa Blaj Gabriela, si suma achitata vanzatorilor initiali (Peticila Nicolae si altii) constituie obiectul material al infractiunii de spalare de bani, prevazuta de art. 23 alin. 1 lit. a) din legea nr. 656/2002.

Dupa cum in mod judicios s-a aratat in doctrina, infractiunea de spalare de bani pericliteaza grav nu numai echilibrul si dezvoltarea, ci insasi existenta vietii economice, sociale si politice, structurile organizatorice nationale, existenta statelor democratice, a comunitatii internationale. Introducerea in circuitul economic national si international a valorilor, a bunurilor provenite din savarsirea infractiunilor provoaca destabilizarea, dezintegrarea sistemelor economice, care scapa astfel de sub controlul societatii democratice intrand sub acela al lumii criminale. Prin aceasta se realizeaza si penetrarea, influentarea si chiar dominarea structurilor sociale si politice.

Spalarea de bani este o infractiune, intr-adevar, dificil de probat deoarece ne aflam in fata unor infractori inventivi care savarsesc operatiuni aparent licite (cum este cazul unor vanzari prin contracte notariale) in scopul “spalarii” banilor. in situatia in care organele abilitate nu au un rol activ, in scopul descoperirii si dovedirii acestei infractiuni, bine ascunsa sub paravanul legalitatii, condamnarea infractorilor si existenta acestei infractiuni raman iluzorii. Daca Ministerul Public solicita de la simpli particulari probe irefragabile (repetam exemplul declaratiilor la notar), fara a face nicio investigatie, presupunand, in ciuda indiciilor evidente, faptul ca banii pot proveni din vanzari anterioare si ca interpunerea de persoane nu este dovedita, apreciem ca ne aflam in situatia in care toate principiile dreptului penal si ale dreptului procesual penal sunt iluzorii si aplicate discretionar. Desigur, cele aratate de-a lungul prezentei plangeri se refera strict la dispozitiile Rezolutiei procurorului de caz, nedorind sa aducem in nici un caz atingere Ministerului Public, al carui rol este esential intr-un stat de drept. Mentiunile subscrisei doresc exclusiv sa sublinieze inadmisibilitatea unor sustineri precum cele din cadrul rezolutiei atacate, cu atat mai mult cu cat acestea provin din partea unui reprezentant atat de inalt al Ministerului Public, precum si necesitatea respectarii de catre aceasta importanta institutie a principiilor de drept, astfel cum a dovedit-o in repetate randuri.

In ciuda faptului ca subscrisul nu are la indemana mijloacele Ministerului Public, vom prezenta succint elementele constitutive ale infractiunii de spalare de bani, in vederea sustinerii punctului nostru de vedere descris anterior si prin Sesizarea nr. 913/02.02.2012 si exclusiv cu privire la situatia transferului imobilului din Bucuresti, Aleea Privighetorilor nr. 86, sector 1.

Astfel, potrivit art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, constituie infractiunea de spalare a banilor si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a savarsit infractiunea din care provin bunurile sa se sustraga de la urmarire, judecata sau executarea pedepsei.

Obiectul juridic special al infractiunii de spalare a banilor prevazuta si pedepsita de art. 23 din Legea nr. 656/2002 este constituit de acele relatii sociale a caror formare, existenta si dezvoltare nu pot fi concepute fara apararea si asigurarea circuitului legal – financiar, bancar si civil – al banilor, valorilor si bunurilor impotriva incercarii de ascundere sau disimulare a originii ilicite / penale a acestora ori de favorizare a persoanelor implicate in asemenea activitati sau presupuse ca s-ar sustrage consecintelor juridice ale faptelor lor.

Obiectul material al infractiunii este constituit de imobilul din Bucuresti, Aleea Privighetorilor nr. 86, sector 1, fiind bunul cu privire la care au fost exercitate actiunile de transfer care definesc elementul material al laturii obiective.

Subiectul activ al infractiunii este faptuitorul Traian Basescu, actualmente Presedintele Romaniei.

Desigur, apreciem ca in prezenta cauza mai multe persoane sunt vinovate de savarsirea infractiunii, atat sub forma coautoratului (Casuneanu Costel), cat si sub forma complicitatii (Blaj Gabriela, eventual vanzatorii initiali ai imobilului).

Subiectul pasiv principal este statul, ca organizator al activitatii de aplicare si respectare a prevederilor legale referitoare la asigurarea legalitatii circulatiei – financiare, bancare, civile – a banilor, valorilor si bunurilor si raspunzator de acesta in fata societatii.

Situatia premisa a infractiunii consta in savarsirea in prealabil a uneia sau mai multor infractiuni si, in mod evident, este indeplinita in prezenta cauza.

Astfel cum am aratat in Sesizarea depusa, exista indicii temeinice care ilustreaza savarsirea de catre Traian Basescu a infractiunii de luare de mita prevazuta de art. 254 C.pen. Astfel, avand in vedere contractele cu Statul Roman incheiate de catre societatile dlui Casuneanu Costel, dl. Traian Basescu a platit aceluiasi vanzator, in acelasi timp, pentru un bun identic, sume de bani semnificativ diferite (suma platita de catre Casuneanu Costel este de 3,5 ori mai mare decat cea achitata de Traian Basescu). Prin acest mijloc ingenios, coroborat cu faptul ca acelasi Costel Casuneanu, prin persoana interpusa Blaj Gabriela, a achizitionat, acelasi imobil cu un pret de 5,5 ori mai mare decat cel platit de Traian Basescu initial, desi cursul valutar si piata imobiliara impuneau chiar o scadere a pretului. Or, in mod evident, prin intermediul acestor operatiuni ingenioase si doar aparent licite, Traian Basescu a primit foloase necuvenite de la Costel Casuneanu.

Astfel cum am mai mentionat, ad absurdum, in situatia in care nu se va putea dovedi de catre organele de cercetare penala intelegerea dintre faptuitorul Basescu Traian si Costel Casuneanu, prealabila sau concomitenta cu efectuarea actului de serviciu, intelegere necesara pentru a se putea retine infractiunea de luare de mita prevazute de art. 254 C.pen., consideram ca sunt suficiente indicii pentru a se aplica dispozitiile art. 256 C.pen. (primirea de foloase necuvenite).

Ca atare, se impune si cercetarea de catre Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie a savarsirii acestor doua infractiuni de catre faptuitorul Traian Basescu, independent de infractiunea de spalare a banilor.

Elementul material al laturii obiective consta, in prezenta cauza, in actiunea de transfer de bunuri, respectiv a imobilului din Aleea Privighetorilor nr. 86, cunoscand ca provine din savarsirea de infractiuni.

Mai mult, chiar rezolutia atacata arata in mod judicios faptul ca elementele constitutive ale infractiunii de spalarea banilor prevazuta de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 (fapta ce a fost incriminata si prin art. 23 din Legea nr. 21/1999) exista daca se dovedeste ca au fost incheiate operatiuni fictive ori s-au transferat sume de bani prin una sau mai multe operatiuni bancare sau chiar prin interpunerea unor persoane, in scopul disimularii originii acestora. Or, astfel cum am aratat, interpunerea de persoane, precum si transferul unor imobile in scopul disimularii sumei de bani provenite de la dl Casuneanu Costel sunt evidente.

Urmarea imediata a infractiunii consta in schimbarea situatiei de fapt sau juridica a bunurilor care formeaza obiectul material al actiunii. Astfel, imobilul din Aleea Privighetorilor nr. 86 a trecut pe rand in patrimoniul lui Traian Basescu, iar apoi in patrimoniul lui Costel Casuneanu.

Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei. Astfel, prin transferul dreptului de proprietate a imobilului din Aleea Privighetorilor nr. 86 se schimba situatia juridica a acesteia, diferenta dintre pretinsul pret platit initial vanzatorilor si cel primit de la Casuneanu Costel, prin interpunere de persoane, constituind banii “spalati” .

Intentia directa, ca forma a vinovatiei, reiese din pregatirea minutioasa a elementului material al infractiunii. Astfel, incheierea unor contracte notariale, interpunerea de persoane, modalitatea de plata (o parte in numerar, o parte prin virament bancar) contribuie indubitabil la retinerea intentiei ca forma a vinovatiei.

De asemenea, intermediarul si chiar si o persoana dezinteresata care contribuie cu intentie la savarsirea la savarsirea infractiunii de spalare a banilor raspunde penal chiar si in lipsa profitului pentru sine deoarece acesta incalca obligatiile prevazute de legiuitor pentru prevenirea sau combaterea unor astfel de fapte.

Mai mult, dupa cum in mod judicios s-a statuat in doctrina, pentru existenta infractiunii nu este necesara realizarea scopului prevazut de lege, fiind suficient si necesar ca subiectul activ numai sa actioneze in acest sens.

In consecinta, va solicitam sa admiteti prezenta plangere si sa constatati savarsirea infractiunii de luare de mita prevazuta de art. 254 din Codul Penal, a infractiunii de spalare de bani, prevazuta de art. 23 din Legea 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, precum si a altor infractiuni aflate intr-o stransa legatura cu acestea, si sa dispuneti inceperea urmaririi penale si trimiterea in judecata a dlui Basescu Traian, actualmente Presedintele Romaniei, CNP..., in vederea condamnarii sale.

In drept, ne intemeiem pe dispozitiile art. 278 alin. (3), 65, 62 C. proc. pen, pe cele ale art. 254 si 256 din Codul Penal, pe cele din materia infractiunii de spalare de bani, prevazuta de art. 23 din Legea 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, precum si pe celelalte dispozitii legale in vigoare.

In probatiune, ne intemeiem si propunem aceleasi probe pe care le-am propus si prin sesizarea inregistrata sub nr. 913/02.02.2012, pe care nu le mai anexam, aflandu-se deja la dosarul cauzei.” - Grupul de Investigatii Politice, Mugur Ciuvica

*Cititi aici Rezolutia de NUP data ilegal de SUPC din PICCJ condusa de procurorul sef Horia Selaru