Viitorii sefi ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecatoarea Elena Costache (foto 1) si procurorul Claudiu Sandu (foto 2), si-au prezentat proiectele de management in fata colegilor din cele doua sectii ale CSM, in sedintele din 5 decembrie 2024 in care au fost alesi in unanimitate in functiile de presedinte, respectiv vicepresedinte ai institutiei.

Dupa cum veti vedea, diferenta dintre cei doi este ca de la cer la pamant: daca procurorul Sandu si-a expediat prezentarea in mai putin de sase minute, judecatoarea Costache si-a explicat in detaliu toate cele sase obiective pe durata a peste 40 de minute.

In esenta, viitorul vicepresedinte al CSM Claudiu Sandu s-a plans de faptul ca lumea e rea cu procurorii (scotandu-i tapi ispasitori chiar si cand nu e cazul) si a oftat dupa vremurile in care protestatarii si magistratii #rezist se dadeau in spectacol in plina strada, chipurile in apararea justitiei.

In partea cealalta, judecatoarea care va detine presedintia Consiliului in 2025 a explicat in cel mai mic detaliu cei sase piloni pe care isi bazeaza viziunea manageriala.

Este vorba despre:

- apararea independentei si a statutului judecatorilor si procurorilor;

- echilibrarea schemelor de personal;

- consolidarea increderii publice in puterea judecatoreasca prin imbunatatirea transparentei si a comunicarii;

- digitalizarea;

- consolidarea relatiilor internationale;

- absortia de fonduri din surse de finantare nerambursabile.

Prezentam discursul procurorului Claudiu Sandu (vezi video 1):

„Imi revine deosebita onoare de a incerca sa va conving de bunele mele intentii pentru a ocupa, anul care vine, functia de vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. In acest sens, am intocmit un proiect scurt, concis, dar care exprima atributiile si obiectivele pe care eu, in calitate de candidat pentru functie, as dori sa le sustin.

Astfel, am pornit discutia in proiectul meu de la rolul esential pe care il are Consiliul Superior al Magistraturii (de a garanta independenta sistemului judiciar), in acest sens conducerea Consiliului avand un rol extrem de important – mai ales prin atributiile de comunicare publica pe care presedintele si, in lipsa sa, vicepresedintele Consiliului le au, intr-un context destul de incarcat in privinta sistemului judiciar, care este supus unor numeroase atacuri (in mass media, in principal, dar si in zona politica), procurorii in special fiind vazuti ca un fel de responsabili pentru orice problema care apare la nivelul societatii – ceea ce nu este corect.

In calitate de vicepresedinte al Consiliului, sunt constient de aceasta obligatie pe care o am, de a-mi apara colegii. Si chiar intentionez sa o fac ori de cate ori voi avea ocazia – tocmai pentru a dovedi, cu legea in mana, ca procurorii nu pot fi tapi ispasitori ori de cate ori apare o problema in societate.

De asemenea, am discutat in cadrul proiectului despre atributiile pe care le are vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii, care, din punct de vedere legal, sunt destul de putine, principala atributie fiind aceea de a conduce Sectia de procurori in sedintele de sectie, precum si in procedura disciplinara. Procedura disciplinara fiind o procedura extrem de importanta (pentru ca afecteaza cariera si vietile colegilor nostri procurori), trebuie tratata cu maxima atentie – de altfel, sectia avand in aceasta procedura rolul de instanta de judecata.

In acest context, vicepresedintele Consiliului – care prezideaza Sectia de procurori in procedura disciplinara – are obligatia de a trata cu maxima responsabilitate sesizarile disciplinare si de a se asigura ca dreptul la aparare si toate drepturile colegilor procurori care sunt trimisi in procedura disciplinara sunt respectate.

Am abordat, de asemenea, si functia pe care o are vicepresedintele de a tine locul presedintelui CSM. Este o atributie prevazuta expres de lege, insa este evident ca este o atributie de ordin administrativ. Cu toate acestea, in situatia exceptionala in care presedintele lipseste, vicepresedintele trebuia sa preia o parte din atributiile presedintelui si sa mentina functional CSM.

Nu va ascund ca este convingerea mea personala ca acest Consiliu trebuie sa functioneze corect, armonios, motiv pentru care intentionez sa am o buna colaborare cu presedintele CSM si sa avem discutii deschise pe toate chestiunile care privesc sistemul judiciar, in asa fel incat sa reusim sa imbunatatim un pic imaginea acestui sistem judiciar, care a fost destul de sifonata in ultimii ani – trecand de la un sistem judiciar care era aparat in strada, la un moment dat, de oameni la un sistem judiciar in care se arunca acuzatii cu privire la salarii si pensii, acuzatii, care, din punctul meu de vedere, sunt nefondate, dar care fac deliciul unor institutii mass media.

In acest sens, cred ca o colaborare intre presedinte si vicepresedinte este esentiala, asatfel incat sa ne asiguram ca Plenul CSM ia cele mai bune decizii in interesul sistemului judiciar”.

Redam prezentarea judecatoarei Elena Costache (vezi video 2):

„In primul rand, am pornit de la dispozitiile constitutionale care garanteaza importanta si rolul Consiliului Superior al Magistraturii in sistemul de justitie din Romania. Si ma refer aici la articolul 133 (n.r. din Constitutie), care mentioneaza explicit ca Consiliul este garantul independentei justitiei.

Pe de alta parte, am avut in vedere o alta dispozitie constitutionala, din punctul meu de vedere extrem de importanta si pe care, din pacate, nu toata lumea o constientizeaza in adevaratul ei sens si ca valoare, precum si ca consecinte. Si ma refer aici la articolul 1, alineatul 4 din Constitutie, care mentioneaza puterea judecatoreasca, alaturi de puterea legislativa si puterea executiva, ca fiind cele trei puteri intr-un stat democratic si care trebuie sa conlucreze intre ele, potrivit principiului separatiei si echilibrului.

De asemenea, in stabilirea obiectivelor am avut in vedere un document adoptat prin Hotararea 55 din 30 martie 2023 a Plenului CSM, prin care s-a stabilit un plan de actiuni si obiective pentru actualul Consiliu in mandatul 2023-2029.

Nu in ultimul rand, am avut in vedere atributiile prevazute in sarcina presedintelui CSM la art. 24 alin. 5 si 6 din Legea 305/2022 privind CSM.

Ultima mentiune se refera la necesitatea mentinerii si dezvoltarii unui dialog permanent, unei relatii de colaborare cu Sectia de procurori si cu vicepresedintele CSM, in vederea atingerii scopurilor, dezideratelor si atributiilor comune prevazute de lege.

Obiectivele mele sunt in numar de cinci (n.r. de fapt, sunt sase, dupa cum veti vedea). Principalul este apararea independentei, a statutului judecatorilor si procurorilor. Am ales sa incep cu acest obiectiv raportat si la situatia actuala, de mari framantari, din societatea romaneasca. Pentru ca trebuie sa fim constienti ca justitia nu este in afara acestor chestiuni. Ea este afectata de tot ce se intampla in jurul nostru, in societate. Toate obiectivele mele reprezinta o continuitate si trebuie sa asigure o continuitate a ceea ce s-a intamplat in primii doi ani din mandatul nostru. In acest sens, trebuie sa subliniez rolul deosebit de important pe care l-a avut consiliul in apararea modificarilor legate de pensia de serviciu a judecatorilor si procurorilor. Legea 282/2023 a fost adoptata in forma actuala in contextul in care Consiliul a avut o implicare permanenta, activa, asigurandu-se astfel o forma a legii care sa aduca cat mai putine atingeri statutului si sa consolideze acest statut. Astfel, conditia de vechime in functie de 25 de ani a fost pastrata prin aceasta lege. De asemenea, s-a realizat impunerea unei conditii de varsta printr-o etapizare reala. Mai mult: s-a reusit pastrarea unui cuantum al pensiei in concordanta cu dispozitiile constitutionale si legale.

Subliniez ca toate aceste aspecte care tin de componenta financiara a independentei noastre nu reprezinta un privilegiu. Toti actorii din societatea romaneasca – atat politica, cat si din justitie – trebuie sa fie constienti ca toate aceste aspecte reprezinta o garantie pentru ca justitia – ca serviciu public in slujba cetatenilor – sa-si atinga scopul pe care il are. Nu luptam pentru noi, nu alergam dupa privilegii. Suntem constienti de indatoririle pe care le avem. Si in acest context o sa fac tot ceea ce depinde de mine (daca ma veti investi cu votul dumneavoastra de incredere) pentru ca toate aceste aspecte sa se bucure in continuare de stabilitate.

Nu in ultimul rand, tot pe componenta de aparare a statutului si a independentei judecatorilor si procurorilor, consider absolut necesara efectuarea demersurilor pentru finantarea corespunzatoare a instantelor si a parchetelor, ca obiectiv fundamental al Consiliului. Cum putem sa facem acest lucru, in conditiile in care CSM nu are initiativa legislativa? In schimb, are alte atributii pe care si le poate exercita in sensul mentionat. Si ma refer la:

- avizarea proiectelor de buget ale instantelor;

- sustinerea prompta pentru suplimentarea schemelor, ori de cate ori este nevoie, in cursul unui an bugetar;

- luarea unor pozitii ferme impotriva adoptarii unor acte normative care sa blocheze posturile si sa ingreuneze procedurile de achizitii publice pentru bunuri si servicii, absolut necesare desfasurarii activitatii in instante si parchete;

- proiectele de investititii trebuie sa-si urmeze cursul firesc.

Pe toate aceste aspecte, CSM poate sa faca foarte multe lucruri, printr-o implicare activa si permanenta – asa cum de altfel s-a intamplat in perioada anterioara.

Nu in ultimul rand, dialogul permanent cu puterea executiva si cooperarea loiala cu toate autoritatile statului pot garanta succesul acestor chestiuni.

Pentru ca suntem la sfarsitul anului 2024 si urmeaza un an greu – 2025 – raportat la situatia actuala din tara noastra si raportat la o initiativa din acest an a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale tot pe aspectul independentei justitiei cu referire la componenta financiara: se impune ca in anul viitor Consiliul sa se implice in adoptarea unei legi de salarizare unice, separate, pentru personalul din justitie – care, de altfel, este in concordanta cu dispozitiile art. 205 alin. 2 din statutul nostru (Legea 303/2022).

Alte aspecte legate de statut (care se impun consolidate, afirmate, constientizate nu numai de noi, ci de intreaga societate) se refera la asigurarea unui cadru normativ stabil. Nu putem avea pretentia la o justitie eficienta, care sa raspunda tuturor asteptarilor (in principal din partea cetatenilor, ca destinatari finali ai actului de justitie) fara a ne bucura de un cadru normativ stabil,

Pe aceasta componenta, CSM a procedat, in perioada anterioara, la dezvoltarea regulamentelor, a legislatiei secundare in aplicarea legilor justitiei. Majoritatea regulamentelor au fost deja aplicate. In aceasta perioada, sunt in curs de monitorizare sub aspectul rezultatelor, astfel incat sa fim receptivi la orice semnal care vine din partea instantelor, pentru o eventuala reajustare a lor. Urmeaza (si voi sprijini toate demersurile in acest sens) sa fie adoptate in anul 2025 alte cateva regulamente: regulamentul privind absolvirea Institutului National al Magistraturii, examenul de capacitate, evaluarea profesionala a procurorilor si regulamentul privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Tot sub aspectul asigurarii unui cadru normativ adecvat pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii in justitie, se impune sa mentionez necesitatea ca in anul 2025 sa se finalizeze demersul privind identificarea unor solutii de degrevare a instantelor, derulat de un grup de lucru constituit in cadrul Consiliului – un grup de lucru interinstitutional, care la acest moment a reusit consultarea tuturor instantelor, dar si a altor profesii juridice din domeniu cu privire la solutiile care ar putea fi adoptate si care sa aiba un impact efectiv asupra degrevarii instantelor. Ma refer aici la excluderea anumitor tipuri de cauze din competenta instantelor, la identificarea si adoptarea unor proceduri simplificate in solutionarea cauzelor sau in promovarea unor proceduri alternative de solutionare a litigiilor.

Tot pe componenta de stabilitate legislativa, raportat la Decizia din 19 septembrie 2024 a Curtii Constitutionale, prin care s-a declarat neconstitutionala Legea 11/2024 privind statutul personalului auxiliar din instante si parchete, se impune (raportat si la vechimea Legii 567/2004, care reglementeaza acest statut), se impune ca Consiliul sa faca tot ce depinde de el si sa procedeze la adoptarea unui nou statut al personalului auxiliar, care sa fie in concordanta cu noile realitati sociale.

Al doilea obiectiv se refera la o chestiune mai veche, care si ea urmeaza sa fie finalizata in anul 2025 – si anume: schemele de personal. Ma refer la echilibrarea schemelor si la mai multe aspecte, pe care le voi prezenta.

Pe aceasta chestiune, tot in cadrul Consiliului s-a constituit un grup de lucru interinstitutional, din care fac parte reprezentanti ai CSM, ai Ministerului Justitiei, ai PICCJ si ai ICCJ. La un moment dat, in cadrul lucrarilor acestui grup, pentru o mai buna identificare a criteriilor care sa duca la rezultatul scontat, s-a considerat necesara separarea lucrarilor grupului intre instante si parchete. Si am sa ma refer aici la componenta legata de instante: ce anume s-a avut in vedere si ce anume urmeaza sa se faca in anul 2025.

S-a pornit de la analiza dinamicii resurselor umane in sistemul judiciar pe ultimii trei ani, la previzionarea intrarilor si iesirilor din sistem pe urmatorii trei ani, la identificarea instantelor care functioneaza cu unul sau doi judecatori si la gasirea solutiilor pentru a asigura in continuare o functionare cat de cat normala pentru aceste instante. S-a mai procedat la stabilirea localitatilor care intra in circumscriptiile judecatorilor subdimensionate sau supradimensionate ca schema.

Nu au fost eludate nici aspectele de dezvoltare economica si de schimbari demografice. Astfel, s-a incercat o coordonare a masurilor ce urmeaza a se lua pentru echilibrarea schemelor de personal, in sensul stabilirii unui calendar anual privind concursurile de intrare in magistratura si de promovare, privind sesiunile de transfer – pentru ca si transferurile, delegarile, detasarile sunt modalitati de ocupare a schemelor de personal si trebuie si ele avute in vedere.

Nu in ultimul rand, s-a procedat si la o evaluare a necesarului de posturi de asistenti ai judecatorului, raportat la volumul de activitate al fiecarei instante, raportat la volumul de activitate si la gradul de ocupare a schemelor.

In consecinta, finalizarea lucrarilor acestui grup de lucru reprezinta pentru mine una din prioritatile anului 2025, astfel incat sa se ajunga la aplicarea practica a criteriilor stabilite in cadrul acestui grup de lucru.

Tot in cadrul acestui obiectiv, consider necesar a aminti de un alt grup de lucru interinstitutional constituit la nivelul CSM, avand ca obiectiv suplimentarea posturilor de personal auxiliar: grefieri si specialisti IT. Si lucrarile acestui grup de lucru sunt destul de avansate, astfel incat sper ca impreuna sa reusim in anul 2025 sa finalizam lucrarile si ale acestui grup de lucru.

Tot pe componenta de echiliberare a schemelor: am considerat necesar sa amintesc de imbunatatirea conditiilor de lucru ale judecatorilor. Ma refer la stabilirea unui volum optim de actiivtate. Este o chestiune mai veche, asupra careia si vechiul CSM s-a aplecat, dar si noi, in cei doi ani care au trecut. Din pacate, pentru a atinge acest deziderat, Consiliul nu a avut resursele financiare necesare pentru desfasurarea unor activitati de cercetare si de analize laborioase, astfel incat stabilirea unui astfel volum optim de activitate al judecatorilor sa aiba la baza niste date stiintifice. De aceea, se impune ca in anul 2025 sa reusim impreuna sa gasim aceste resurse financiare absolut necesare pentru atingerea scopului mentionat.

Un alt deziderat legat de acelasi obiectiv (si asupra caruia actualul Consiliu s-a aplecat) vizeaza modificarea circumscriptiilor judecatorilor, tangential cu degrevarea instantelor judecatoresti.

Nu trebuie sa uitam, pe aceasta componenta, nici de posturile de asistenti ai judecatorului si sa ne gandim daca in anul care va veni se impune suplimentarea numarului de asistenti ai judecatorului.

Astfel, ajung la al treilea obiectiv din proiectul meu: consolidarea increderii publice in puterea judecatoreasca prin imbunatatirea transparentei si a comunicarii. Tot ceea ce am spus anterior si tot ceea ce urmeaza sa spun este absolut indisolubil legat de o buna comunicare, de transparenta decizionala. Nu sunt lucruri noi; sunt lucruri care s-au facut si care urmeaza sa se faca pe aceste doua segmente: transparenta decizionala si comunicare institutionala. Fara comunicare, fara transparenta, nu putem sa aspiram la castigarea increderii in sistemul de justitie. Nu putem sa aspiram la imbunatatirea imaginii justitiei si nu putem sa atingem niciunul din scopurile asumate nici acum, de catre mine, dar nici acum doi ani, de catre fiecare din noi. Obiectivele mele mai au un izvor. Ma refer la cele ce ne-am propus fiecare din noi in urma cu doi ani, atunci cand am candidat pentru functia de membru in CSM.

De aceea, repet: transparenta decizionala si comunicarea sunt absolut esentiale. Poate ca ar fi trebuit sa incep prezentarea proiectului meu si a obiectivelor cu acest obiectiv. Este unul major, este unul definitoriu.

Cand vorbesc de comunicare, ma refer nu numai la comunicarea intre noi, in cadrul Consiliului. Ma refer la comunicarea cu societatea, cu mass media, cu alte profesii juridice, cu instantele si parchetele. Stim fiecare – pe toate palierele si pe toate gradele de jurisdictie – cum procedam si care sunt metodele de a transmite si de a primi mesaje si raspunsuri la tot ceea ce facem noi aici, in Consiliu, in principal de la instante, dar si de la societate si de la celelalte profesii juridice.

De aceea, voi milita in continuare pentru continuarea demersurilor in sensul asigurarii transparentei decizionale a Consiliului si pentru imbunatatirea si consolidarea comunicarii institutionale.

Comunicarea este foarte importanta si pe plan extern. O sa revin asupra acestui subiect in cadrul prezentarii unui alt obiectiv al meu.

Un sub-obiectiv legat tot de comunicare vizeaza relatia institutionala cu trei institutii-cheie din sistemul judiciar (care, de altfel, se afla si in coordonarea Consiliului): Inspectia Judiciara, Institutul National al Magistraturii si Scoala Nationala de Grefieri. Mare parte din activitatile Consiliului sunt strans legate de atributiile si activitatile acestor trei institutii. De aceea, mi-am propus sa incurajez in continuare si sa asigur de toata disponibilitatea mea conducerile acestor institutii, astfel incat Consiliul sa reactioneze la timp eficient, prompt, pentru a veni in intampinarea problemelor cu care se confrunta. Bineinteles ca aceasta chestiune este reciproca, pentru ca activitatile noastre sunt legate in mod definitoriu.

Penultimul obiectiv: ajungem la chestiunea digitalizarii. Este si aceasta o chestiune mult discutata in sistemul de justitie – cel putin in ultima vreme (si nu numai in ultima vreme). Digitalizarea tine de modernizarea sistemului de justitie. Bineinteles ca militez pentru un sistem de justitie modern, eficient, independent. Digitalizarea este si ea o garantie a independentei sistemului de justitie. De ce am spus ca a fost mult discutata in ultima perioada? Eu am abordat in proiectul meu chestiunea digitalizarii sub trei aspecte:

- sub aspectul consolidarii rolului CSM in promovarea si implementarea unor solutii informatice care sa garanteze independenta justitiei;

- sub aspectul sustinerii pe care Consiliul trebuie sa o acorde in implementarea unor solutii informatice in uzul judecatorilor si grefierilor;

- pentru a sublinia rolul Consiliului in implementarea unor solutii informatice in interesul cetatenilor.

Chestiunea digitalizarii face obiectul lucrarilor Comisiei nr. 3. Este o comisie infiintata de acest Consiliu, a carui principal obiectiv este alocarea eficienta a resurselor catre acest domeniu.

Daca revin la consolidarea rolului CSM in implementarea unor solutii informatice care sa garanteze independenta justitiei, ma refer la faptul ca tehnologiile dezvoltate si implementate in cadrul sistemului trebuie sa garanteze echilibrul intre protectia drepturilor fundamentale si protejarea datelor cu caracter personal, si mentinerea independentei actului de justitie fara ingerinte din afara autoritatii judecatorilor. In acest sens, a fost adoptata Hotararea nr. 1519 din 5 septembrie 2024, prin care Sectia pentru judecatori a intervenit prompt in stoparea demersurilor initiate de Ministerul Justitiei de inrolare a tuturor echipamentelor IT din cadrul instantelor judecatoresti intr-un sistem centralizat administrat de Minister in domeniul just.ro.

Am considerat si consider in continuare ca o astfel de chestiune este de natura sa afecteze grav independenta justitiei, creand o vulnerabilitate, tocmai prin ingerinta puterii executive in actul de justitie. De altfel, faptul ca gandim corect, ca am procedat corect (desi poate ca unii considera ca nu aveam nevoie de astfel de confirmari) o reprezinta declaratia din 15 noiembrie 2024 adoptata in cadrul Retelei Europene a Consiliilor Judiciare, prin care a fost confirmata pozitia CSM cu referire la aceasta chestiune. Mai mult: as mentiona aici o alta luare de pozitie in acelasi sens a Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni – si ma refer la avizul 26 din 2023, care sublineaza inca o data necesitatea ca consiliile judiciare sa fie singurele care sa gestioneze chestiunea digitalizarii in sistemul judiciar, fara ingerinta din partea oricarei alte puteri din afara sistemului de justitie.

Asa ajung la al doilea palier sau subobiectiv din chestiunea privind digitalizarea – si ma refer la implementarea unor sisteme informatice in uzul judecatorilor si grefierilor. Aici trebuie sa ma refer la ce s-a facut pana acum si la ceea ce trebuie sa continuam. In opinia mea, ce s-a facut este benefic, s-a dovedit a fi in uzul judecatorilor si grefierilor si s-a dovedit a fi de maxima eficienta. Si ma refer la cateva aplicatii care sunt folosite in moment de majoritatea judecatorilor si grefierilor. Principala este dosarul electronic din partea integranta din portalul rejust.ro, care permite scurtarea timpilor de lucru, care permite un acces al judecatorilor la toate documentele dosarului, indiferent unde se afla dosarul fizic, la care instanta se afla. Permite accesul la documentele dosarului, la inscrisuri, indiferent de gradul de jurisdictie la care judecatorul activeaza si de unde acceseaza respectivul dosar.

O alta solutie IT pe care as dori sa o mentionez – folosita tot de judecatori si gandita tot pentru a le usura munca – este solutia notebook, care le permite inserarea unor observatii personale despre fiecare caz in parte si care ii poate ajuta atat in procesul de deliberare, cat si in procesul de redactare a hotararilor judecatoresti. Nu in ultimul rand, o sa ma refer la solutia text: o solutie inovatoare, din punctul meu de vedere, care sprijina redactarea hotararilor prin transformarea automata a documentelor depuse de parti si a tuturor inscrisurilor, a cererilor partilor, intr-un text editabil, scris cu diacritice si formatat corespunzator. Aceasta solutie (care in prezent este in dezvoltare, pentru a permite sintetizarea cererilor si redactarea unor considerente ale hotararilor) s-a dovedit si ea extraordinar de eficienta pentru scurtarea timpilor de lucru ai judecatorilor.

Bineinteles ca toate aceste chestiuni nu trebuie sa suplineasca sau sa substituie procesul decizional, care trebuie sa ramana in sarcina judecatorului – singurul abilitat sa dea o solutie in cauza.

Si ultima chestiune la care doresc sa ma refer pe aspectul digitalizarii sistemului de justitie este imbunatatirea calitatii justitiei ca serviciu public prin dezvoltarea unor sisteme informatice in uzul cetatenilor. Si aici o sa fac referire la cateva solutii informatice – si anume: portalul Rejust.ro, lansat in anul 2022, care s-a dovedit a fi o adevarata enciclopedie de jurisprudenta, din punctul meu de vedere. Existenta acestui portal si accesarea lui in mod facil – atat de catre cetateni, cat si de catre toate celelalte profesii juridice participante la infaptuirea actului de justitie – face, din punctul meu de vedere, sa creasca atat predictibilitatea actului de justitie, cat si increderea intr-un act de justitie eficient si reprezinta si pentru cetatenii fara studii juridice un acces facil la hotararile judecatoresti, la incheierile pronuntate de judecatori.

Tot in uzul cetatenilor si pentru a le facilita interactiunea cu sistemul de justitie a mai fost gandita o solutie informatica. Ma refer la portalul Registratura.Rejust.ro, care ii ajuta pe cetatenii sa depuna inscrisurile in dosare si sa plateasca taxele de timbru, inclusiv prin sistemul informatic si prin folosirea cardului bancar.

Asa cum am aratat, digitalizarea in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca factorul uman, componenta umana, care este extrem de importanta si care, pana la urma, ea finalizeaza parcursul unui proces in sistemul de justitie.

Un penultim obiectiv din proiectul meu se refera la consolidarea relatiilor internationale. Rolul Consiliului in consolidarea relatiilor internationale, din punctul meu de vedere, a fost recunoscut si succesul nostru a fost aplaudat in cadrul unor sisteme de monitorizare a progreselor inregistrate de justitia din Romania pe mecanismele de verificare ale Comisiei Europene, ceea ce a adus la ridicarea MCV-ului (Mecanismului de Cooperare si Verificare) in anul 2023 – aici, bineinteles, atat Consiliul, cat si progresele din justitie avand un rol definitoriu. Iar in prezent Consiliul Superior al Magistraturii a contribuit si contribuie permanent si activ la procesul de evaluare al Comisiei Europene in cadrul noilor mecanisme: al statului de drept si al tabloului de bord privind justitia in Uniunea Europeana. Un aspect deosebit de important pe chestiunea consolidarii relatiilor internationale ale Consiliului este reusita pe care am punctat-o in anul 2024: in Comitetul Executiv al Retelei Europene a Consiliilor Judiciare, a fost ales un membru al actualului CSM (n.r. judecatorul Claudiu Dragusin) – ceea ce pentru mine si pentru noi toti reprezinta o chestiune de o importanta maxima, o recunoastere a tot ceea ce am facut noi pana acum si o incurajare in a continua pe aceasta linie a dezvoltarii si mentinarii unor relatii internationale in vederea unui schimb de bune practici si in vederea stabilirii drumului justitiei romanesti pe un drum european. Comitetul Executiv al Retelei Europene a Consiliilor Judiciare este un organ colegial care are ca principal obiectiv luarea masurilor necesare pentru implementarea programului anual de activitati al retelei. Alegerea colegului nostru – membru in Consiliu – in acest organ colegial s-a facut pe o perioada de 2 ani, incepand din iunie 2024.

O alta recunoastere care a venit imediat dupa aceasta alegere, dupa acest succes, a constat in faptul ca acelasi membru al actualului CSM (n.r. Dragusin) este cel care coordoneaza lucrarile unui proiect intitulat Forumul Justitie Digitala, care poate contribui in mod definitoriu la dezvoltarea componentelor pe digitalizare din sistemul de justitie romanesc.

Nu in ultimul rand, tot pe chestiunea de colaborare internationala, mi se pare normal sa amintesc de colaborarea bilaterala (care a inceput in anul 2023, care a continuat pe parcursul anului 2024 si pe care evident ca mi-am propus sa o incurajez in continuare alaturi de dumneavoastra, in anul ce va veni) cu autoritatile reprezentative ale judecatorilor si procurorilor din Republica Moldova, in sustinerea acestora pentru parcurgerea etapelor de aderare la Uniunea Europeana.

O alta chestiune in care Consiliul este implicat si trebuie sa fie implicat in continuare tot pe componenta de relatii internationale, dar unde isi desfasoara activitatea Consiliul nostru in coordonare cu Ministerul de Justitie, este procesul de aderare a tarii la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica. Imi propun ca si in aceasta directie, si in anul care vine, sa avem un rol determinant, o participare activa, permanenta, pentru ca numai astfel acest obiectiv de tara de importanta strategica sa poata fi atins, iar noi sa avem meritul nostru in atingerea lui, pentru ca asa mi se pare normal.

Nu o sa inchei prezentarea acestui penultim obiectiv decat dupa ce o sa subliniez importanta unor alte activitati care s-au desfasurat in cadrul Consiliului si care trebuie sa continue, dupa parerea mea. Si ma refer la absortia de fonduri din surse de finantare nerambursabile. Am tinut sa profit de ocazia aceasta de a vorbi public, si de-a face referire la necesitatea continuarii demersurilor in acest sens, intrucat in perioada care a trecut au fost finalizate mai multe proiecte cu un impact major asupra infaptuirii actului de justitie, asupra eficientizarii si cresterii calitatii lui. Si in acest sens ma refer la mai multe aplicatii: la aplicatia de registratura administrativa electronica OptiMAP, care ajuta la imbunatatirea activitatii de management la nivelul instantelor judecatoresti, la implementarea proiectului Optimizarea Managementului la nivelul instantelor judecatoresti – componenta de instante judecatoresti – un proiect care s-a finalizat cu succes in anul 2023, prin adoptarea Legii 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului, o institutie care in perioada anterioara s-a dovedit si se dovedeste in continuare a fi un real sprijin in activitatea judecatorilor.

Ma mai refer la instrumentele de asistenta si evaluare psihologica si la aplicatia informatica MINDAP, dezvoltate in cadrul proiectului Cresterea Performantei si Calitatii Institutionale, prin imbunatatirea sistemului de evaluare si asistenta psihologica la nivelul sistemului judiciar, care vor fi utilizate in anul 2025, prin aplicarea procedurilor de evaluare psihologica a magistratilor, dar si prin acordarea unui sprijin si a unei asistente psihologice permanente judecatorilor si procurorilor, ceea ce reflecta in mod evident preocuparea Consiliului pentru stabilirea unui climat benefic exercitarii profesiei de magistrat si de gestionare corespunzatoare a stresului cauzat de aceste doua profesii: de judecator si de procuror.

Nu in ultimul rand, doresc sa ma mai refer la aplicatia CSMAP, care, de asemenea, urmeaza sa fie utilizata incepand cu anul 2025 la nivelul Consiliului si care va ajuta la gestionarea si imbunatatirea activitatii in cadrul CSM, dar si la faptul ca acest organism colegial (Consiliul Superior al Magistraturii) a fost si este in continuare si trebuie sa ramana preocupat de crearea unei justitii prietenoase cu copiii. Sub acest aspect, o sa ma implic pentru demararea, in cursul anului 2025, a unui proiect sustinut prin Programul de Cooperare Elvetiano-Roman, care pune accent pe asigurarea cadrului necesar pentru protectia copiilor in cadrul procedurilor judiciare, mai ales in situatiile sau in cazurile de violenta sexuala si de pornografie infantila.

Rezultatele acestor proiecte, asa cum am aratat, care s-au dovedit a fi un succes si care contribuie pe deplin la eficientizarea si ridicarea calitatii actului de justitie, ma determina sa continuu si eu, in situatia in care voi ajunge sa prezidez acest Consiliu, sa continuu demersurile pentru demararea unor alte proiecte de acelasi gen.

Indiferent de ceea ce imi propun si indiferent de ceea ce am prezentat, aici nu este vorba despre mine, despre o persoana. Este vorba despre noi toti, despre fiecare luat in parte, dar impreuna, pentru ca numai impreuna am reusit sa facem tot ceea ce am facut in cei doi ani care au trecut si numai impreuna am credinta ca vom reusi in continuare.

Imi exprim intreaga disponibilitate pentru a fi in slujba justitiei, pentru a-mi face datoria, pentru a fi intr-un permanent dialog cu voi, cu colegii mei, cu cei care ne asculta, cu cei care au sperante de la noi, cu societatea, cu mass media, cu toate profesiile juridice si sper pe deplin sa reusim.

Eu consider ca am dat dovada si ma rog sa ramanem in continuare asa, sa ramanem uniti. Am dat dovada ca suntem o echipa in cei doi ani care au trecut din mandatul nostru, pentru ca am reusit sa lucram impreuna, am reusit sa ne cunoastem, sa ne adaptam si am reusit sa avem succes, dupa parerea mea. Poate ca nu am epuizat toate problemele sistemului (departe de mine sa am o astfel de pretentie), dar impreuna sunt convinsa ca pana la finalul celor sase ani de mandat putem sa facem multe lucruri”.

* Cititi aici proiectul judecatoarei Elena Costache

* Cititi aici proiectul procurorului Claudiu Sandu