Tribunalul Brasov a decis luni, 10 februarie 2020, prelungirea arestului preventiv al fostului sef DGIPI Gelu Oltean (foto 1), al iubitei acestui Vanessa Youness si al cetateanului britanic Thomas Lishman in dosarul cunoscut ca “Ayahuasca”. Este practic a treia prelungire dispusa in cauza in care cei trei au fost acuzati de DIICOT ca au desfasurat operatiuni privind circulatia drogurilor de mare risc fara drept sau ca au detinut si desfasurat operatiuni privind circulatia drogurilor de mare risc fara drept. Solutia Tribunalului Brasov a fost pronuntata dupa trei zile de amanare si este, in opinia noastra, profund neintemeiata, in conditiile in care starea de detentie este mentinuta fata de cei trei fara a se face, in primul rand, dovada detinerii de droguri de mare risc, si mai ales a cantitatii unor astfel de substante. Sustinem aceasta intrucat, astfel cum am aratat in editiile precedente, DIICOT s-a grabit sa duca “margica” (referatul cu propunerea de arestare) la instanta pentru a-i incarcera pe cei trei, fara sa stabileasca daca “frunzele uscate” gasite in locuinta in care se desfasurau ritualurile samanice contin droguri de mare risc, in ce concentratie, si mai ales, daca aceste plante sunt restrictionate pe teritoriul Statului roman.

Acestor elemente care fac din dosarul Ayahuasca un fiasco, se adauga si jurisprudenta existenta la nivel european si chiar international, care arata ca in cazuri care au acelasi obiect ca cel al fostului sef DGIPI au fost dispuse solutii de achitare pe motiv ca, atentie:

-legislatia nationala nu permite emiterea unei decizii de condamnare astfel cum a fost solicitata de procurori, atat timp cat decoctul de ayahuasca nu este reglementat;

-”Nu putem interpreta ca este deja supusa unui control national specific, datorita simplei prezente a DMT in decoct, deoarece la nivel international, asumat fara adaugiri in acest moment, aceasta concluzie nu este trasa”;

-”Desi DMT se numara printre componentele decoctului ayahuasca, aceasta este intr-o cantitate foarte mica, specificand expertul Jordi Riba ca este de ordinul a 0,5 mg/kg la 1 mg/kg, ceea ce tradus ca procent utilizat intr-o doza standard este echivalent cu 0,005 mg”.

Astfel, Lumea Justitiei dezvaluia in editiile precedente (click aici pentru a citi) cum Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, prin semnatura procurorului DIICOT Brasov, Marian Drilea (foto 2) reusea performanta de a incadra Ayahuasca – decoct obtinut prin fierberea lenta a vitei de vie amazoniene specia Banisteriopsis caapi, o planta care contine harmina si harmalina (inhibatori reversibili ai monoaminei oxidazei (MAO) si pe care samanii o considera planta sacra, cu o alta sau altele care contin dimetyltriptamina (DMT), precum frunzele de Psychotria vidris – la droguri de mare risc, iar asta pentru ca bautura pe care o consumau participantii la ritualurile samanice tinute de cetateanul britanic "samanul" Thomas Lishman, la care luau parte si fostul sef al DGIPI Gelu Oltean si iubita acestuia Vanessa Youness, continea DMT (dimetyltriptamina), substanta care intr-adevar este incadrata in categoria drogurilor de mare risc prin Conventia Natiunilor Unite din 1971.

Intregul act de sesizare a instantei cu propunerea de arestare preventiva a celor trei, precum si argumentele aduse pentru mentinerea acestora in stare de detentie se bazeaza pe teoria ca prin folosirea plantelor pentru prepararea decoctului Ayahuasca de catre samanul britanic, acesta, impreuna cu fostul sef al DGIPI si iubita sa, au desfasurat operatiuni privind circulatia drogurilor de mare risc fara drept sau pentru detinerea si operatiuni privind circulatia drogurilor de mare risc fara drept.

Problema cea mare este insa, astfel cum am dezvaluit in articolul "DIICOT s-a imbatat cu ceiut", ca niciun organism international si nicio norma internationala nu incadreaza Ayahuasca in categoria drogurilor de mare risc. Ba chiar Comitetul international privind controlul stupefiantelor (International Narcotics Control Board – INCB), un organism independent si cvas-judiciar infiintat prin Conventia unica privind drogurile narcotice din 1961 il defineste ca fiind un preparat folosit in ritualuri religioase in unele tari sau regiuni, nefiind nici in prezent sub control international.

Cu toate acestea, procurorii DIICOT se incapataneaza sa sublinieze ca Ayahuasca contine DMT (dimetyltriptamina) – drog de mare risc – fara a tine cont de concetratiile de DMT care se regasesc intr-o astfel de fiertura si mai ales fara a avea o reglementare nationala ori internationala pe aceasta substanta. Mai mult, DIICOT insista cu mentinerea in arest a celor trei pe motiv ca Ayahuasca contine DMT, fara sa se tina cont tocmai de ceea ce Coventia din 1971 a statuat: si anume ca substanta DMT nu este ilicita in starea sa naturala (astfel cum se regaseste in decoctul de Ayahuasca), ci doar in versiunea sintetica.

In editia de astazi vom prezenta cum au ales alte state sa reglementeze Ayahuasca, ce le-a determinat sa adopte astfel de solutii si mai ales ce ar trebui sa faca Romania. Caci, in opinia noastra, cand toata aceasta mascarada pe ceiut va lua sfarsit, Romania va deveni din nou buna de plata la CEDO.

Spania: "Substanta activa a ayahuasca nu ar fi DMT, ci harmina"

Ne-a atras atentia astfel o decizie pronuntata in 23 mai 2016 de Judecatoria Provinciala din Barcelona, ce avea ca obiect un pretins trafic de droguri generat de faptul ca un tanar a comandat prin posta, din Brazilia, decoctul Ayahuasca, pe care urma sa il consume impreuna cu mai multi prieteni intr-o locuinta. Dincolo de similaritatile cu cazul Ayahuasca din Romania, fiind vorba despre acelasi tip de ritualuri, speta este cu atat mai interesanta cu cat, pe langa solutia de achitare care s-a dispus in cele din urma fata de barbatul de origine spaniola, s-a dezbatut pe larg in cadrul procesului, fiind intocmite mai multe rapoarte si expertize, statutul Ayahuasca la nivel national si international. Daca la nivel international s-a stabilit, astfel cum INCB a decis, ca acest decoct nu este sub control international, la nivel national s-a concluzionat ca decoctul ayahuasca nu este de asemenea supus unui control special, astfel incat nu poate fi incadrat ca fiind infractiune. Mai mult, intr-un Raport intocmit de doi reputati doctori spanioli s-a concluzionat ca substanta activa din ayahuasca nu ar fi DMT – drogul de mare risc – ci harmina.

Concret, in Decizia instantei din Barcelona s-au retinut concluziile unui Raport de expertiza intocmit de doi renumiti academicieni spanioli, Dr. Sergio si Dr. Moises (Raport anexat de Agentia Spaniola de Medicamente cu privire la Ayahuasca) care releva ca "substanta activa a ayahuasca nu ar fi DMT, ci harmina". In cadrul acestui Raport s-a pus de altfel accentul pe rolul farmacologic pe care acest decoct il are.

In aceeasi Decizie s-a precizat inclusiv faptul ca in Coventia din 1971 privind substantele psihotrope se face referire la DMT si nu la Ayahuasca (decoct de plante):

"Recapituland, pe plan international, pare clar ca, fie sub forma de plante, fie in preparat (in mod pragmatic, decoctul cu administrare orala, care face obiectul cauzei ne intereseaza in acest moment), ayahuasca nu poate fi inteleasa ca fiind inclusa in Coventia din 1971, desi DMT este; si prin urmare, ca decoct sau sub forma de plante (plante din care este obtinut) nu este supusa controlului international".

Decizia 2014/6788/UE: "Statele membre vor aplica, in conformitate cu legislatia lor nationala, acestor substante psihotrope noi masuri de control si sanctiuni penale prevazute in legislatia nationala in vigoare in conformitate cu obligatiile in temeiul Conventiei Natiunilor Unite privind substantele psihotrope din 1971"

Pe langa aceasta, instanta a retinut ca ayahuasca nu se regaseste in lista substantelor interzise la nivel national, neputand fi catalogata drept substanta stupefianta, in conditiile in care in compozitia sa se afla o substanta clasificata psihotropa, astfel cum s-a retinut, de altfel, intr-un Raport invocat in timpul procesului si care poarta semnatura sefului Departamentului de Inspectie si control al medicamentelor: "Cu privire la problema ridicata in raport cu dispozitiile Decretului regal 1194/2011 din 19 august, care stabileste procedura pentru ca o substanta sa fie considerata stupefianta la nivel national se raporteaza ca nu s-ar aplica Ayahuasca, deoarece acest preparat contine in compozitia sa o substanta clasificata ca psihotropa, iar decretul regal mentionat se aplica in considerarea substantelor stupefiante".

In urma acestor precizari, instanta din Barcelona a retinut ca "acesta ofera raspunsul la notificarea oficiala, si in plus o declaratie rasunatoare de principiu conform careia Ayahuasca, in sine, nu a fost supusa unui control specific nici la nivel national, doua elemente valoroase pentru a elucida daca putem sau nu considera inclusa, intr-un fel, ayahuasca, la nivel national, printre substantele psihotrope controlate".

De altfel, in timpul analizarii situatiei ivite in Spania, in cazul tanarului care si-a comandat online decoctul Ayahuasca, instanta a facut o paralela cu situatia de la nivel international, retinand, de asemenea ca simplul fapt ca in decoct este prezent DMT nu trebuie sa atraga de la sine concluzia ca ayahuasca trebuie sa se regaseasca printre substantele psihotrope:

"Astfel, din punct de vedere al tipicitatii infractionale, acelasi lucru care s-a intamplat deja la nivel international se intampla la nivelul legislatiei nationale: nu putem intelege ca ayahuasca este inclusa intre substantele psihotrope prin simplul fapt ca in decoct este prezent DMT, chiar si intr-o proportie care ar justifica efectele sale psihogene asupra organsimului. (...) Nu putem interpreta ca este deja supusa unui control national specific, datorita simplei prezente a DMT in decoct, deoarece la nivel international, asumat fara adaugiri in acest moment, aceasta concluzie nu este trasa (...) Ca o concluzie a acestei absente a unei mentionari specifice la nivel national si a lipsei acoperirii legale in Conventia din 1971 pentru includerea sa, intelegem ca preparatul mentionat nu este supus unui control special in Spania si nici nu poate, prin urmare sa integreze tipul infractiunii prevazute de articolul 368 CP.

Ca o consolidare am putea mentiona in cele din urma mentiunea din Expunerea de motive a Ordinului SSI/1091/2015, din 2 iunie, care include anumite substante din anexa I la Decretul Regal 2829/1977, din 6 octombrie . Acesta include urmatoarele: "Decizia 2014/6788/UE (LCEur 2014, 1771) a Consiliului, din 25 septembrie 2014, prin care substantele 4-iod-2,5- sunt supuse masurilor de control dimetoxi-N- (2-metoxibenzil) fenetilamina (25I-NBOMe), 3,4-dicloro-N - [[1- (dimetilamino) ciclohexil] metil] benzamida (AH-7921), 3,4-metilendioxypyrovaleone (MDPV) si 2- (3- metoxifenil) -2- (etilamino) ciclohexanona (metoxetamina), prevede ca statele membre vor aplica, in conformitate cu legislatia lor nationala, acestor substante psihotrope noi masuri de control si sanctiuni penale prevazute in legislatia nationala in vigoare in conformitate cu obligatiile in temeiul Conventiei Natiunilor Unite privind substantele psihotrope din 1971". Astfel, existenta unei decizii internationale, comunitare sau nationale publicate in mod corespunzator in Spania este o conditie sine qua non pentru extinderea efectelor infractionale ale reglementarilor privind sanctionarea in materie de droguri, asa cum rezulta cu usurinta din astfel de cuvinte, confirmand acum criteriile expuse.

In acelasi sens al absentei tipicitatii din cauza lipsei includerii decoctului in sectorul corespunzator, legislatia internationala si nationala, SAP Barcelona Sectiunea 22a, 558/2013 din 23 decembrie, ROJ: SAP B 16232/2013, SAP Sectiunea 2a din Barcelona, 557/2013 din 17 iunie, ROJ: SAP B 7937/2013 si SAP Barcelona Sectiunea 7a, 581/2013 din 4 iunie, ROJ: SAP B 8072/2013.

Desi atipicitatea subliniata deja necesita emiterea unei sentinte de achitare, dorim sa subliniem alte doua motive pentru a emite o hotarare de achitare in favoarea inculpatului, chiar si in cazul ipotetic in care se considera ca ayahuasca este substanta psihotropa datorita continutului sau de DMT. Primul dintre acestea ar fi existenta unei erori de interdictie, pentru ca inculpatul nu a stitu ca Ayahuasca este o substanta ilegala, obtinand informatii despre aceasta din documentatia de specialitate corespunzatoare domeniului sau de aplicare".

DMT-ul din decoctul de Ayahuasca, echivalent cu 0,005 mg/kg

Intr-o alta speta care viza tot Ayahuasca, de aceasta data pronuntata de Instanta de judecata penala din Santiago de Chile, s-a retinut ca doi soti din Santiago de Chile, el cu specializare in medicina botanica, iar ea psiholog in cadrul Universitatii Valparaiso, au calatorit in Peru pentru a achizitiona plantele in vederea pregatirii decoctului de ahayuasca, pe care urmau sa il consume la unul dintre ritualurile samanice pe care le organizau frecvent. Activitatile desfasurate de chilieni sunt aproape trase la indigo cu cazul din Romania. Cu atat mai mult cu cat, si in cazul acestora procurorii au retinut fapta drept o incalcare a legii care prevede importul, vanzarea, distribuirea, furnizarea sau facilitarea accesului la DMT (dimetyltriptamina) in scopul consumului sau utilizarii de catre terti. Adica un soi de operatiuni privind circulatia drogurilor de mare risc (DMT) fara drept sau pentru detinerea si operatiuni privind circulatia drogurilor de mare risc (DMT) fara drept, cum au retinut procurorii DIICOT in cazul lui Gelu Oltean, Vanessa Youness si Thomas Lishman.

In timpul judecatii insa s-a pus accentul tocmai pe diferenta dintre DMT si Ayahuasca, subliniindu-se ca, desi la nivel international dimetyltriptamina a fost prevazuta ca fiind drog de mare risc, nu acelasi lucru se poate spune despre decoctul ayahuasca ori a plantelor din care este preparat. Ne-a atras atentia in mod expres un studiu realizat medicii Jordi Riba Serrano si Jacques Mabit Bonicard si de psihologul Jose Bouzo Saiz – cei trei vorbind in fata instantei si despre cercetarile si studiile pe care le-au facut de-a lungul timpului in Amazon, Spania si Brazilia si care au putut clarifica instanta cu privire la ocazia cu care DMT a fost sintetizata pentru prima data artificial (1931) – in care s-a retinut ca includerea DMT in Conventia de la Viena din 1971, ca substanta psihotropa, a avut caracter politic, nu stiintific, aratand ca “nu existau studii care sa o sustina”. In acest sens, cei trei specialisti au vorbit despre “tipul de actiune a diverselor componente ale decoctului asupra morfologiei umane, despre rolul real al lianei ayahuasca (banisteriopsis caapi) in interactiunea cu planta care contine DMT (de obicei psychotria viridis, cunoscuta sub numele de chacruna), adica sa fie un inihibator temporar al actiunii unei enzime (monoamina oxidaza) care, in conditii obisnuite, degradeaza DMT atunci cand este ingerat oral, astfel incat sa nu poata accesa circulatia sistemica, sa ajunga la sistemul nervos central si sa isi produca efectele”.

In acelasi timp, pentru a sublinia diferenta dintre folosirea DMT-ului in stare pura si a DMT-ului care se regaseste in decoctul de ayahuasca, instanta din Santiago de Chile a retinut in hotarare si analizele efectuate de cei trei medici specialisti referitoare la concentratia de DMT care se gasesc in decoctul de ayahuasca.

Redam mai jos cele retinute:

“Acesti trei oameni de stiinta au fost de acord in sustinera ca, desi DMT se numara printre componentele decoctului ayahuasca, aceasta este intr-o cantitate foarte mica, specificand expertul Jordi Riba ca este de ordinul a 0,5 mg/kg la 1 mg/kg, ceea ce tradus ca procent utilizat intr-o doza standard este echivalent cu 0,005 mg, din care doar 15 sau 20% intra in circulatia sistemica a persoanei, considerand de asemenea ca in cazul potiunii in cauza acest procent poate fi si mai mic din cauza distrugerii de care sufera substantele chimice in procesul de preparare. Expertii de nationalitate spaniola (Riba si Bouzo) au discutat despre diferentele dintre efectele actiunii DMT pure, administrate intravenos sau intramuscular si DMT ingerate in preparatul descris, deoarece prin administrarea pe cale orala, ingerarea este mai sigura, efectele sale nu sunt la fel de intense, raman la un nivel mai emotional, se pastreaza capacitate de a controla efectele, ceea ce la permite sa sustina ca exista divergente care justifica tratamentul diferentiat pe care autoritatile l-au consacrat in Conventia de la Viena, dupa cum se va arata”.

Instanta penala din Santiago de Chile: “Ministerul Public nu a dovedit ca decoctul ayahuasca constituie un pericol pentru sanatatea publica”

Fata de argumentatia stiintifica oferita de medicii specialisti, precum si de situatia constata – care a aratat ca cei doi soti urmareau tratarea doar a persoanelor care realmente aveau nevoie de aceasta terapie, si nu de cei care urmareau doar natura recreativa sau experimentala – precum si de probele din dosar, instanta a constat ca “probele administrate in acuzare au fost absolut insuficiente pentru a dovedi ca inculpatii au covenit sa ofere unui grup mare de persoane administrarea de DMT intr-o solutie apoasa obtinuta din specia de plante Ayahuasca. Dimpotriva, si dupa cum s-a afirmat, in cadrul procesului s-a demonstrat ca ceea ce a fost oferit de inculpat tertilor este substanta cunoscuta la nivel international sub numele de decoct de ayahuasca si nu DMT. De asemenea, s-a retinut faptul ca substanta DMT interzisa nu este obtinuta din specia de plante ayahuasca, dupa cum afirma organele de acuzare, ci este obtinuta din planta psihotria viridis, cunoscuta sub numele de chacruna, specie care nu este mentionata in actul de acuzare”.

Astfel, instanta din Santiago de Chile a decis achitarea celor doi soti retinand ca parchetul nu a dovedit ca decoctul de ayahuasca reprezinta un pericol pentru sanatatea publica:

“Toate cele de mai sus justifica intelegerea faptului ca obiectul interdictiei penale se refera la cea de-a doua substanta mentionat, avand in vedere efectele, toxicitatea si consecintele acesteia, dar nu si la substanta dedusa judecatii. In ultimul rand, instanta, pe baza elementelor mentionate in motivele precedente, are convingerea ca in acest caz Ministerul Public nu a dovedit ca decoctul ayahuasca constituie un pericol pentru sanatatea publica, deoarece nu s-a demonstrata administrarea masiva, toxicitate sau generarea de toleranta care ar putea provoca dependenta de substanta mentionata. Circumstanta conform careia pregatirea si administrarea acesteia trebuie sa fie reglementate de riscurile generate de utilizarea gresita nu determina aparitia unei infractiuni de trafic de droguri in comportamentul atribuit inculpatilor, dar poate obliga autoritatea sa analizeze fenomenul detectat si, cel putin, sa-l reglementeze, asa cum s-a intamplat si in alte tari, asa cum s-a declarat sau sa-l interzica, asa cum s-a intamplat in Franta, conform celor raportate in cadrul sedintei; insa situatia actuala a legislatiei nationale nu permite – potrivit dovezilor furnizate – emiterea deciziei pe care Ministerul Public a solicitat-o”.

O suta de zile de Ayahuasca in Franta – Procesul Santo Daime

Astfel cum instanta din Chile a invocat in hotararea pronuntata in cazul celor doi soti chilieni, nu putea fi pronuntata o solutie de condamnare, atat timp cat la nivel national nu exista o reglementare clara in ce priveste decoctul de ayahuasca. Tot astfel cum a invocat Instanta de judecata penala din Santiago de Chile a existat insa o tara europeana care a interzis acest decoct. Este vorba despre Franta, stat european in care, inainte de a fi interzis, decoctul ayahuasca a fost legal pentru 100 de zile, respectiv in perioada 13 ianuarie – 3 mai 2005.

Concret, in mai 2005, in urma a doua procese care s-au desfasurat circa sase ani, si care vizau mai multe persoane care utilizau planta Banisteriopsis caapi, Guvernul francez a decis sa includa aceasta planta in categoria drogurilor ilicite, catalogand-o substanta halucinogena periculoasa cu capacitate potentiala de abuz sistematic, alaturi de toate plantele care se folosesc pentru decoctul ayahuasca.

Vorbim despre procesul Santo Daime (grupare definita ca o religie braziliana care foloseste ayahuasca in scopuri religioase) in care mai multi membri ai filialei franceze au fost anchetati si acuzati ca detin si folosesc ayahuasca. Condamnati in prima instanta la cateva luni cu suspendare, membrii Santo Daime au fost achitati in apel, la data de 13 ianuarie 2005, dupa ce instanta a stabilit ca “temeiul legal este insuficient” pentru condamnare, in conditiile in care principala acuzatie aduse acestor persoane viza cantitatea de dimetyltriptamina din ayahuasca, DMT care astfel cum am arata este interzis prin Conventia Natiunilor Unite din 1971.

In timpul procesului a fost evidentiat faptul ca decoctul de ayahuasca contine DMT in starea sa naturala, si nu in versiunea sintetica – pentru care a fost inclus in categoria drogurilor de mare risc in Conventia din 1971 – subliniindu-se de catre aparatorii membrilor Santo Daime ca DMT se gaseste si in alte plante comune, precum bananele sau ananasul. S-a subliniat si ca ayahuasca se consuma numai in cadrul ritualurilor religioase, astfel incat nu se poate aduce atingere libertatii religioase a cetatenilor. Argumentele aduse de aparare, dar si lipsa reglementarii in ce priveste decoctul de ayahuasca au dus la achitarea celor din gruparea Santo Daime.

Procesele Takiwasi - “La Maison Qui Chante”

Anterior acestui proces insa au fost trimisi in judecata membrii Centrului Takiwasi si afiliatii lor francezi din asociatia “La Maison Qui Chante” din Lyon, respectiv sase persoane, printre care doi medici si doi psihoterapeuti.

In acest caz, un cetatean francez, G. Rouquet, a reclamat, la 21 iunie 2000, ca fiica sa in varsta de 25 de ani a fost tratata de un psiholog francez M. Hamon si un psihiatru francez M. Mouret, care i-ar fi administrat decoctul ayahuasca. In urma verificarilor, s-a constata ca tanara nu fusese supusa tratamentului cu ayahuasca si nici nu avea legatura cu cei doi specialisti, terapeuti care au tratat-o folosind decoctul doar pentru ei.

Dupa 18 luni de proces, instanta a decis in prima instanta clasarea rechizitoriului privindu-i pe Hamon si Mouret, retinand concluziile unui raport intocmit de toxicologul Pepin (Pepin, Cheze, Billault & Gaillard, 2000), care stabileau ca „planta Banisteriopsis caapi ar putea deveni subiect al unei clasificari care ar permite controalele la frontiera si ar limita utilizarea acesteia”, dar ca „pentru moment va continua supravegherea simpla”. Acelasi raport in care s-a afirmat si ca decoctul de ayahuasca ar putea fi suspect de inducerea substantelor chimice a fost ulterior folosit de Comisia nationala de medicamente si psihotrope pentru interzicerea acestei licori.

Din cauza amanarii legiferarii pe acest decoct, in ciuda solutiei de la cazul Takiwasi, din 13 ianuarie 2005, cand membrii Santo Doime au fost achitati pe motiv ca “temeiul legal este insuficient” si pana in 3 mai 2005, data publicarii in Jurnalul Oficial a hotararii potrivit carei ayahuasca a fost interzisa pe teritoriul Frantei, licoarea a fost legala.

Sursa foto 1: Cancan.ro