Avocatul Mihai Rapcea (foto), din Baroul Bucuresti, vicepresedinte al Asociatiei pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor, continua dezvaluirile de la Congresul Avocatilor, care s-a desfasurat la sfarsitul lunii martie, la Hotelul Intercontinental din Capitala. Intr-o postare pe blogul propriu, avocatul Mihai Rapcea a povesteste cateva din momentele care au avut la intrunirea avocatilor.

In textul intitulat “Dare de seama cu privire la Congresul Avocatilor”, care este insotit si de documente, Rapcea aminteste cum conducerea UNBR a incercat sa “cuminteasca” vocile mai inversunate din prima zi a Congresului, cum a incercat sa isi convinga colegii ca investitia imobiliara a Casei de Asicgurari a Avocatilor este paguboasa, dar si cum i-a cerut sefului Uniunii, Gheorghe Florea, sa nu arunce banii pe proiecte faraonice.

Nu in ultimul rand, avocatul Mihai Rapcea tine sa ii transmita sefului UNBR ca sotia sa nu este membra a Uniunii conduse de Pompiliu Bota, asa cum credea Gheorghe Florea. De altfel, despre combativitatea lui Bota, Rapcea afirma din nou ca si-ar fi dorit sa o vada si la “organele de conducere ale profesiei noastre”.

Prezentam in continuare “Darea de seama” a lui Mihai Rapcea:

“La finalizarea primei zile de Congres (ale carei lucrari au fost demarcate de o copioasa masa de pranz servita in cele doua restaurante al Hotelului Intercontinental) dl. Presedinte Gheorghe Florea a tinut sa sublinieze ca invita pe toti delegatii la Congres sa participe la seara festiva (cu incepere orele 20.30) organizata in incinta aceluiasi hotel. Personal nu am participat la aceasta serata care a avut probabil un rol de socializare, insa pot spune ca roadele amare ale acestei serate s-au vazut in cea de-a doua zi de congres cand atmosfera salii era sensibil schimbata.

Din cate am aflat de la colegii din provincie care au participat la programul de seara, membrii marcanti ai prezidiului au dus o activitate sustinuta de convingere, lamurire, si eventual cumintire a celor mai aprige si inversunate voci din prima zi a Congresului. In aceasta atmosfera pacificata au demarat lucrarile celei de-a doua zi a Congresului UNBR. Daca in prima zi de Congres foarte multi dintre colegii cu nemultumiri se grupasera in zona din centru-dreapta a salii, in cea de-a doua zi in acea zona m-am regasit doar eu, colegul Florin Stiolica, si cam atat, in jurul nostru facandu-se un gol acuzator si totodata graitor ce exprima intr-un mod sugestiv schimbarea de atitudine survenita in randurile delegatilor.

Fara sa acuz pe nimeni, cu titlu de exemplu, au disparut de langa noi colegii Remus Burciu, domnul decan Serban Lovin, dar au ramas Marius Damian Buruiana, Seceuceanu si alti cativa fata de care imi cer scuze ca nu imi amintesc in acest moment numele lor.

Sedinta a fost deschisa de catre dl. Presedinte Florea intr-un ton cu nuanta dojenitor-agresiva, acesta ”uitand” sa mai faca (precum in prima zi de congres!) numararea delegatilor pentru a se vedea daca adunarea mai este statutar constituita din punct de vedere al cvorumului. Judecand insa dupa numarul de scaune libere (in conditiile in care in ziua anterioara aproape nu gaseai un loc liber), as spune ca Adunarea se subtiase considerabil.

In primele 30 de minute de sedinta mai multi colegi care urmareau on-line sedinta mi-au atras atentia atat pe facebook, cat si pe sms-uri, ca Juridice.ro nu mai transmite lucrarile Congresului. La sesizarea mea, domnul Presedinte Florea a replicat ca nu s-a luat nici o decizie (oficiala) si ca Congresul se transmite, fapt confirmat si de cameramanul de la Juridice.ro. Cand, in replica, am intors ecranul laptopului meu catre prezidiu, cu pagina de la Juridice.ro deschisa, demonstrand astfel ca transmiterea este minunata, dar lipeste cu desavarsire, a urmat un moment de stanjeneala, de apnee vocala, similar celui din momentul in care am prezentat domnului decan al Baroului Bucuresti, cu o saptamana inainte, in sedinta de pregatire a delegatilor pentru Congres, dovada virarii de catre Ministerul Justitiei a sumelor aferente Seviciului de Asistenta Juridica (SAJ) la nivelul lunii februarie inclusiv in conditiile in care existau plati restante de 6 luni pentru ca, “chipurile” nu se virasera banii.

Astfel, inca o data, am avut ocazia amara sa constat ca brava noastra conducere poate sa ramana speach-less in fata dovezilor concrete care le contrazic sustinerile. Ca o paranteza, trebuie totusi mentionat ca, in urma prezentarii documentului mai sus aratat, avocatii de la SAJ si-au primit rapid banii. De data asta. Similar, la cateva minute dupa interventia mea, Juridice.ro a inceput sa transmita lucrarile Congresului.

S-a reluat dezbaterea din ziua anterioara pe tema bugetului si a descarcarii de gestiune a CAA. M-am inscris si eu la cuvant si mi-am sustinut punctul de vedere cu privire la necesitatea unui audit asupra activitatii din ultimii ani a CAA. In conditiile in care chiar un membru al comisiei de cenzori a Casei a spus cu gura lui ca exista filiale ale CAA care nu au permis si refuza in continuare sa permita controlul activitatii de catre cenzorii Casei Centrale, exista o suspiciune rezonabila ca raportarile provenite din teritoriu, pe care se bazeaza raportul general al Casei, supus spre aprobare, nu corespund realitatii. Am reiterat necesitatea efectuarii auditului nu ca un exercitiu formal, inutil, anevoios si costisitor, cat ca un exercitiu de transparenta si incredere, menit sa consolideze increderea membrilor cotizanti in conducerea CAA.

Am criticat totodata planul de investitii si cheltuieli al CAA in principal pentru lipsa elementelor concrete privind alocarea sumelor destinate investitiilor imobiliare (in cuantum de 18-21 milioane de Euro).

Pe scurt, am cautat sa demonstrez delegatilor prezenti cat de paguboasa poate fi politica de investitii in domeniul imobiliar al CAA in conditiile economice actuale cand impozitele pe imobile datorate de persoane juridice sunt exorbitante (1,5 % pe an) din valoare imobilului, iar cheltuielile cu personalul ce urmeaza sa deserveasca aceste imobile, dar si cu utilitatile, transforma intr-o gaura neagra, devoratoare de bani, o astfel de investitie.

Am criticat si lipsa unui raport previzional privind graficul de amortizare al unei astfel de investitii, in conditiile in care acelasi excedent putea fi folosit pentru marirea punctului de pensie, marirea alocatiei pentru concediul de maternitate (care in prezent este intre 600 si 1100 lei pe luna – indiferent de valoarea cotizatiei varsate – in ciuda hotararii 485bis/11.09.2010 sau a pensiilor de urmas) si mult mai bine chivernisit prin plasamente financiar-bancare aducatoare de venituri suplimentare (bonuri de tezaur, obligatiuni la termen sau depozite cu dobanda). Fara a se gandi la cresterea beneficiilor pentru cotizanti, Onor conducerea CAA a gasit de cuviinta sa propuna, totusi, cresteri salariale de 25 % pentru angajatii CAA.

Facand o comparatie am asimilat situatia CAA cu cea a Egiptului antic de sub domnia faraonului ce l-a avut drept sfatuitor pe evreul Iosif, care a interpretat visul faraonului cu cele 7 vaci grase care au fost mancate de 7 vaci slabe, semnificand cei 7 ani de prosperitate consumati de cei 7 ani de foamete. In mod similar, precum Iosif, l-am atentionat pe dl. presedinte Florea sa nu risipeasca banii poporului avocatilor pe constructii faraonice, ci sa asigure rezervele necesare pentru anii de foamete despre care stim cu certitudine ca vor urma.

Pentru cei care nu cunosc situatia actuala – DAR SI VIITOARE a Casei noastre de Asigurari, le pun la dispoztitie cateva din diagramele previzionale actuariale. Se spune ca o imagine face cat o mie de cuvinte. In cazul de fata, ele fac cat toti banii nostrii de pensii.

In ciuda avertismentelor mele laocoonice, troienii din sala au votat impotriva auditului solicitat de mine. Trebuie mentionat faptul ca un astfel de audit a fost solicitat si in anii anteriori de catre diverse voci, insa atunci s-a obiectat ca nu exista fonduri pentru un astfel de audit. Prevazand acesta piedica, am solicitat in mod distinct in cadrul celor 18 puncte propuse de mine Congresului votarea bugetului destinat auditului, separat votarii auditului. Cu o vadita rea-credinta, domnul presedinte Gheorghe Florea a supus dezbaterii si votului proiectul de buget al CAA pentru 2014 inainte de propunerea mea privind votarea unui buget special alocat pentru audit, “uitand” totodata, sa includa eventual aceasta propunere in dezbaterea bugetului CAA pentru 2014.

In aceste conditii, chiar domnia Sa a folosit argumentul demobilizator ca, desi din principiu ar fi de acord cu un audit, nu exista sume alocate acestuia.

In acest fel a lansat catre sala semnalul persuasiv de respingere a propunerilor privind auditul, iar votantii au reactionat pavlovian.

Mai multe amanunte in episodul viitor….

De la finalizarea acestui material (cu mari si anevoioase eforturi, datorita volumului de munca din ultimele zile) si pana la momentul deciziei de a-l publica, au mai intervenit numeroase, si interesante evenimente.

Principalul eveniment a constat in tinerea Adunarii Generale Ordinare a Avocatilor din Baroul Bucuresti astazi 13.04.2014, in zi de Florii. Evident, suprapunerea programului Adunarii cu cel al slujbei bisericesti a dus la lipsa cvorumului cerut de lege, motiv pentru care adunarea a fost re-convocata pentru data de 26.04.2014.

Si, cum astfel de adunari sunt un bun prilej de socializare, am aflat ca dl. presedinte UNBR Gheorghe Florea nu doar ca a remarcat ca exist, dar a si inceput sa vorbeasca despre mine. Si pentru ca nu ne cunoastem suficient, direct si personal, simt nevoia sa il lamuresc pe aceasta cale ca sotia mea, Hincean Sabina este inscrisa in Baroul Bucuresti, iar nu in Baroul Bota, cum in mod gresit credea dl. presedinte. De altfel, afirmatiile mele anterioare cu privire la dl. Bota Pompiliu si Baroul Constitutional au fost facute strict cu privire la combativitatea de care da dovada acest domn (Pompiliu Bota) – pe care de altfel nu am avut inca placerea sa il cunosc personal; combativitate pe care mi-as fi dorit sa o regasesc si eu la organele de conducere ale profesiei noastre, cum o regasesc (cu mare ciuda!) la cei din conducerea Uniunii Notarilor Publici din Romania sau la Nivelul Uniunii Juristilor sau a Mediatorilor – profesii care si-au largit teritoriile de “vanatoare” pe domeniile traditionale ale avocatilor, fara nici o reactie din partea actualei conduceri UNBR”.

*Cititi aici documentele puse la dispozitie de avocatul Mihai Rapcea