Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in materia raspunderii furnizorilor de servicii online pentru comentariile utilizatorilor/ cititorilor se rezuma, pana acum, la doar doua hotarari. Una in care CEDO a stabilit ca nu a existat o incalcare a libertatii de exprimare – cauza Delfi AS vs. Estonia (Marea Camera, 16 iunie 2015) – si alta in care Curtea de la Strasbourg a constatat o violare a libertatii de exprimare, cauza Magyar Tartalomszolgaltatok Egyesulete si Index.hu Zrt vs. Ungaria (Sectia a IV-a, 2 februarie 2016). Doua spete cu solutii diametral opuse in care diferenta a fost facuta de masurile luate de administratorii site-urilor online in scopul protejarii dreptului la reputatie, dar mai ales de continutul comentariilor in litigiu.

Astfel, in recenta hotarare de condamnare a Ungariei pentru violarea Art. 10 din Conventie, pe care o prezentam in continuare, CEDO a statuat ca un disclaimer si un sistem de eliminare la cerere, de pe site-urile de stiri, a comentariilor ofensatoare (the notice-and-take-down-system) constituie instrumente adecvate pentru pastrarea echilibrului intre dreptul la libertatea de exprimare al presei online si dreptul la reputatie al persoanelor vizate de mesajele calomnioase ale cititorilor. Exista insa o conditie, neindeplinita si in cazul site-ului Delfi AS din Estonia, aceea ca postarile sa nu contina mesaje de ura sau de incitare la violenta („hate speech and incitement to violence”).

Magyar Tartalomszolgaltatok Egyesulete (Asociatia Furnizorilor Maghiari de Internet) si platforma online de stiri Index.hu Zrt s-au plans Curtii de la Strasbourg, in martie 2013, dupa ce instantele maghiare le-au gasit pe ele responsabile pentru comentariile postate intr-un articol de cititorii nemultumiti de anumite practici discutabile ale unor firme imobiliare.

In hotararea din 2 februarie 2016, CEDO a aplicat criteriile relevante dezvoltate in cauza Delfi AS contra Estoniei, pentru a evalua proportionalitatea ingerintei in situatii care nu implica instigare la ura si la violenta. Un rezumat al constatarilor Curtii a fost dat publicitatii in aceeasi zi printr-un *comunicat de presa, pe care il prezentam in cele ce urmeaza impreuna cu cateva pasaje din motivarea hotararii.

Contextul si continutul comentariilor

Astfel, Curtea a remarcat faptul ca postarile au vizat aspecte de interes public (rele practici in afaceri), care generasera deja numeroase plangeri la protectia consumatorului si diverse proceduri impotriva societatii comerciale in cauza. Continutul, desi ofensator si pe alocuri absolut vulgar, nu a constituit o declaratie calomnioasa, ci o judecata de valoare sau o opinie (protejata de Art. 10 din Conventie), iar expresiile folosite au fost obisnuite in comunicarea pe mai multe portaluri de Internet.

Raspunderea autorilor comentariilor

CEDO a notat ca instantele maghiare au retinut impotriva reclamantelor faptul ca si-au asumat raspunderea pentru comentariile injurioase sau nelegale ale cititorilor intrucat le-au permis cititorilor sa posteze comentarii pe site-urile lor. Autoritatile n-au pus in balanta, sub nicio forma, raspunderea autorilor comentariilor si raspunderea reclamantelor pentru respectivele comentarii:

„Curtea observa ca desi reclamantele au eliminat imediat de pe site-urile lor comentariile cu pricina dupa ce au fost notificate despre deschiderea actiunii civile, Kuria le-a gasit raspunzatoare in baza Codului civil apreciind ca, atata vreme cat le-au permis cititorilor sa scrie comentarii la articolul in discutie, si-au asumat raspunderea obiectiva pentru orice comentarii prejudiciabile sau nelegale postate de cititori. Dupa cum a retinut Curtea de Apel din Budapesta, conditiile pentru eliminarea comentariilor nu au constituit un aspect relevant in evaluarea raspunderii obiective”. (paragraful 80 din hotarare)

Masurile luate de reclamante si comportamentul partii vatamate

CEDO a notat ca instantele maghiare au pus raspunderea pe seama reclamantelor fara a examina comportamentul acestora in raport cu comportamentul altor site-uri imobiliare, si in ciuda faptului ca reclamantele au luat masuri clare pentru prevenirea comentariilor calomnioase pe portalurile lor sau pentru stergerea postarilor, cum ar fi un disclaimer si un sistem de eliminare la cerere a mesajelor:

„Curtea observa ca reclamantele si-au luat anumite masuri generale pentru a preveni comentariile calomnioase pe site-urile lor sau pentru a elimina postarile defaimatoare. Ambele reclamante au avut la rubrica Termeni si Conditii un disclaimer care stipula ca autorii comentariilor - mai degraba decat reclamantele - erau raspunzatori pentru comentarii. Postarile de comentarii injurioase care aduceau atingere drepturilor tertilor erau interzise. Mai mult, potrivit Regulilor de Moderare existente pe site-ul celei de-a doua reclamante, 'comentariile nelegale' erau de asemenea interzise. A doua reclamanta a infiintat o echipa de moderatori insarcinata cu moderarea partiala a comentariilor postate pe portalul sau. In plus, ambele reclamante au avut instalat un sistem de eliminare la cerere a comentariilor, prin intermediul caruia oricine putea notifica furnizorul de servicii sa stearga postarile nelegale. Moderatorii și furnizorii de servicii puteau elimina oricand comentariile considerate nelegale”. (paragraful 81 din hotarare).

„Instantele maghiare au considerat ca, prin permiterea comentariilor nefiltrate, reclamantele ar fi trebuit sa anticipeze ca unele postari ar putea depasi cadrul legal. Pentru Curte, aceasta echivaleaza cu o pretentie excesiva si nerezonabila, de natura sa compromita libertatea dreptului de a comunica informatii pe Internet”. (paragraful 82 din hotarare)

„Curtea observa de asemenea ca firma vatamata niciodata nu le-a solicitat reclamantelor sa elimine comentariile, ci a optat sa le actioneze direct in justitie – aspect care nu a atras deloc atentia instantelor maghiare in evaluarea circumstantelor cauzei pe care acestea au realizat-o. Pe de alta parte, instantele maghiare au stabilit raspunderea obiectiva in sarcina reclamantelor pentru 'oferirea de spatiu pentru comentarii calomnioase si degradante' si nu au analizat nici comportamentul reclamantelor, nici comportamentul partii civile”. (paragraful 83 din hotarare)

Consecintele comentariilor

In primul rand, Curtea a reiterat ca, in aceasta speta, miza era reputatia unei companii private, care nu are dimensiunea morala a dreptului la reputatie al unui individ (a se vedea paragraful 84 din hotarare). In acest context, consecintele comentariilor pentru site-urile imobiliare trebuie tratate din aceasta perspectiva. La momentul publicarii articolului si a comentariilor care l-au insotit, existau anchete in curs de desfasurare care vizau conduita in afaceri a site-urilor imobiliare. Prin urmare, Curtea nu a fost convinsa ca postarile au generat un impact negativ suplimentar sau semnificativ asupra atitudinii consumatorilor.

Pe de alta parte, plasarea raspunderii in sarcina reclamantelor poate avea consecinte negative asupra rubricii pe care acestea au rezervat-o comentariilor, si chiar poate sa le constranga sa inchida definitiv rubrica de opinii (paragraful 86 din hotarare): „Pentru Curte, aceste consecinte pot avea, direct sau indirect, un efect de inhibare (chilling effect, n.r.) asupra libertatii de exprimare pe Internet. Acest efect poate fi extrem de daunator pentru un site non-comercial precum cel al primei reclamante”.

Instantele maghiare au fost prea putin preocupate de posibilele riscuri pentru reclamante, ca protagoniste ale presei online libere, si, inca o data, nu au pus pe deplin in balanta interesele libertatii de exprimare pe Internet, pe de o parte, si dreptul site-urilor imobiliare la reputatia lor comerciala, pe de alta parte: „Curtea a subliniat in mai multe randuri rolul esential pe care presa il joaca intr-o societate democratica (a se vedea De Haes si Gijsels vs. Belgia, citata anterior, par. 37) - un concept care, in societatea moderna, cuprinde fara indoiala mass-media electronice, inclusiv Internetul”. (paragraful 87 din hotarare)

„Curtea nu poate sa nu observe ca instantele maghiare nu au acordat nicio atentie asupra reclamantelor ca protagoniste ale mass-mediei electronice libere. Instantele nu s-au angajat sa evalueze in ce masura antrenarea raspunderii civile asupra operatorului unui portal de stiri va afecta libertatea de exprimare pe Internet. Atunci cand au stabilit responsabilitatea in cauza, instantele maghiare nu au pus in balanta sub nicio forma acest interes si interesul partii civile. Numai si acest fapt pune sub semnul indoielii caracterul adecvat al protectiei dreptului reclamantelor la libertatea de exprimare, la nivelul instantelor nationale”. (paragraful 88 din hotarare)

Concluzia

In cele din urma, Curtea a stabilit ca, daca este insotita de proceduri efective care sa permita o reactie rapida, sistemul de eliminare la cerere a comentariilor (the notice-and-take-down-system) poate functiona in multe cazuri ca un instrument adecvat pentru a pastra echilibrul intre drepturile si interesele tuturor celor implicati. Curtea nu a gasit niciun motiv care s-o determine sa retina ca un astfel de sistem, care functiona pe ambele site-uri ale reclamantelor, nu ar fi putut fi in masura sa ofere o cale viabila pentru protejarea reputatiei comerciale a site-urilor imobiliare.

*Cititi aici Hotararea CEDO in cauza Magyar Tartalomszolgaltatok Egyesulete si Index.hu Zrt vs. Ungaria

*Cititi aici Hotararea CEDO in cauza Delfi AS vs. Estonia