Discriminare pe fata din partea Directiei Nationale Anticoruptie, care aplica standarde diferite cazul familiei Cosma si cel al liderului PNL Ludovic Orban (foto stanga). DNA nu a atacat cu contestatie in anulare decizia de achitare a presedintelui PNL pronuntata de Completul de 5 judecatori al ICCJ, insa a facut acest lucru in cazul dosarului familiei Cosma.

In ceea ce priveste dosarul familiei Cosma, DNA invoca nelegala compunere a completului de judecata, pe motiv ca nu toti judecatorii au fost trasi la sorti, fara sa tina cont insa ca si completul care l-a judecat pe Orban in apel a fost nelegal, potrivit deciziei CCR. Contestatia in anulare depusa la Inalta Curte in dosarul fostului presedinte al Consiliului Judetean Prahova Mircea Cosma (foto centru) si al fostului deputat Vlad Cosma (foto dreapta), a fost semnata de procurorul Andrei Dragos Paduraru si de procurorul sef adjunct Sectia judiciara penala Monica Danciu. Actiunea a fost facuta dupa ce Completul de 5 judecatori condus de vicepresedintele instantei supreme Iulian Dragomir, din care au mai facut parte judecatorii Ioana Bogdan, Stefan Pistol, Leontina Serban si Cristina Geanina Arghir, a anulat condamnarile dispuse fata de Mircea si Vlad Cosma, si cu majoritate de 4 la 1, a decis rejudecarea dosarului de la zero.

Pe de alta parte, parchetul anticoruptie a decis sa nu formuleze contestatie in anulare impotriva deciziei definitive de achitare a Ludovic Orban, care a fost trimis in judecata pentru folosirea influentei in scopul obtinerii unor foloase necuvenite, fiind achitat atat la fond, cat si de Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti. Modul diferit de lucru al DNA reprezinta un act de discriminare cat se poate de evident, dar si o incalcare a legii. Spunem asta avand in vedere prevederile Ordonantei 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, care stabileste la art. 1/2 urmatoarele:

“Principiul egalitatii intre cetateni, al excluderii privilegiilor si discriminarii sunt garantate in special in exercitarea urmatoarelor drepturi:

a) dreptul la un tratament egal in fata instantelor judecatoresti si a oricarui alt organ jurisdictional”.

Dubla masura

La solicitarea Lumea Justitiei, DNA a motivat faptul ca nu a facut contestatie in anulare in dosarul lui Orban pe motiv ca nu ar fi avut vreo sansa sa obtina condamnarea acestuia, avand in vedere ca alte probe noi de vinovatie nu se contureaza a putea fi administrate (vezi facsimil). Oare sa fi uitat procurorii ca introducerea contestatiei in anulare nu are legatura cu probele de la dosar, aceasta cale fiind clar reglementata de art. 426 Cod procedura penala, care la lit.d prevede ca motiv de contestatie in anulare: ”cand instanta de apel nu a fost compusa potrivit legii”? Cu siguranta nu au uitat, pentru ca tocmai nelegarea compunere a Completului de 5 din dosarul familiei Cosma a fost motivul invocat pentru contestatia in anulare.

Iata intrebarea adresata de Lumea Justitiei parchetului anticoruptie:

“In virtutea Legii 544/2001, va rugam sa ne precizati daca Directia Nationala Anticoruptie a facut contestatie in anulare impotriva Deciziei penale 42 din 05/03/2018 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul 1497/1/2017 privindu-l pe inculpatul Ludovic Orban?

Daca a fost facuta contestatie in anulare, va rugam sa ne precizati daca s-a invocat Decizia CCR 685/07.11.2018 si faptul ca instanta de apel (Completul de 5 judecatori) nu a fost compusa potrivit legii, sau a fost invocat un alt motiv, caz in care va rugam sa il precizati”.

Iata raspunsul DNA:

“Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, cu caracter mixt, atat de anulare cat si de retractare.

Exercitarea acestei cai de atac are drept scop desfiintarea hotararii definitive, pronuntate prin indeplinirea unor acte procedurale cu incalcarea legii, avand drept efect repunerea cauzei in aceeasi etapa a judecatii in care aceasta s-a aflat inainte de ramanerea definitiva a hotararii.

In urma analizei hotararilor pronuntate de instantele de judecata, a probelor administrate, atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata, procurorii din cadrul Sectiei Judiciare pot aprecia daca o solutie de achitare ar putea fi reformata sau nu prin exercitarea caii extraordinare de atac.

In stabilirea acestei decizii s-a tinut cont de aprecierile formulate de instanta de fond si de instanta de apel, precum si de absenta altor probe, toate acestea determinand incidenta principiului 'in dubio pro reo', astfel incat rasturnarea prezumtiei de vinovatie pe baza probelor deja administrate nu este posibila, iar alte probe noi de vinovatie nu se contureaza a putea fi administrate”.

Iata ce a invocat insa DNA ca motiv pentru introducerea contestatiei in anulare in dosarul familiei Cosma:

“Cererea cuprinde cazul de contestatie prevazut de art. 426 lit. d) teza I din Codul de procedura penala. In ceea ce priveste cazul de contestatie in anulare, intelegem sa invocam faptul ca instanta de apel (Completul de 5 judecatori de la ICCJ) nu a fost compusa potrivit legii. Astfel cum rezulta din jurisprudenta constanta a Inaltei Curti in materia admisibilitatii in principiu a contestatiilor in anulare intemeiate pe cazul de contestatie prevazut la art. 426 lit. d) teza I din Cod procedura penala, astfel cum a fost conturata in urma deciziei CCR 685/07.11.2018, imprejurarea ca nu au fost trasi la sorti toti cei 5 membrii ai Completului de 5 judecatori ai instantei de apel constituie un motiv care se incadreaza in cazul de contestatie in anulare prevazut de art. 426 lit. d) teza I din Cod procedura penala. (…)
In masura in care instanta de apel a fost nelegal compusa, invederam ca exista un interes public in ceea ce priveste judecarea apelurilor cu respectarea normelor privind legala compunere a instantelor de judecata. Apreciem ca suspendarea executarii deciziei penale 59/26.03.2018 este absolut necesara pana la solutionarea pe fond a contestatiei in anulare, pentru buna administrare a actului de justitie”.

In opinia noastra, discriminarea facuta de DNA in ceea ce priveste dosarul familiei Cosma si cel al liderului PNL Ludovic Orban este clara ca lumina zilei. Si mai grav, cu toate ca parchetul anticoruptie arata in contestatia facuta in dosarul Cosma ca in masura in care instanta de apel a fost nelegal compusa, exista un interes public in ceea ce priveste judecarea apelurilor cu respectarea normelor privind legala compunere a instantelor de judecata, cand vine vorba despre Ludovic Orban refuza sa tina cont fix de interesul public. 

Practic, avem din nou dovada faptului ca atunci cand este vorba de politicieni care lauda DNA si care participa la mitinguri impotriva guvernului PSD - partid deloc pe placul unei parti a procurorilor, in special din cauza modificarilor aduse Legilor justitiei si Codurilor Penale, modificari care au menirea sa stopeze abuzurile din justitie - parchetul anticoruptie aplica un tratament diferit fata de cel de care au parte politicieni din PSD.