Lumea Justitiei prezinta reteta cu care DNA a decapat pe fapte inventate un premier al Romaniei. Este vorba despre actiunea declansata de parchetul anticoruptie pe vremea Laurei Kovesi impotriva fostului premier Victor Ponta (foto stanga), transformat in tinta in mai multe dosare doar pentru a fi eliminat de la varful politicii, astfel incat regimul Iohannis sa scape de un adversar politic redutabil, intrat pe lista neagra a Sistemului de forta care conducea Romania. Dupa sase ani de la debutul anchetei, DNA a inchis celebrul dosar “Ponta-Blair”, fabricat de vestitul procuror Mircea Negulescu (foto al doilea din dreapta) de la DNA Ploiesti (intre timp dat afara din magistratura si trimis in judecata), dosar prin care s-a urmarit executia lui Victor Ponta si a omului de afaceri Sebastian Ghita (foto dreapta), la acea data deputat PSD.

In 20 octombrie 2022, printr-o ordonanta de 100 de pagini dispusa in dosarul 159/P/2020, procurorul DNA Gheorghe Mota a decis clasarea acuzatiilor fabricate impotriva lui Victor Ponta, Sebastian Ghita si a altor doua persoane. Concret, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala (“fapta nu exista”) si al art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedura penala (“fapta nu este prevazuta de legea penala”), procurorul DNA Gheorghe Mota a hotarat clasarea cauzei fata de Victor Ponta pentru folosirea influentei sau autoritatii de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite si complicitate la spalare de bani. In baza acelorasi prevederi din Codul de procedura penala, procurorul Gheorghe Mota a dispus clasarea cauzei fata de Sebastian Ghita pentru instigare la infractiunea de folosire cu rea credinta a creditului de care se bucura societatea, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau in folosul propriu si spalare de bani.

Procurorul Gheorghe Mota: “Capitalul electoral presupus realizat prin mediatizarea unor intalniri intre Ponta Victor Viorel si Tony Blair nu poate fi considerat un folos nepatrimonial necuvenit”

Dosarul “Ponta-Blair” a fost inceput de procurorul Mircea Negulescu de la DNA Ploiesti in 2016, dupa o sesizare din oficiu, pe motiv ca Sebastian Ghita ar fi achitat 220.000 de euro pentru organizarea unei vizite in Romania a fostului premier britanic Tony Blair (foto al doilea din stanga) care sa se intalneasca cu Victor Ponta, pentru ca acesta din urma sa castige capital electoral pentru alegerile din 2012. O acuzatie aberanta, asa cum chiar procurorul Gheorghe Mota a retinut, dupa sase ani, in ordonanta de clasare.

Astfel, Mota arata ca in urma reevaluarii intregului probatoriu administrat rezulta ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. De asemenea, Mota mentioneaza ca lipseste elementul material al infractiunii, dar si ca atat actul de inculpare, cat si probatoriul nu releva elemente faptice care sa sustina varianta folosirii influentei, data de functia detinuta de Victor Ponta la acea data. “Capitalul electoral presupus realizat prin mediatizarea unor intalniri intre Ponta Victor Viorel si Tony Blair nu poate fi cuantificat si nu poate fi considerat un folos nepatrimonial necuvenit. De asemenea, finantarea sau sponsorizarea unor evenimente cu imapct mediatic de candidatii la functii elective in statul roman nu a fost si nu este incriminata, atata timp cat se realizeaza cu respectarea dispozitiilor legale si in conditii ce asigura transparenta”, precizeaza procurorul DNA Gheorghe Mota.

In ceea ce priveste pretinsa infractiune de spalare de bani, procurorul DNA Gheorghe Mota explica faptul ca nu exista probe din care sa rezulte savarsirea infractiunilor predicat anterior realizarii unor actiuni alternative de ascundere, disimulare a naturii si provenientei unor bunuri sau sume de bani.

Iata un fragment din ordonanta de clasare dispusa de procurorul DNA Gheorghe Mota fata de fostul prim-ministru al Romaniei Victor Ponta (vezi facsimil):

“Reevaluand intregul material probatoriu administrat, rezulta ca fata de inculpatul Ponta Victor Viorel, pentru infractiunea de folosirea influentei sau autoritatii de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, nu poate fi exercitata actiunea penala intrucat subzista cazul de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prev. de art. 16 alin. 1 lit. b teza I-a din Cpp, lipsind tipicitatea obiectiva a acestei infractiuni, deoarece nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de factura obiectiva.

Astfel, lipseste elementul material al infractiunii, respectiv actiunea de a folosi influenta ori autoritatea pe care pozitiile de conducere ocupate in cadrul PSD de catre Ponta Viorel Victor in anul 2012 si ulterior le confereau acestuia in scop personal, in sensul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, respectiv obtinerea pentru sine si pentru partid a sumei de 220.000 euro, suportata prin persoane interpuse, respectiv Chirila Sorin Adrian si Iordachescu Ionut Alexandru, de inculpatul Ghita Sebastian Aurelian, om de afaceri, membru PSD care au fost folositi pentru castigarea de captal electoral prin aducerea in Romania a fostului premier britanic, Tony Blair.

(…)

In speta, nici actul de inculpare, nici probatoriul nu releva elemente faptice care sa sustina varianta folosirii influentei data de functia detinuta de inculpatul Ponta Victor Viorel. Astfel, atat Sebastian Ghita Aurelian cat si Victor Viorel Ponta au candidat in anul 2012, pentru ocuparea unui loc de deputat in Parlamentul Romaniei, neexistand date din care sa rezulte ca, calitatea de presedinte al PSD dobandita in anul 2010, negenerand un raport de inegalitate din punct de vedere al potentialului de influentare intre inculpat si persoana asupra careia se exercita influenta. Inculpatul Sebastian Aurelian Ghita detinea grupul de firme Asesoft, incepand cu data de 23.10.2011 detinea postul de televiziune Romania TV si avea o avere estimata la 90-100 milioane de euro, neexistand probe ca intre acesta si inculpatul Ponta Victor Viorel exista vreun raport de inegalitate sau subordonare.

De asemenea, nu se poate retine obtinerea unui folos necuvenit de inculpatul Ponta Victor Viorel constand in 'castigarea de capital electoral prin aducerea in Romania a fostului premier britanic' Tony Blair sau 'sporirea capitalului electoral al PSD'.

Capitalul electoral presupus realizat prin mediatizarea unor intalniri intre Ponta Victor Viorel si Tony Blair nu poate fi cuantificat si nu poate fi considerat un folos nepatrimonial necuvenit. De asemenea, finantarea sau sponsorizarea unor evenimente cu imapct mediatic de candidatii la functii elective in statul roman nu a fost si nu este incriminata, atata timp cat se realizeaza cu respectarea dispozitiilor legale si in conditii ce asigura transparenta.

(…)

In ceea ce priveste infractiunile de spalare de bani, fapta prev. de art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 5 din C. pen. retinute in sarcina inculpatilor Ghita Sebastian Aureian si Chirila Sorin Adrian si complicitate la infractiunea de spalare de bani, prev. de art. 48 alin. 1 din C. pen. rap. la art. 29 alin. 1 lit. b din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 din C. pen. retinuta in sarcina inculpatului Ponta Viorel Victor, avand in vedere probele administrate, apreciem ca actiunea penala nu mai poate fi exercitata intrucat subzista cazul de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prev. de art. 16 alin. 1 lit. b teza I-a din Cpp lipsind tipicitatea obiectiva a acestor infractiuni.

Astfel, infractiunea de spalare a banilor presupune preexistenta savarsirii unor infractiuni din care provine bunul sau sumele de bani care constituie situatia premisa a infractiunii de spalare a banilor. Aceasta infractiune este denumita infractiunea principala (primara, premisa, predicat).

(…)

Avand in vedere aceste consideratii teoretice precum si probele administrate in cauza, rezulta ca lipseste latura obiectiva a infractiunilor de spalare de bani respectiv situatia premisa, neexistand probe din care sa rezulte savarsirea infractiunilor predicat anterior realizarii unor actiuni alternative de ascundere, disimulare a naturii si provenientei unor bunuri sau sume de bani”.

Sursa Foto: romaniatv.net