Directia Nationala Anticoruptie refuza sa accepte ca pe langa rechizitoriile pe care procurorii anticoruptie le intocmesc mai exista si legi ori Decizii CCR obligatorii de care instantele trebuie sa tina cont in timpul judecarii unei cauze. Altfel nu intelegem de ce s-a apucat procurorul de sedinta din partea DNA sa faca, in 21 aprilie 2021, intre termene (ca nu cumva sa piarda timp cu vreo amanare), o cerere de recuzare a completului format din judecatorii Adina Pretoria Dumitrache si Andrei Viorel Iugan (foto) care judeca dosarul nr. 17008/3/2016, cunoscut public ca "Dosarul Colectiv" cu motivatia tradusa ca dau dovada de lipsa de impartialitate pentru ca... aplica legea.

Concret, la termenul din 14 aprilie 2021 judecatorii Dumitrache si Iugan au pus in vedere procurorilor si partilor din dosarul Colectiv ca la proximul termen se va pune in discutie, din oficiu, schimbarea incadrarii juridice a unor infractiuni retinute in sarcina inculpatilor. Decizia Curtii de Apel Bucuresti a avut la baza necesitatea punerii in aplicare a dispozitiilor Deciziei nr.250/2019 a Curtii Constitutionale si a prevederilor legale in materie.

Numai ca procurorul de caz, a apreciat ca prin punerea, din oficiu, a schimbarii incadrarii juridice a infractiunilor retinute in sarcina inculpatilor se stirbeste aparenta de impartialitate si se afecteaza negativ actul de justitie in dosarul Colectiv, motiv pentru care a formulat, la o saptamana de la decizia instantei, o cerere de recuzare a completului pe care Lumea Justitiei o prezinta in exclusivitate.

Achitarea sau lipsa raspunderii civile din dosarul Colectiv ii ingrijoreaza pe procurorii DNA

In opinia procurorului de sedinta al DNA (caci trebuie mentionat ca in dosarul Colectiv asista doi procurori, unul din partea DNA, unul din partea PICCJ) aspectele puse in discutie la termenul de judecata din data de 14 aprilie 2021 de judecatorii Dumitrache si Iugan nu fac obiectul unei analize a schimbarii incadrarii juridice a faptei, ci sunt "aspecte care fac obiectul unei analize a fondului cauzei, in urma activitatii de deliberare si ca discutiile care fac obiectul schimbarii incadrarii juridice nu vizeaza solutionarea actiunii civile alaturate actiunii penale si nici cele referitoare la raspunderea penala a inculpatilor".

Atentie, ingrijorarea procurorului DNA de schimbarea incadrarii juridice era atat de mare incat a sustinut in cererea sa de recuzare a judecatorilor CAB Adina Pretoria Dumitrache si Andrei Viorel Iugan ca "aspectele puse in discutie de instanta, raportat la discutarea schimbarii incadrarii juridice a faptelor implica analiza incidentei art. 16 lit. a-d Cod procedura penala precum si a dispozitiilor art. 17 alin.2 Cod procedura penala".

Cu alte cuvinte, procurorul DNA era ingrijorat ca punerea in discutie a schimbarii incadrarii juridice ar fi urmata de vreo achitare a inculpatilor, pe motiv ca fapta nu exista, nu este savarsita de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege, nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea ori exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate. Iar consecinta aceste incadrari ar fi avut efecte implicit asupra actiunii civile din dosarul Colectiv.

Cerere de recuzare a fost respinsa pe motiv ca s-a aplicat legea

Toate sustinerile procurorului DNA au fost insa respinse de completul care a solutionat cererea de recuzare, in 21 aprilie 2021, respectiv judecatoarele Mihaela Nita si Cristina Craiu cu motivatia ca membri completului care judeca dosarul Colectiv au aplicat dispozitiile Deciziei CCR nr. 250/2019 si prevederile legale in materie: "Motivele invocate in cererea de recuzare formulata de reprezentantul Directiei Nationale Anticoruptie nu sunt in masura sa conduca la concluzia ca sunt intemeiate, neexistand dubii legitime cu privire la impartialitatea judecatorilor Dumitrache Adina Pretoria si Iugan Andrei Viorel", retine completul care a solutionat cererea de recuzare.

Pentru a evita o alta cerere de recuzare, neintemeiata si nejustificata credem noi, prezentam concluziile judecatorilor constitutionali cuprinse in Decizia CCR 250/2019 pe care completul de judecata din dosarul Colectiv au pus-o in aplicare:

"In aceste conditii, Curtea constata ca numai dispunerea schimbarii incadrarii juridice a faptei, prin hotarare care nu solutioneaza fondul cauzei, ulterior punerii in discutia partilor a noii incadrari juridice, insa anterior solutionarii cauzei, prin sentinta sau decizie, asigura caracterul echitabil al procesului si posibilitatea exercitarii in continuare a unei aparari efective, in procesul penal, de catre inculpat, in conditiile in care doar in raport cu o incadrare juridica in mod definitiv stabilita, in cursul procesului penal, iar nu la finalul acestuia, inculpatul isi poate face aparari concrete. (...) De asemenea Curtea constata ca schimbarea incadrarii juridice a faptei nu constituie o modalitate de exprimare anticipata a parerii cu privire la solutia susceptibila de a fi adoptata intr-o anumita cauza, astfel ca judecatorul care participa la pronuntarea ei, prin incheiere, nu devine incompatibil cu a lua parte, in continuare, la solutionarea acelei cauze in fond. (...) In concluzie, Curtea constata ca, pentru asigurarea caracterului echitabil al procesului penal si in vederea exercitarii in mod efectiv a dreptului la aparare de catre inculpat, singura interpretare care asigura textului criticat - art. 386 alin. (1) din Codul de procedura penala - conformitatea cu dispozitiile din Constitutie si Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este aceea care impune ca schimbarea incadrarii juridice date faptei prin actul de sesizare sa se realizeze de catre instanta de judecata prin hotarare care nu solutioneaza fondul cauzei, ulterior punerii in discutia partilor a noii incadrari juridice a faptei, insa anterior solutionarii fondului cauzei".

Redam in continuare pasaje din Incheierea Curtii de Apel Bucuresti privind cererea de recuzare formulata de procurorul de sedinta al DNA intre termene:

"Analizand cererea de recuzare, prin prisma motivelor expuse si a dispozitiilor legale invocate, Curtea constata urmatoarele:

La termenul de judecata din data de 14 aprilie 2021 ,completul de apel format din doamna judecator Dumitrache Adina si domnul judecator Iugan Andrei Viorel, investit sa solutioneze dosarul nr.17008/3/2016 al Curtii de Apel Bucuresti. Sectia I Penala, a invederat reprezentantilor Ministerului Public si tuturor partilor faptul ca la termenul urmator vor fi puse in discutie, din oficiu, urmatoarele schimbari ale incadrarilor juridice:

Pentru inculpatii Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminita Larisa, Radu Antonina si Matei George Petrica, inlaturarea art. 309 C.pen., respectiv consecintele deosebit de grave.

Pentru inculpatii Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminita Larisa si Motoc Sandra Ramona, forma de vinovatie, intentia sau culpa, mai exact daca este vorba de abuz in serviciu sau neglijenta in serviciu. in situatia in care se va aprecia ca este abuz in serviciu, se va pune in discutie ca pentru infractiunea retinuta in sarcina inculpatilor Popescu Cristian Victor Piedone si Iofciu Aurelia sa se aiba in vedere forma continuata, iar nu concursul de infractiuni.

In ceea ce priveste inlaturarea art. 309 C.pen., a pus in vedere ca dezbaterile de la termenul urmator sa vizeze si imprejurarea, daca infractiunile de abuz in serviciu sau neglijenta in serviciu pot produce, ca si consecinte, vatamarea corporala sau moartea unor persoane, sau care sunt consecintele pe care le pot produce acest tip de infractiuni, ca urmare imediata.

Pentru Nita Daniela Ioana, in legatura cu infractiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de inscrisuri, prevazuta de art. 275 alin.1 C.pen., pentru acuratete juridica, raportat la modul in care este descrisa aceasta infractiune, retinerea formei de participatie a instigarii, in locul autoratului.

De asemenea, in virtutea dreptului judecatorului national de a aplica direct Conventia Europeana a Drepturilor Omului in baza art. 2 si art. 3 din CEDO, a pus in discutie existenta posibilitatii ca Primaria Sectorului 4 Bucuresti si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta ,,Dealul Spirii”, Bucuresti-Ilfov”, in calitate de autoritati ale statului, sa poata fi obligate direct la despagubiri catre partile civile, pentru infractiunile de vatamare corporala din culpa si ucidere din culpa, deci pentru nerespectarea obligatiei pozitive a statului vizavi de art. 2 si art. 3 din CEDO, independent de obligarea inculpatilor pentru care au fost chemate ca parti responsabile civilmente, in prezenta cauza.

Potrivit art.64 alin.1 lit. f Cod procedura penala judecatorul este incompatibil daca exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata.

Potrivit art.6 parag.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala,instituita de lege, care va hotari fie asupra incalcarii drepturilor si a obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricarei acuzatii in materie penala indreptate impotriva sa.

Prin urmare printre garantiile dreptului la un proces echitabil prevazute de art.6 parag.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului se numara si dreptul la o instanta impartiala.

Impartialitatea presupune lipsa oricarei prejudecati sau idei preconcepute cu privire la solutia ce trebuie pronuntata in cadrul unui proces,trebuie sa fie absoluta, judecatorul avand obligatia de a decide in mod obiectiv, liber de orice influente, sa asigure suprematia legii, un tratament juridic nediscriminatoriu participantilor la procedurile judiciare,sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii.

Pentru aprecierea impartialitatii judecatorului trebuie determinat daca convingerile sale personale pot influenta solutionarea unei anumite cauze si daca ofera garantii suficiente pentru a exclude orice banuiala legitima in privinta sa.

In contextul celor aratate, Curtea constata ca, in prezenta cauza, nu sunt incidente dispozitiile legale susmentionate.

Motivele invocate in cererea de recuzare formulata de reprezentantul Directiei Nationale Anticoruptie nu sunt in masura sa conduca la concluzia ca sunt intemeiate, neexistand dubii legitime cu privire la impartialitatea judecatorilor Dumitrache Adina Pretoria si Iugan Andrei Viorel .

Contrar sustinerilor din cuprinsul cererii de recuzare, Curtea apreciaza ca aspectele mentionate in incheierea de sedinta din data de 14 aprilie 2021 nu ridica suspiciuni in acceptiunea art.64 alin.1 lit. f Cod procedura penala raportat la art.6 paragraf 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, fiind evident ca instanta de apel a procedat conform considerentelor si dispozitiilor deciziei nr.250/2019 a Curtii Constitutionale si a prevederilor legale in materie.

Ca atare,pentru considerentele aratate, Curtea, in temeiul art.67 rap. la art.64 alin (1) lit.f). Cod procedura penala, va respinge cererea de recuzare a judecatorilor Dumitrache Adina Pretoria si Iugan Andrei Viorel in cauza avand ca obiect judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie-DNA si Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, inculpati si parti civile, impotriva sentintei penale nr.1897 din data de 16.12.2019 pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia I Penal, cerere formulata de reprezentantul Directiei Nationale Anticoruptie".