Directia Nationala Anticoruptie, condusa de Crin Nicu Bologa, s-a intors la practicile abuzive din mandatul Laurei Kovesi. Iar una dintre acestea este nesocotirea votului popular.

Daca in 2015 DNA isi batea joc de Sebastian Ghita, interzicandu-i sa-si exercite functia de deputat PSD in care il alesesera cetatenii din Prahova, de data aceasta parchetul anticoruptie l-a bagat in malaxor pe primarul PNL al municipiului Iasi, Mihai Chirica (foto). Metoda este aceeasi: includerea, in masura preventiva a controlului judiciar, a obligatiei ca „inculpatul (...) sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia ar fi savarsit fapta”.

Vineri, 4 februarie 2022, DNA a anuntat punerea sub control judiciar a edilului iesean, acuzandu-l de fals intelectual in forma continuata si instigare la uzurparea functiei in legatura cu emiterea unui certificat pentru construirea si extinderea unui bloc din oras. In acelasi dosar, fostul viceprimar PSD de Iasi Gabriel Harabagiu a fost pus sub urmarire penala pentru fals intelectual in forma continuata si uzurparea functiei.

Iata comunicatul DNA:

„In cauza mediatizata prin comunicatul nr. 106/VIII/3 din 26 ianuarie 2022, procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Iasi au dispus punerea in miscare a actiunii penale si luarea masurii controlului judiciar pe o durata de 60 de zile, incepand cu data de 04 februarie 2022, fata de inculpatul CHIRICA MIHAI, la data faptelor si in prezent primar al municipiului Iasi, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de fals intelectual in forma continuata (doua acte materiale) si instigare la uzurparea functiei.

In cauza a fost dispusa si efectuarea urmaririi penale fata de suspectul HARABAGIU GABRIEL VASILE, la data faptelor viceprimar al municipiului Iasi, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de fals intelectual in forma continuata (doua acte materiale) si uzurparea functiei.

In ordonanta procurorilor se arata ca, in cauza, exista date si probe care contureaza starea de fapt, potrivit careia, cei doi, in exercitarea functiilor, ar fi dispus/semnat documente, cu incalcarea legii, in procedura de atestare a construirii, respectiv a extinderii unui imobil din municipiul Iasi. Concret, blocul ar fi fost construit si intabulat ilegal, cu mai multe niveluri fata de cele prevazute in autorizatie, iar suprafata imobilului este mai mare decat cea din autorizatie fiind incalcat planul urbanistic zonal.

Intabularea imobilului in cartea funciara s-ar fi efectuat cu sprijinul conducerii si al unor functionari din cadrul autoritatii publice locale, in baza certificatului de atestare a edificarii/extinderii constructiei, datat 10.10.2018, emis de Municipiul Iasi.

Cu privire la certificatul respectiv, din materialul probator administrat in cauza ar fi rezultat existenta, pe parcursul derularii procedurilor de atestare a constructiei, a 3 (trei) variante diferite din punct de vedere al continutului sau al persoanelor care au semnat certificatul, toate variantele avand acelasi numar de inregistrare si aceeasi data.

Emiterea certificatului a creat, pentru societatea beneficiara, posibilitatea de a inscrie dreptul de proprietate asupra imobilului in cartea funciara si de a proceda la vanzarea apartamentelor din respectivul imobil.

Pe timpul cat se afla sub control judiciar, inculpatul Chirica Mihai trebuie sa respecte o serie de obligatii, intre care:

- sa nu depaseasca limita teritoriala a tarii, decat cu incuviintarea prealabila a procurorului,

- sa nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele mentionate in ordonanta de dispunere a controlului judiciar,

- sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia ar fi savarsit fapta.

Inculpatului i s-a atras atentia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care ii revin, masura controlului judiciar se poate inlocui cu masura arestului la domiciliu sau masura arestarii preventive.

De asemenea, inculpatului Chirica Mihai si suspectului Harabagiu Gabriel Vasile li s-a adus la cunostinta calitatea procesuala in conformitate cu prevederile art. 309, respectiv 307 Cod de procedura penala.

In cauza se desfasoara cercetari si fata de alte persoane.

Facem precizarea ca punerea in miscare a actiunii penale, respectiv efectuarea in continuare a urmaririi penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedura penala avand ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitati care nu pot, in nici o situatie, sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie”.

DNA nesocoteste votul iesenilor

Repetam: ceea ce a comis DNA impotriva lui Mihai Chirica este pur si simplu o abominatie, in conditiile in care vorbim despre o persoana care si-a castigat functia nu prin numire, ci prin vot popular. Or, in afara de cazul unei hotarari judecatoresti definitive (de condamnare sau de confirmare a unui raport ANI privind incompatibilitatea ori conflictul de interese), un primar poate fi dat jos doar prin referendum (deci prin alt vot al cetatenilor), nicidecum printr-o actiune a unei institutii de forta.

Abuz in oglinda cu cel impotriva lui Sebi Ghita

Dupa cum spuneam la inceputul articolului, nu este deloc noua aceasta practica a DNA de a impiedica un om sa-si exercite functia in care a fost ales de cetateni. In vara anului 2015, parchetul comitea o ticalosie asemanatoare, tot sub pretextul controlului judiciar, dar la o scara mai mare, interzicandu-i lui Sebastian Ghita sa-si exercite mandatul de deputat. Abuzul a durat 10 zile, pana cand Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a anulat lui Ghita acest impediment (click aici pentru a citi).

CCR tine la sertar de 3 ani dosarul in care poate desfiinta abuzul din CPP

Ceea ce a comis DNA in cazul lui Mihai Chirica si Sebastian Ghita a fost posibil din cauza existentei urmatoarei prevederi in Codul de procedura penala (art. 215 alin. 2 lit. e):

„Continutul controlului judiciar

Pe timpul cat se afla sub control judiciar, inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele obligatii: (...)

sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta”.

Textul de mai sus a ramas nemodificat din 2014 pana in prezent – adica de cand a intrat in vigoare actualul CPP.

Tot din 2014 incoace, articolul 215 din Codul de procedura penala a fost atacat in mai multe randuri la Curtea Constitutionala a Romaniei (in intregime sau doar alin. 2 lit. e), dar CCR a respins toate exceptiile – ridicate printre altii de catre omul de afaceri Nelu Iordache si fostul presedinte al CJ Ialomita Silvian Ciuperca. Totusi, mai exista o speranta: instanta de contencios constitutional are pe rol o exceptie invocata de catre medicul Irinel Popescu, el insusi inculpat intr-un dosar DNA.

Din pacate, CCR nu se grabeste: chiar daca a primit exceptia doctorului inca din 16 aprilie 2019, dosarul nr. 979D/2019 se afla si acum in faza de raport.