Decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a dispune control la parchetele din tara pentru a se stabili modalitatea in care procurorii au colaborat cu Serviciul Roman de Informatii in baza protocolului incheiat in 2009 de fostul procuror general Laura Kovesi (foto stanga) cu directorii SRI George Maior si Florian Coldea (foto dreapta) a creat isterie in sistem. Cel mai indignat reprezentat al procurorilor fata de acest control a fost chiar procurorul general de la acea data, Augustin Lazar, care sustinea ca in parchete nu se intelegea clar obiectul controlului efectuat de Inspectia Judiciare, ca procurorii nu stiu ce informatii sa transmita, sau ca inspectorii judiciari si-ar putea depasi competentele prin aceste verificari. Obiectivele controlului au fost foarte clare, la fel si limitele in care acest control s-a desfasurat. Iar rezultatele au fost pe masura.

De departe, cele mai devastatoare concluzii au fost pe Directia Nationala Anticoruptie, condusa aproape 6 ani de semnatara protocolului, Laura Kovesi.

Astfel cum a reiesit din Raportul Inspectiei Judiciare pe colaborare DNA cu SRI, in cadrul parchetului anticoruptie au existat schimburi de informatii intre cele doua institutii pe dosarele penale, au fost formate echipe mixte procurori-ofiteri de informatii – in unele dosare SRI dand buzna in biroul procurorilor pentru a lua parte la ancheta (Click aici pentru a citi) – iar SRI a lucrat dosare, asemenea organelor de urmarire penala. Cea mai crunta concluzie este ca DNA trimitea informatiile obtinute in dosare catre "beneficiarul secundar" – nicaieri prevazut in legislatie – care era SRI, respectiv Directia Generala pentru Apararea Constitutiei (UM 0127) condusa la acea vreme de generalul de brigada Adrian Ciocarlan (Click aici pentru a citi).

DNA nu recunoaste echipele si planurile comune cu SRI

Concluziile Inspectiei Judiciare cuprinse in Raport au nemultumit Directia Nationala Anticoruptie, care a inteles sa formuleze obiectiuni fata de constatarile inspectorilor judiciari. Lumea Justitiei a intrat in posesia documentului in care sunt cuprinse obiectiunile DNA la Raportul Inspectiei Judiciare, iar astfel cum veti vedea, acestea nu reprezinta altceva decat o continua negare a actiunilor si activitatilor care s-au desfasurat in Directia Nationala Anticoruptie, sub conducerea Laurei Kovesi, in ultimii ani.

Spre exemplu, DNA sustine ca in parchetul anticoruptie nu au exista echipe comune formate din procurori si ofiteri de informatii, asa cum nu au existat planuri comune. In schimb, DNA a tinut sa precizeze ca persoanele desemnate de catre SRI in baza protocolului "nu au fost ofiteri implicati in culegerea de informatii, ci consilierul juridic al Serviciului Roman de Informatii".

Interesant este ca in obiectiunile formulate, care cuprind negari pe banda rulanta, DNA afirma totusi ca este gresita concluzia inspectorilor judiciari cu privire la eficienta sesizarilor formulate de SRI, orice cititor obiectiv al raportului si obiectiunilor parchetului anticoruptie putand intelege ca sesizarile formulate de SRI, pe baza carora au fost facute dosarele penale, au fost extrem de benefice pentru procurori.

Peste toate acestea, DNA a acuzat Inspectia Judiciara ca prin divulgarea informatiilor privitoare la "beneficiarul secundar" au depasit limitele controlului dispus de Consiliul Superior al Magistraturii. Cu alte cuvinte, DNA a fost nemultumita de mentionarea in Raport a unei proceduri neprevazute in legislatie. Interesant!

Asteptam cu interes momentul in care Raportul Inspectiei Judiciare va fi dezbatut in CSM, precum si masurile care vor fi dispuse in urma analizarii acestuia.

Publicam in continuare obiectiunile DNA la Raportul Inspectiei judiciare privind colaborarea parchetelor cu SRI in baza protocolului nelegal din 2009:

"Obiectiunile formulate de Directia Nationala Anticoruptie – Structura Centrala:

Obiectiunea 1. Depasirea obiectivelor controlului, prin aceea ca, in cadrul capitolului I, au fost inserate aspecte care au rezultat din verificarile directe, efectuate altfel decat la celelalte parchete.

Raspuns: Controlul a avut ca obiect aplicarea protocolului anterior mentionat; ca si strategie de control, intr-o prima etapa, au fost solicitate datele tabelare si alte situatii, despre care se face vorbire; in cadrul verificarilor directe, la toate parchetele unde s-au deplasat inspectorii, au fost extrase date din registrele in care au fost inregistrate documente clasificate si au fost verificate aceste documente, din alte dosare decat cele vizate de solicitare primara.

Specificul DNA-SC a constat in aceea ca nu au putut fi identificate documentele pe care inspectorii le-au solicitat, din dosarele selectate, datorita modului deficitar in care au fost inregistrate; in concret au fost respectate standardele SRI, dar nu si rigorile specificului activitatii de urmarire penala. Acest lucru a fost posibil si datorita absentei unui management responsabil si a controalelor din partea conducerii parchetului.

Obiectiunea 2. In cuprinsul capitolului II, sectiunea a 2-a, datele privind echipele operative comune nu sunt cele reale, iar concluzia inspectorilor cu privire la eficienta sesizarilor formulate de SRI este gresita.

Raspuns: La acest capitol au fost retinute doar datele in format tabelar transmise de parchete, insa acestea au fost prezentate in forma sintetica. Datele cu privire la echipele operative comune sunt cele trecute in tabelele completate de parchete si apoi totalizate.

Inspectorii judiciari nu au comparat date statistice, ci au prezentat o scurta evaluare a datelor prezentate; de altfel, nu poate fi comparata o sesizare formulata de un serviciu specializat in culegerea de informatii cu o plangere formulata de o persoana fizica, fara cunostinte de drept.

Obiectiunea 3. In cuprinsul capitolului II, sectiunea a 5-a, este eronata presupunerea inspectorilor ca ar exista planuri comune de actiune la DNA-SC, in conditiile in care acestea nu au fost identificate.

Raspuns: Inspectorii judiciari au constatat ca nu au fost identificate documentele clasificate intr-un numar mare de dosare dintre cele identificate si solicitate ca avand legatura cu obiectul controlului, desi, din registrele de cabinet, rezulta existenta unei corespondente intense intre cele doua institutii; in aceasta situatie, este evident ca inspectorii nu puteau concluziona ca nu ar exista planuri comune la aceasta structura.

Obiectiunea 4: Mentionarea numelor persoanelor desemnate sa verifice legalitatea si temeinicia mandatelor de siguranta nationala incala drepturile referitoare la protectie datelor cu caracter personal a acestora si nu este prevazuta in protocol.

Raspuns: Inspectorii au verificat aplicarea protocolului sub toate aspectele; in acest caz, s-a retinut ca procurorii au fost desemnati pentru a efectua activitatea sus amintita in baza dispozitiilor legale, ci nu in baza art. 4 din protocol, in care este prevazuta aceasta obligatie a PICCJ. In ceea ce priveste numele acestor persoane, amintim faptul ca prezentul raport este urmarea fireasca a controlului solicitat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si este destinat luarii la cunostinta de catre membrii acestuia; intrucat raportul este destinat publicitatii iar datele sunt extrase din acte care nu sunt clasificate, inserarea numelor procurorilor in raport nu contravine niciunei norme.

Obiectiunea 5. Informatiile cu privire la beneficiarul secundar, cuprinse in Capitolul II, sectiunea a 2-a, ar exceda obiectivelor controlului.

Raspuns: In capitolul IV din protocol, in care se specifica aspectele cooperari dintre DNA si SRI, figureaza termenul de 'beneficiar', referitor la DNA. Acest termen nu figureaza nici in alt capitol al protocolului, si nici in legislatia aplicabila. Specificul identificat la DNA-SC consta tocmai in faptul ca, prin adrese transmise SRI si in care au fost invocate dispozitiile protocolului era desemnata ca beneficiar al informatiei o unitate militara care indeplinea cerintele parchetului sub aspect tehnic, dar si UM 0127, care, dupa cum s-a prezentat in raport, este Directia Generala pentru Apararea Constitutiei; in aceste imprejurari, s-a ridicat problema transferarii datelor, in conditiile despre care chiiar si cei care contesta constatarile raportul recunosc ca nu sunt prevazute intr-un act normativ, altfel decat in conformitate cu principiul 'nevoii de a cunoaste'.

Obiectiunea 6.1. Ulterior transmiterii acordului SRI la solicitarile adresate de procurori in vederea constituirii unor echipe operative comune, nu au fost intocmite planuri comune iar persoanele desemnate de catre SRI nu au fost ofiteri implicati in culegerea de informatii, ci consilierul juridic al Serviciului.

Raspuns: Membrii echipei de control au luat la cunostinta de mai multe nume ale ofiterilor, cu date de contact, foarte diversificate, astfel incat era imposibil ca toti acestia sa fi fost consilieri juridici. Totodata, inspectorii au identificat, la unitatile verificate, o adresa a PICCJ, prin care se solicita restituirea listei cuprinzand ofiterii desemnati, la nivelul intregii tari. Adresa PICCJ, intocmita la cererea SRI, a fost trimisa in cursul lunii ianuarie 2019, tocmai in timpul derularii controlului vizand aplicarea protocolului.

La pagina 12 din raportul de control, se mentioneaza explicit ca 'a fost invocat art. 3 lit. G din protocol' si ca s-a solicitat SRI iar acesta si-a exprimat acordul in vederea constituirii echipelor, ci nu ca aceasta ar fi fost constituite.

Obiectiunea 6.2. Inserarea in raportul de control a faptului ca SRI a pus la dispozitia parchetului date si informatii in baza art. 13 si 15 din protocol.

Raspuns: In mod corect, inspectorii judiciari au retinut in cuprinsul raportului de control ca in timp ce SRI a invocat dispozitii legale din protocol, parchetele au invocat doar dispozitiile acestuia din urma.

Obiectiunea 7. Obiectiunea priveste concluziile expuse de inspectorii judiciari.

Raspuns: Concluziile sunt rezultatul rationamentului logico-juridic al inspectorilor, urmare a studierii intregului material analizat pe parcursul a mai multor luni in care au avut loc verificari ale actelor si verificari directe, in cadrul carora s-au purtat discutii cu procurorii, toate in conformitate cu principiile si scopul Inspectiei Judiciare.

Cu toate acestea sunt necesare urmatoarele precizari:

a)verificarea legalitatii probelor administrate in cursul urmaririi penale este indiscutabil, atributul exclusiv al instantei iar inspectorii nu au subminat in niciun fel acest drept; concluzia inspectorilor cu privire la posibilitatea punerii la indoiala a legalitatii unor probatorii are caracter de generalitate survenind in mod logic, ca urmare a constatarilor; ar fi imposibila o imixtiune, in aceste conditii, din partea inspectorilor judiciari, cu atat mai mult cu cat judecatorilor nu le sunt puse la dispozitie de procurori documente din care sa rezulte in ce masura s-a cooperat cu SRI in cadrul administrarii probatoriilor in dosare determinate;

b)imprejurarea ca unii procurori, prin intermediul conducatorilor de unitati, sustin ca prin colaborarea cu SRI nu le-a fost afectata independenta, astfel cum rezulta din corespondenta cu Inspectia Judiciara, semnata de conducatorii parchetelor, nu prezinta relevanta pentru concluziile rezultate din verificarile efectuate in cadrul controlului, atata vreme cat constatarilor impun fara echivoc conclzuia retinuta in raport. Aplicarea indelungata a prevederilor protocolului a afectat inclusiv mentalitatea procurorilor care le-au aplicat, fiind de batura sa conduca la confuzii inacceptabile intre informatii si probe".

Sursa foto 1: Agerpres