Intrucat Curtea Constituionala se simte oprimata de reactiile politicienilor si opiniei publice in urma aruncarii la cosul de gunoi a 7,4 milioane de voturi exprimate la referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, Lumeajustitiei.ro reactualizeaza o dezvaluire mai veche facuta in editia din 16 ianuarie 2011. Este vorba despre judecatorul constitutional Petre Lazaroiu, fost Ceausescu (vezi foto) care l-a judecat si l-a scapat la 28 martie 2003 pe Traian Basescu de plata unui prejudiciu de 37,95 miliarde lei vechi (1,1 milioane de euro) imputat de Procurorul Financiar al Curtii de Conturi pe cand Traian Basescu era primar general al Capitalei. Dupa care, in 2008, dupa ce Lazaroiu si-a facut un „stagiu” de avocat cu contracte grele pe la CNADNR din subordinea Ministerului Transporturilor din guvernarea PDL-Basescu, acesta din urma l-a numit prin decret prezidential ca judecator al Curtii Constitutionale. Doua mandate consecutiv. Mai intai unul pentru doar doi ani, prin decretul 870 din 16 septembrie 2008, pe restul de mandat ramas dupa decesul fostului judecator Petre Ninosu, dupa care a fost omenit cu un al doilea mandat, de data asta intreg, de 9 ani, prin decretul prezidential nr. 553 din 2 iunie 2010. Deci, sa recapitulam: judecatorul Lazaroiu il scapa pe Basescu, dupa care Basescu ajuns presedinte il face om pe Lazaroiu! In fata unor asemenea evidente, se ridica intrebarea legitima, de la care asteptam raspuns atat de la Basescu, cat si de la Lazaroiu, daca aceasta nu este coruptie politico-judiciara, atunci ce este? Cum a fost posibila aceasta... sa-i zicem „coincidenta”? Lumeajustitiei.ro asteapta explicatii publice de la cei doi in caz ca vor binevoi sa le dea vreodata!

Cinstitul Traian Basescu si onorabilul judecator Petre Lazaroiu (fost Ceausescu)

Va amintiti de celebrele acuze ale lui Traian Basescu la adresa Justitiei? In sensul ca niciun sistem nu a facut atata rau romanilor cat a facut sistemul de justitie? Ei bine, dar politicul cat rau a facut Justitiei si romanilor, mai ales prin numirile de la CCR?

Iata, in cele ce urmeaza, istoria numirii de catre Traian Basescu, la Curtea Constitutionala a judecatorului Petre Lazaroiu (fost Ceausescu, nume pe care si l-a schimbat dupa Revolutie) cel care, intamplator, in 2003, pe cand era judecator la Curtea de Conturi Bucuresti l-a scapat pe Basescu (pe atunci primar general al Capitalei) de plata unui prejudiciu de 37,95 miliarde lei imputat de Procurorul General Financiar al Romaniei pentru o serie de plati nejustificate la “Pasajul Basarab”. Cat de corect a fost ca dupa acest verdict de albire „ca la Nufarul”, Traian Basescu ajuns sef al statului sa-l numeasca judecator la Curtea Constitutionala pe „binefacatorul” sau Petre Lazaroiu care, atentie, nu e gluma, detine conform, declaratiei sale de avere un pachet de actiuni la SC Nufarul SA?

Un prejudiciu de 1,1 milioane euro sters cu buretele la judecata lui Lazaroiu

Dosarul "Pasajul Basarab" deschis de Curtea de Conturi a Romaniei a vizat un prejudiciu de 37,95 miliarde de lei vechi (circa 1,1 milioane euro) imputat lui Traian Basescu, in calitate de primar al Capitalei, care s-a "aventurat" sa plateasca unei firme de casa a Primariei Municipiului Bucuresti - SC Proiect Bucuresti SA - contravaloarea unui proiect de construire a Pasajului Basarab din Bucuresti. O plata uriasa, facuta cu o graba suspecta, in pofida vointei Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB). Banii au fost aruncati pe Apa Sambetei. SC Proiect Bucuresti SA a primit grosul banilor la numai o zi dupa facturare, in conditiile in care Basescu se razboia cu CGMB pe acest proiect si nu obtinuse toate avizele necesare. Basescu a fost extrem de prompt cu plata, onorand facturile emise de SC Proiect Bucuresti SA la numai o zi-doua o zi dupa comunicarea lor. Edificatoare in acest sens este factura taiata de SC Proiect Bucuresti SA nr. 5763775, emisa catre CGMB la 19.12.2001, pentru suma de 12,5 miliarde lei vechi, factura onorata in doua ziler prin ordinul de plata din 21.12.2001, semnat personal de primarul Traian Basescu.

In urma controlului financiar, Curtea de Conturi i-a imputat lui Traian Basescu un prejudiciu de 37,95 miliarde de lei, prin Procurorul General Financiar al Curtii de Conturi, Anastasiu Crisu, care a sesizat la 11.11.2002 Colegiul Jurisdictional al Municipiului Bucuresti, pe motiv ca, in calitatea de ordonator de credite, primarul general Traian Basescu nu a avut aprobarea CGMB pentru aceste plati, incalcand Legea 489/2001. Procurorul General Financiar si-a argumentat acuzatiile mai cu seama pe faptul ca Basescu nu putea ordona nicio plata inainte de incheierea acordului de imprumut cu BEI. Cazul a fost repartizat judecatorului financiar Petre Lazaroiu, despre care magistrati cu vechime in sistem ne-au informat ca pana la Revolutie purta numele de Ceausescu, pe care insa si l-a schimbat dupa Revolutie din motive lesne de inteles. Petre Lazaroiu l-a scapat de imensul prejudiciu pe Basescu prin sentinta nr. 78 din 28.03.2003 (Dosar nr. 216/2002), respingand ca neintemeiat actul de sesizare al procurorului general financiar. Motivatia judecatorului Lazaroiu a fost urmatoarea: "Este adevarat ca, in conditiile in care componentele - pentru care s-au efectuat aceste lucrari si s-au platit sumele in discutie - au fost anulate, sumele de bani astfel cheltuite nu-si mai au un corespondent in cadrul proiectului, insa nu pot fi imputate ordonatorului de credite, care le-a angajat in mod legal. Singura vina care i-ar putea fi imputata acestuia fiind faptul ca nu a anticipat un astfel de deznodamant, fapta pe care legea nu o sanctioneaza insa".

Trebuie mentionat ca la scurt timp dupa aceasta "solutie", Petre Lazaroiu nu a mai fost investit ca judecator de catre CSM, intrucat i s-a dat aviz negativ din partea presedintelui Curtii de Conturi, astfel incat a fost nevoit sa treaca in avocatura. S-a recuperat rapid financiar, Petre Lazaroiu devenind o buna perioada de timp avocat cu angajamente grase pe la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationala (CNADNR) din subordinea Ministerului Transporturilor.

Cum a cerut procurorul financiar sa-i fie respins propriul recurs, chiar de Ziua Pacalelilor!

Nemultumit de sentinta data de judecatorul Petre Lazaroiu, Procurorul General Financiar Alexandru Turlea a declarat recurs in 2003, insistand pentru casarea sentintei si recuperarea imensului prejudiciu de la Traian Basescu. In motivarea demersului sau, magistratul a motivat urmatoarele: "Dincolo de orice neintelegeri dintre CGMB si primarul general nu a existat in realitate niciodata vointa autoritatii deliberative de a se realiza aceste proiecte in forma si numarul initiale, motiv pentru care unele au fost anulate. Prin urmare, lipsind aceasta vointa, nici primarul general nu avea posibilitatea sa purceada din proprie initiativa la plata unor sume de la buget in speranta (poate hazardata prin prisma evidentelor) ca va convinge CGMB sa revina la sentimente mai bune in ceea ce-l priveste (...) Exista la dosar probatorii suficiente din care rezulta, indubitabil, ca lipsa de vointa a autoritatii deliberative de a se realiza aceste proiecte a fost evidenta (...) Or, primarul general fiind ordonator de credite are o raspundere grava si nu trebuia sa faca plati in conditiile in care observa ca asupra proiectelor planeaza incertitudinea".

Dupa o serie de declinari de competenta, in care dosarul a fost pasat la Inalta Curte, din 2003 si pana in februarie 2005 (cand Basescu a devenit presedinte al Romaniei), recursul a fost declinat si trimis spre solutionare Curtii de Apel Bucuresti, unde s-a format dosarul nr. 856/2005 al Sectiei contencios administrativ si fiscal. Prin decizia civila nr. 656 din 1 aprilie 2005 (Ziua Pacalelilor!) completul de judecata format din judecatorii Carmen Valeria Cosma, Constanta Carata Glodeanu si Gheorghe Grecu a respins recursul ca nefondat. Dar nu pe judecata fondului dosarului, ci pe motiv de retragere a recuruslui. Atentie, la incredibila scena care s-a petrecut in sala de judecata. Din decizia civila rezulta ca, prezent la dezbateri, Procurorul Financiar al Curtii de Conturi, Alexandru Turlea (autorul recursului) "a pus concluzii de respingere a propriului recurs, motivat de faptul ca nu mai subzista motivele de recurs. Astfel fiind, Curtea de Apel Bucuresti nu a avut ce sa mai faca decat sa constate ca nu exista motive de casare a sentintei atacate si, in baza art. 312 cod procedura civila a decis: „respinge recursul ca nefondat". Ce l-a facut oare pe Procurorul General Financiar sa-si schimbe in asa hal optica, in fata celui devenit de doar cateva saptamani sef al statului? Ati mai vazut procuror care a declarat recurs, sa ceara sa i se respinga recursul? Asa a scapat Basescu, ajuns de cateva saptamani presedinte, pe partea civila, de prejudiciul imputat! Cum s-a petrecut si cu partea penala a dosarului cititi in cele ce urmeaza!

Basescu avea pretentia ca Pasajul Basarab sa se numeasca Pasajul Basescu!

Proiectul "Pasajul Basarab" pentru care Basescu a tocat peste 37 de miliarde aiurea nu s-a mai pus in practica, fiind abandonat in urma unei decizii a Consiliului General. Abia in 2004, sub mandatul lui Adriean Videanu (tovarasul lui Basescu), proiectul a fost regandit intr-o forma de trei ori mai mare si mai scumpa decat cea initiala. Astfel, la 23 septembrie 2004, prin hotararea 160 a CGMB, s-a decis demararea unui nou proiect la Basarab, fiind alocate alte fonduri financiare. Dupa ani de zile si sume de cateva ori mai mari decat a costat pasajul in realitate (adica alte hotii, petrecute in timpul mandatului Videanu), marele pasaj a fost finalizat in 2010, iar Traian Basescu in stilul tupeist caracteristic a declarat public la 16 decembrie 2010: “Cred ca acest pasaj ar trebui sa-mi poarte numele!” Stia el, ce stia...

Cum a ingropat procurorul DNA Claudiu Dumitrescu (foto 2) dosarul penal “Pasajul Basarab” in ianuarie 2005. Pai nu ne spunea Daniel Morar ca Basescu are imunitate? Pai cum a fost cercetat si i s-a dat NUP?

Dosarul "Pasajul Basarab" – partea penala - a fost deschis de DNA in toamna lui 2004 (cand Basescu era primar general) si repartizat junelui procuror Claudiu Dumitrescu, pe atunci la Sectia I de combatere a coruptiei a PNA (devenit in 2005 DNA). Dosarul "Pasajul Basarab" a fost inchis cu solutie de NUP (neinceperea urmaririi penale) in ianuarie 2005, imediat dupa ce Basescu a devenit presedinte. Va amintiti de cate ori ne-a spus procurorul sef al DNA Daniel Morar in multe alte dosare penale ale lui Basescu, precum “Flota”, ca acesta ar beneficia de imunitate prezidentiala si nu poate fi cercetat nici de bine nici de rau? Atunci cum s-a dat NUP in dosarul “Pasajul Basarab”, cum i s-a dat NUP si in dosarul “Casa din Mihaileanu” si altele? Despre dosarul “Pasajul Basarab”, DNA nu a oferit nicio informatie opiniei publice, ca si cand nu ar fi existat, totul fiind practic tinut la secret. In legatura cu instrumentarea si apoi inchiderea lui de catre procurorul Claudiu Dumitrescu, conform unor surse avizate din interiorul DNA am aflat ca acesta nu a facut nici un fel de ancheta in dosar din 2004 cand i-a fost repartizat si pana in ianuarie 2005 cand a dat solutia de NUP. Contactat telefonic pe acest subiect, procurorul Claudiu Dumitrescu ne-a motivat ca solutia sa de NUP s-ar fi bazat pe o hotarare judecatoreasca in care s-a stabilit, pe cale civila, ca ex-primarului Basescu nu-i poate fi imputat prejudiciul, deoarece nu ar fi fost vina sa ca proiectul privind Pasajul Basarab nu s-a realizat ulterior. Curios lucru, daca solutia de NUP s-a dat in ianuarie 2005, iar Basescu a fost absolvit de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia de contencios abia la 1 aprilie 2005, ce solutie o fi avut Dumitrescu in dosarul respectiv?! Poate dupa ce Daniel Morar va fi debarcat de la DNA si se vor deschide aceste dosare sa aflam adevarul.

Ulterior, procurorul Claudiu Dumitrescu a fost numit, absolut intamplator, seful Departamentului de Lupta Anti-Frauda (DLAF) al Guvernului Romaniei.

Petre Lazaroiu, primul judecator CCR cu doua mandate!

Asa cum am aratat mai sus, dupa ce Traian Basescu a devenit sef al statului a apreciat calitatile de magistrat ale judecatorului Petre Lazaroiu, care se „irosea” ca avocat pe langa Transporturi si l-a numit doua mandate la rand judecator la CCR. Prima data prin decretul 870 din 16 septembrie 2008 (vezi MO nr. 654/2008) pe restul de mandat de doi ani ramas dupa decesul fostului judecator Petre Ninosu, dupa care pentru un al doilea mandat, prin decretul prezidential nr. 553 din 2 iunie 2010 (vezi MO nr. 372/2010) pentru un mandat intreg de noua ani. Petre Lazaroiu a intrat astfel in analele Curtii Constitutionale, fiind primul judecator al Curtii cu doua mandate!

Fundatia Horia Rusu a facut la vremea respectiva proteste si demersuri pentru anularea decretului prezidential din 2 iunie 2010, aratand ca prin lege nu este permisa reinoirea unui mandat al unui judecator. Fara succes insa! Sesizarea Fundatiei o puteti citi atasata la finalul articolului.

*Cititi aici sentinta nr. 78 din 28.03.2003 data de judecatorul Petre Lazaroiu prin care Traian Basescu a scapat de prejudiciul de 37,9 miliarde lei vechi

*Cititi aici decizia nr. 656 din 01.04.2005 a Curtii de Apel Bucuresti cand procurorul si-a retras recursul in fata celui ajuns Presedintele Romaniei

*Cititi aici Monitorul Oficial cu decretul nr. 654/2008 prin care Basescu l-a numit pe Lazaroiu la CCR in primul mandat

*Cititi aici Monitorul Oficial cu decretul nr. 372/2010 prin care Basescu l-a numit pe Lazaroiu la CCR in al doilea mandat

*Cititi aici plangerea Fundatiei Horia Rusu impotriva decretului lui Basescu de numire a lui Lazaroiu in al doilea mandat