Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei dezvaluie o posibila metoda de fraudare a sistemului Ecris. Pornind de la suspiciunea ca in instante se practica mai multe metode de manipulare a sistemului Ecris – cum ar fi antedatarea numarului de intrare al cailor de atac pentru reintroducerea in termen a caii de atac depuse tardiv -, Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei a demarat o ancheta si a descoperit ca dosarul nr. 2950/2/2104 al Curtii de Apel Bucuresti nu figureaza pe portal.just.ro. Asta in conditiile in care cauze avand numere precedente si ulterioare exista.

AMJ le-a cerut explicatii reprezentantilor Curtii de Apel Bucuresti, care au sustinut initial ca dosarul cu pricina nu este inregistrat pe rolul instantei. Ulterior, Biroul de Informare si Relatii Publice al institutiei, condus de judecatorul Daniel Gradinaru (foto), si-a schimbat la 180 de grade pozitia, admitand ca dosarul exista, insa ar fi confidential. In acest sens, CAB a invocat dispozitiile art.92 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, potrivit caruia "orice informatie in legatura cu dosarele, documentele si evidentele speciale ale instantei care presupun confidentialitate pot fi puse doar la dispozitia avocatilor, partilor sau reprezentantilor partilor, expertilor si interpretilor desemnati in cauza".

Pentru a afla daca este posibil ca asa-zise dosare confidentiale sa nu figureze pe portalul just.ro, Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii, raspunsul CSM fiind cat se poate de limpede: "Nu exista dosare care sa nu fie inregistrate pe portal".

Toate raspunsurile Curtii de Apel Bucuresti, precum si precizarile CSM, au fost publicate de AMJ, marti 24 martie 2015, pe site-ul amjust.ro.

Prezentam integral articolul "Dosare-fantoma la Curtea de Apel Bucuresti" publicat de AMJ:

"Cercetand mai multe cazuri de manipulare a sistemului ecris, o metoda fiind antedatarea numarului de intrare al cailor de atac inregistrate la CAB, pentru reintroducerea in termen a caii de atac depusa tardiv, AMJ a descoperit ca la Curtea de Apel Bucuresti exista dosare care nu sunt inregistrate in sistemul informatic Ecris.

Existand suspiciunea ca astfel de numere de dosare sunt retinute de instante pentru cazuri de antedatare a unor cereri ulterioare, in relatie cu un dosar (2950/2/2014) care nu apare pe portal, cu toate ca dosare anterioare si ulterioare exista, am solicitat CAB sa ne precizeze care sunt partile si cauza dedusa judecatii in acest dosar.

Mai jos aveti cele trei raspunsuri de la Departamentul de relatii publice din cadrul CAB. Precizam ca acest Departament este condus de un magistrat, in persoana domnului judecator Daniel Gradinaru care este specializat in cauzele penale.

From: relatiicab

To:

Sent: Friday, December 12, 2014 1:19 PM

Subject: raspunc solicitare

Stimata doamna,

Dosarul cu numarul 2950/2/2014, nu figureaza in sistemul ECRIS ca fiind inregistrat pe rolul niciunei sectii ale Curtii de Apel Bucuresti. Precizam ca potrivit reglementarilor legale privind cauzele confidentiale, pe rolul instantelor de judecata exista cauze care nu sunt supuse publicitatii in tot, respectiv si cu privire la publicarea numarului cu care este inregistrat dosarul.

BIRP

From: relatiicab [mailto:relatiicab@just.ro]

Sent: Friday, February 06, 2015 1:22 PM

To:

Subject: RE: raspunc solicitare

Fiind un dosar confidential, accesul la fisa dosarului il au doar persoanele desemnate. Personalul din cadrul Biroul de Informare si Relatii Publice nu au permisiune de acces. Datele solicitate de dumneavoastra nu pot fi extrase decat din fisa dosarului.

BIRP

From: relatiicab

To:

Sent: Tuesday, March 10, 2015 10:07 AM

Subject: RE: raspunc solicitare

Stimata doamna,

Potrivit art.92 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, orice informatie in legatura cu dosarele, documentele si evidentele speciale ale instantei care presupun confidentialitate pot fi puse doar la dispozitia avocatilor, partilor sau reprezentantilor partilor, expertilor si interpretilor desemnati in cauza.

Biroul de Informare si Relatii Publice 10.03.2015

Deci, CAB nu neaga existenta acestui dosar, din contra, arata ca exista dar ca Departamentul de relatii cu publicul nu ar avea acces la el, pentru ca ar fi confidential si nesupus publicitatii!!

Ultimul raspunsul al CAB din data de 10.03.2015 ar putea duce la concluzia ca nici un dosar nu ar trebui sa fie publicat pe portal (Ecris) deoarece, potrivit propriei interpretari, simpla publicare pe site-ul portaljust ar duce la devoalarea informatiilor 'confidentiale' solicitate de AMJ – numele partilor si obiectul cauzei.

Pentru inlaturarea oricarui dubiu, redam mai jos cuprinsul integral si in vigoare al art.92 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti putandu-se observa modul in care intelege Curtea de Apel Bucuresti sa aplice principiile de interpretare a unui text normativ:

'(1) Scoaterea din incinta instantelor a dosarelor, actelor si lucrarilor, in afara cazurilor prevazute de lege si de prezentul regulament, este interzisa.

(2) Dosarele si evidentele instantei privitoare la activitatea de judecata pot fi consultate de persoanele care justifica un interes legitim, cu respectarea ordinii de solicitare si a masurilor de asigurare a integritatii documentelor. Cererea cu datele de identificare ale solicitantului se aproba de persoana care coordoneaza activitatea compartimentului arhiva. Au prioritate la consultarea dosarului cauzei, in urmatoarea ordine: avocatii, partile sau reprezentantii partilor, expertii si interpretii desemnati in cauza.

(21) Consilierii de probatiune au acces in conditiile legii la dosarul cauzei in care au fost investiti de instanta, fie in faza de judecata prin solicitarea referatului de evaluare, fie in faza executional penala prin indeplinirea tuturor activitatilor specifice sub indrumarea judecatorului delegat de la compartimentul executari penale.

(3) Cererile prevazute la alin. (2) se depun in dosarul cauzei.

(4) Accesul la dosar si la evidentele instantei este permis cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 544/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legiinr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare. Cererile privind consultarea dosarelor si eliberarea de fotocopii din acestea formulate de reprezentantii mass-mediei se solutioneaza de purtatorul de cuvant sau, in lipsa acestuia, de inlocuitorul acestuia, cu consultarea presedintelui completului de judecata care solutioneaza cauza sau a presedintelui instantei la care dosarul este arhivat, in situatia cauzelor solutionate definitiv in materie penala, respectiv irevocabil in materie civila.

(5) Daca dosarul se afla inaintea primului termen de judecata, se va permite reprezentantilor mass-mediei doar studierea unei fotocopii a rechizitoriului, dupa asigurarea protectiei datelor cu caracter personal si eliminarea pasajelor referitoare la continutul unor probe, daca din prezentarea sau analizarea acestora rezulta informatii prin a caror divulgare se incalca dreptul la respectarea vietii private ori se pericliteaza desfasurarea procesului penal.

(6) La cerere, reprezentantilor mass-mediei le pot fi eliberate, in conditiile alin. (4), fotocopii ale actelor dosarului, inclusiv ale rechizitoriului sau ale hotararilor pronuntate ori extrase din acestea, cu asigurarea protectiei datelor cu caracter personal si eliminarea pasajelor referitoare la continutul unor probe, daca din prezentarea sau analizarea acestora rezulta informatii prin a caror divulgare se incalca dreptul la respectarea vietii private ori se pericliteaza rezultatul cercetarii judecatoresti.

(7) Persoanele care efectueaza studii si cercetari in folos propriu sau in interes de serviciu au acces la mapele de hotarari ale instantei, pe baza solicitarii personale, in conditiile legii. Cererea cu datele de identificare ale solicitantului se aproba de persoana care coordoneaza activitatea compartimentului arhiva.

(8) Documentele prevazute la alin. (2), (5) si (7) se studiaza numai in arhiva, dupa identificarea solicitantului, prin verificarea actului de identitate, a procurii sau a delegatiei si a legitimatiei de serviciu sau a altui document similar, in cazul reprezentantilor mass-mediei, si notarea numelui si prenumelui acestuia. Dupa studiere, se verifica integritatea documentelor.

(9) Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate in sedinta secreta, cele privind adoptiile, precum si cele privind autorizarea efectuarii perchezitiilor si confirmarea si autorizarea interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor telefonice si emiterea incheierilor privind solutionarea solicitarilor de transmitere a datelor retinute in baza Legii nr. 82/2012 pot fi consultate numai de catre persoanele mentionate la alin. (2) teza finala, in conditiile legii. In acelasi mod pot fi consultate documentele si evidentele speciale ale instantei care presupun confidentialitate. Prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii pot fi stabilite si alte categorii de dosare care pot fi consultate sau fotocopiate total ori partial doar de persoanele mentionate la alin. (2) teza finala.

(10) In cazul dosarelor mentionate la alin. (9) pot fi eliberate fotocopii ale actelor si hotararilor din acestea numai persoanelor prevazute la alin. (2) teza finala'.

Intrigati de aceste raspunsuri ca si de caile ascunse pe care le presupune functionarea Ecris-ului, am intrebat si la CSM despre asa-zisele dosare confidentiale si de motivul pentru care nu apar inregistrate pe portal.

Raspunsul CSM este fara echivoc: nu exista dosare care sa nu fie inregistrate pe portal. Iata insa ca exista!!

Bineinteles ca ne asteptam ca CSM sa revina asupra raspunsului si sa il nuanteze putin, dupa ce o sa afle noua interpretare a Curtii de Apel Bucuresti cu privire la confidentialitatea dosarelor".

UPDATE – 25.03.2015 ora 16.30: Intr-un al patrulea raspuns adresat AMJ, reprezentantii CAB sustin ca dosarul 2950/2/2014 este exceptat de la publicitate conform art. 92 alin. (9) din ROIIJ:

"Dosarul in legatura cu care solicitati informatii este exceptat de la publicitate, obiectul cauzei presupunand confidentialitate. Potrivit art.92 alin 9 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, 'dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate in sedinta secreta, cele privind adoptiile, precum si cele privind autorizarea efectuarii perchezitiilor si confirmarea si autorizarea interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor telefonice si emiterea incheierilor privind solutionarea solicitarilor de transmitere a datelor retinute in baza Legii nr. 82/2012 pot fi consultate numai de catre persoanele mentionate la alin. (2) teza finala (avocatilor, partilor sau reprezentantilor partilor, expertilor si interpretilor desemnati in cauza), in conditiile legii. In acelasi mod pot fi consultate documentele si evidentele speciale ale instantei care presupun confidentialitate'. Conducatorul Biroului de Informare si Relatii Publice Judecator DANIEL GRADINARU".

Dupa primirea acestui raspuns, Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei a publicat, miercuri 25 martie 2015, articolul "Mandate in alb emise de Curtea de Apel Bucuresti?":

"Intr-un raspuns semnat de domnul judecator Daniel Gradinaru (275/24.03.2014) primit de la Curtea de Apel Bucuresti, se reitereaza raspunsurile primite anterior pe email de catre AMJ, indicandu-se ca temei un alt aliniat, 9, al aceluiasi art.92 din Regulamentul de organizare al instantelor de judecata. Din pacate, acest raspuns nu este mai lamuritor in ce priveste situatia de fapt sau de drept. Aliniatul 9 citat se refera la consultarea dosarului si nu la inregistrarea sa in sistemul ecris, iar AMJ nu a cerut nici un moment consultarea dosarului, ci doar sa i se precizeze care sunt partile si obiectul dosarului 2950/2/2014 in ipoteza in care el ar exista. In acelasi timp, din raspunsul CAB deducem ca dosarul 2950/2/2014, daca el exista, dupa 'interpretarea' acestei instante, are un obiect circumscris materiei autorizarii efectuarii perchezitiilor, confimare si autorizare de interceptari sau inregistrari de convorbiri telefonice, transmitere date retinute in baza legii 82/2012 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului. Deci, Curtea de Apel Bucuresti, in mod deliberat si fara a exista un text legal, lucru confirmat chiar de CSM, nu inregistreaza in portal dosarele care au obiectul deosebit de sensibil aratat mai sus. Ce inseamna acest lucru? In contextul actual, in care probele dintr-un dosar penal de coruptie sunt in majoritate, daca nu in exclusivitate inregistrari/interceptari, in pofida faptului ca nici pana in prezent Romania nu are o reglementare legala, in acord cu Constitutia si cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului privind siguranta nationala care sa inglobeze si regimul ascultarilor, CEDO condamnand in mai multe randuri Statul Roman tocmai pentru instrumentarea dosarelor penale in lipsa unui act normativ in acord cu Conventia, (Deciziile Rotaru si Dumitru Popescu, Decizia 21 Decembrie si Maries din Dosarul Revolutiei), Curtea de Apel Bucuresti are o conduita care ridica mai multe semne de intrebare majore:

Care este garantia pe care justitiabilul o are in ce priveste data la care actele enumerate la alin.9 au fost emise?

De unde poate sti justitiabilul ca mandatul de ascultare, interceptare, etc a fost emis la o anumita data si nu la alta, avand in vedere ca dosarele in care ele sunt emise nu sunt inregistrate in portal?

Nu este aceasta, in realitate, o alta modalitate de emitere a unor mandate sau autorizatii in alb?

Ce siguranta poate avea justitiabilul ca mandatul nu a fost emis in realitate ulterior efectuarii interceptarilor, insa el a fost antedatat si incadrat la unul din dosarele fantoma aflate pe rolul secret al Curtii de Apel Bucuresti pentru ca interceptarile sa poate fi folosite in dosarele penale?

Concluziile pe care putem sa le tragem sunt urmatoarele:

–exista dosare care nu sunt inregistrate in portal si ecris

–aceste dosare pot fi doar niste numere, carora ulterior li se pot repartiza cauze sau cereri incadrate la alin.9 al art.9 din Regulament, prin antedatarea intrarii cererilor sau cailor de atac

–in oricare situatie, este vorba de manipularea sistemului informatic care a fost introdus tocmai pentru eliminarea factorului uman care fraudeaza repartizarea aleatorie a dosarelor

–reamintim competenta materiala a CAB in cauzele privind avocatii si magistratii.

Din pacate, sesizarile noastre nenumarate cu privire la lipsa de transparenta a sistemului judiciar, la coruperea repartizarii aleatorii si lipsa de garantii procedurale efective pentru drepturile fundamentale ale justitiabililor nu au avut nici un ecou la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii sau al Ministerului Justitiei. Se mai poate face distinctie, in aceasta situatie, intre coruptia mica si cea sistemica, asa cum a mentionat Comisia Europeana in MCV?"