Avem o noua confirmare a faptului ca Uniunea Europeana se indeparteaza tot mai mult de valorile pe care a fost cladita – in special pe garantarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale omului.

Iar de obtuzitatea unor functionari UE in materie de drepturi si libertati s-a lovit unul dintre magistratii romani care au fost supusi la o persecutie inimaginabila din partea Directiei Nationale Anticoruptie. Ne referim la procurorul Liviu Tudose (foto 1), fost sef al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, defilat in catuse de catre DNA Ploiesti, aruncat in arest preventiv timp de aproape patru luni, totul pentru ca in final sa fie achitat definitiv pe „fapta nu exista”.

La 2 martie 2021, Tudose a trimis catre mai multe institutii europene o solicitare de interventie pe langa Guvernul Romaniei, astfel incat executivul de la Bucuresti sa nu mai insiste cu proiectul de lege privind desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ). Tudose a justificat importanta SIIJ nu doar invocand argumentul legat de prevenirea unor abuzuri de felul celui la care el insusi a fost supus, ci si aratand ca insasi Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit (de cel putin patru ori, ne permitem sa adaugam) faptul ca existenta si functionarea sectiei speciale sunt cat se poate de legale si de constitutionale.

Nepasarea functionarului

In data de 26 august 2021 (deci la aproape sase luni de la scrisoarea lui Tudose), in sfarsit un functionar al Comisiei Europene a catadicsit sa-i raspunda. Este vorba despre un anume Florian Geyer (foto 2), seful interimar al unei unitati din cadrul Directiei Generale pentru Justitie si Consumatori a CE. Efortul lui Geyer a constat doar in luarea cu copy-paste a unor pasaje din rapoartele a diverse institutii (MCV, Comisia de la Venetia, CJUE etc.) care, preluand pe nemestecate propaganda judecatorilor si procurorilor #rezistenti din Romania, au acuzat autoritatile de la Bucuresti pentru simplul motiv ca au cutezat sa infiinteze SIIJ.

Iata mai intai scrisoarea lui Liviu Tudose (vezi facsimil 1):

„In atentia ombudsmanului european si a comisarului european pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei

Subsemnatul, Liviu Tudose, (...), cetatean roman, prin intermediul acestei scrisori, va rog sa luati in considerare posibilitatea de a opri eforturile autoritatilor romane de a desfiinta Sectia de investigare a infractiunilor din justitie, motiv pentru care va aduc la cunostinta urmatoarele aspecte:

Profesia mea este cea de procuror, profesie pe care am exercitat-o de cand am absolvit Facultatea de Drept in 1994. De-a lungul anilor, am fost, in calitate de procuror, in functii de executie si de conducere in cadrul diverselor unitati ale procuraturii, cu competente diferite, fiind promovat intotdeauna pe baza examenelor, pana la Parchetul de pe langa Curtea de Apel. Pentru o anumita perioada de timp, in 2008 si 2009, am fost detasat in cadrul Ministerului Justitiei din Romania, activand in cadrul unei directii care asigura legatura institutionala cu Parchetul.

In 2009, pe baza de concurs, am obtinut functia de procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel din Ploiesti, functie pe care am ocupat-o pana la incetarea de drept a mandatului, in iulie 2015. In iulie 2015, din nou pe baza de concurs, am fost numit procuror general adjunct, in cadrul aceluiasi parchet. De-a lungul intregii mele cariere, am obtinut calificative foarte bune, indeplinindu-mi corect sarcinile.

Incepand cu luna martie 2016, situatia mea profesionala si personala s-a transformat brusc intr-un calvar, deoarece am fost chemat, in afara oricarui cadru procedural, sa merg la Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti, unde am fost supus unor presiuni psihologice pentru a formula plangeri mincinoase impotriva anumitor politicieni romani. Mentionez ca episodul mentionat s-a petrecut aproape de inceputul campaniei electorale din Romania, care urma sa aiba loc in luna mai 2016.

Intr-o perioada scurta de timp si prin incalcarea tuturor garantiilor procedurale efective, m-am transformat, succesiv, din martor in suspect si apoi in inculpat;

- dupa cum am aflat mult mai tarziu, dupa momentul mentionat, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial din Ploiesti, contrar legii, au intocmit acte secrete de retinere, care, la randul lor, fusesera facute si ele bazandu-se pe presiune si fabricare de probe;

- aceiasi procurori au audiat aceeasi persoana cu mai multe identitati protejate;

- nu mi s-a permis si nici avocatului nu i s-a permis sa vad niciunul dintre actele din dosar, accesul meu la actele procedurale elaborate fiind restrictionat in mod nejustificat, ceea ce a paralizat orice posibilitate pe care as fi putut-o avea sa ma apar;

- dupa cum s-a dovedit ulterior, procurorii au exercitat constrangeri asupra martorilor, identitatea carora a fost ascunsa, astfel incat sa poata declara orice;

- declaratii false au fost dictate de procurori, declaratii pe care le-au folosit ulterior pentru depunerea acuzatiilor;

- libertatea mea era conditionata de depunerea anumitor plangeri impotriva unor persoane specificate de procurori si pe care le considerau tinte. Mentionez ca a fost vorba despre politicieni care ocupau in acel moment functii importante in Romania;

- unul dintre procurorii DNA legat de acelasi caz avea calitatea de martor, procuror de caz si procuror de fapt;

- procurorii Directiei Nationale Anticoruptie i-au propus instantei sa ma condamne in regim de detentie, exercitand presiuni vizibile asupra judecatorilor, inclusiv prin promovarea publica a cazului, incalcandu-mi prezumtia de nevinovatie; de fapt, anchetele au determinat, in cadrul aceluiasi dosar, ca unul dintre judecatori a fost chemat si admonestat, in mod informal si ilegal, de catre procurori, cu o zi inainte sa fi fost nevoit sa pronunte sentinta privind o masura asiguratorie;

- procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au comunicat intentionat date false judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care au solicitat astfel de date, pentru a examina legalitatea modului in care au fost produse probele;

- presiunile au continuat si in timpul detentiei mele (n.r. preventive) (in total 113 zile), ajungandu-se chiar si pana la conditii inumane si degradante, menite pentru a determina o persoana sa cedeze;

- masura arestului preventiv a fost ulterior extinsa si formal, prin incalcarea principiului alocarii aleatorii a dosarului de caz; propunerea a fost examinata doar seara, am fost adus din arest la instanta doar cu putin timp inainte de examinarea propunerii si nici inculpatii, nici avocatii nu au beneficiat de timpul fizic necesar examinarii cauzei;

- decizia de prelungire a arestului a fost data foarte rapid si formal, iar rationamentul a fost de tipul copy-paste (n.r. din rechizitoriu);

- in timpul detentiei preventive, pe langa conditiile degradante (fara caldura si lumina naturala, deoarece celula era amplasata intr-un subsol, fara conditii minime de igiena), am fost impiedicat, pentru o perioada lunga de timp, sa comunic prin telefon cu familia mea. Am aflat mai tarziu ca sotia mea, care era judecator, precum si mama mea, care avea aproape 80 de ani atunci, au fost, in acea perioada de timp, supuse supravegherii;

- in interiorul celulei de arest preventiv am fost supravegheat din punct de vedere tehnic, dar nu am avut niciodata acces la documentul prin care s-a dispus o astfel de masura, pentru ca eu sa pot gasi o justificare potentiala sau sa o pun la indoiala;

- am fost impiedicat sa beneficiez de tratament medical, iar vizita mea la dentist era conditionata de incatusarea mea cu mainile la spate – ceea ce este impotriva legii – si de mersul meu la un cabinet stomatologic in acest mod (n.r. incatusat).

Cercetarea judecatoreasca desfasurata de Inalta Curte de Casatie si Justitie a relevat, dupa aproximativ 2 ani de la sesizarea instantei, abuzurile care au stat la baza retinerii, arestarii si trimiterii mele in judecata. Judecatorii au constatat incalcarea flagranta a drepturilor procesuale, precum si savarsirea unor abuzuri repetate si grave, care sunt, in acelasi timp, infractiuni impotriva unui proces judiciar.

In vara anului 2018, achitarea a fost dispusa pentru toate faptele pentru care fusesera depuse acuzatiile, un complet format din 3 judecatori retinand, ca baza a achitarii, faptul ca 'fapta nu exista' (n.r. art. 16 alin. 1 CPP). Trebuie sa mentionez, de asemenea, ca in perioada martie 2016 – octombrie 2018 am fost suspendat din activitatea de magistrat, fiind lipsit de venit, ceea ce s-a adaugat situatiei descrise mai sus.

Incepand cu luna februarie 2018, am relatat in repetate randuri la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie faptele de represiune nedreapta, cercetare abuziva, fals si uz de fals, abuz in serviciu si influentarea declaratiilor, fapte care au fost comise prin actiunile procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Ploiesti.

Dupa infiintarea Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie, in luna octombrie 2018, dosarele au fost preluate de aceasta unitate, care a continuat cercetarile. Pentru fapte similare celor pe care le-am mentionat, procurorii SIIJ au dispus, in mai multe cazuri, arestarea procurorilor DNA Ploiesti gasiti vinovati, acesti procurori mentionati fiind aceiasi cu cei care m-au urmarit penal.

In prezent, in ceea ce priveste faptele sesizate de mine, investigatiile sunt in curs de desfasurare, iar toate actele efectuate confirma fabricarea probelor si, in acelasi timp, caracterul abuziv al investigatiilor demne de inchisorile comuniste din anii '50.

Un exemplu relevant este faptul ca procurorii SIIJ au dezvaluit probe irefutabile, aparute tocmai din interiorul Directiei Nationale Anticoruptie, care confirma abuzurile si represiunea nedreapta comise impotriva mea. Aceste documente exista si, daca mi se solicita, le pot pune la dispozitia celor interesati de astfel de documente.

Evident, daca nu ar fi existat Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, nu as fi aflat niciodata care sunt complicatele detalii ale actiunilor care m-au vizat.

Din perspectiva pregatirii mele de procuror, cu o vechime substantiala in aceasta profesie, afirm cu toata responsabilitatea ca probele mentionate sunt curate si dovedesc solid ceea ce am descris mai sus.

Din pacate, situatia mea nu este singulara, in sfera publica aparand mai multe cazuri, toate atestand abuzurile comise de unitatile DNA, care s-au transformat in ceva similar cu unitatile SS in timpul celei de-Al Doilea Razboi Mondial.

Numeroasele achitari inregistrate, inclusiv cele referitoare la magistrati, nu fac decat sa confirme afirmatiile mele. Cu toate acestea, nu poate fi omis faptul ca achitarile nu sunt doar respingeri statistice (n.r. ale acuzatiilor), ci inseamna tot atatea cariere zdrobite si oameni transportati timp de ani de zile in salile de judecata, multi dintre ei dupa ce au fost incatusati si supusi oprobriului.

Toate datele aparute in sfera publica arata ca actiunile au fost intreprinse nu numai prin nesocotirea si incalcarea normelor interne ale Constitutiei – care, din punct de vedere formal, ofera garantii –, ci si prin ignorarea completa a instrumentelor juridice internationale care guverneaza drepturile omului.

Toate afirmatiile de mai sus se bazeaza pe realitate si reprezinta tot atatea argumente pentru ca SIIJ sa-si poata continua activitatea.

Aceasta structura, prin modul in care se face numirea procurorilor care o alcatuiesc (de catre Colegiul Consiliului Superior al Magistraturii) este libera de orice interferenta a factorului politic, posibilitatea ca politicienii sa-si subordoneze parchetele fiind inexistente. In schimb, existenta SIIJ este o garantie reala ca judecatorii examineaza impartial cauzele si fara sa se teama ca ar putea fi cercetati daca pronunta o sentinta care nu se potriveste anumitor persoane si care ar putea actiona impotriva lor, prin intermediul procurorilor.

Se intelege ca Directia Nationala Anticoruptie nu va recunoaste si nu va ancheta niciodata abuzurile comise de catre propriii subordonati, care si-au desfasurat activitatea sub principiul subordonarii ierarhice. Cu atat mai mult, DNA nu poate oferi, pentru moment, garantii suficiente si eficiente, ceea ce inseamna ca exista dorinta de a efectua investigatii impartiale cu privire la situatiile in care s-au facut abuzuri. Este ca si cum comisia care a judecat procesul de la Nurenberg ar consta in paznici de lagare de concentrare.

Intr-un astfel de context, aranjamentele administratiei actuale, care incearca sa desfiinteze Sectia de investigare a infractiunilor din justitie, nu sunt numai, in mod intentionat, in afara realitatii faptelor prezentate, ci au, de asemenea, importante motivatii politice, deoarece contramasurile criminalistice pentru astfel de abuzuri sunt tocmai masurile in curs, intrucat vorbim despre abuzuri care, la un moment dat, erau dictate de interese politice. In acelasi timp, desfiintarea SIIJ ar reactiva parghia care ar permite controlul judecatorilor. Daca o astfel de situatie va fi reluata, iar magistratii vor fi urmariti din nou, infricosati si sub presiune, temandu-se ca li se vor face dosare penale, nu mai putem vorbi despre un act de justitie corect si impartial.

Motivele care au stat la baza infiintarii SIIJ provin din realitatea obiectiva a Romaniei, care a cunoscut numeroase abuzuri de-a lungul anilor. Motivele pentru care ar trebui pastrata SIIJ au fost justificate in mod detaliat de Curtea Constitutionala a Romaniei, care, pornind de la realitatea sociala si de la analiza normelor statutare prin intermediul careia a fost infiintata Sectia de investigare a infractiunilor din justitie, a constatat in repetate randuri legalitatea si constitutionalitatea existentei acestei structuri.

Acestea sunt motivele pentru care am decis sa ma adresez astazi, in calitate de fost magistrat, solicitandu-va cu amabilitate sa luati in considerare principiul 'audiatur el altera pars' si sa analizati in functie de competentele dumneavoastra de a interveni, astfel incat autoritatile din Romania sa nu continue demersurile incepute pentru desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Cred ca faptul ca Romania apartine spatiului Uniunii Europene, ca spatiu de libertate, securitate si justitie, nu trebuie sa fie doar o apartenenta declarativa, ci trebuie sa se concretizeze prin respectarea si aplicarea eficienta, de catre autoritatile nationale, a valorilor fundamentale, care stau la baza Uniunii, printre care justitia, in adevaratul sens al cuvantului, precum si respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

In final, as dori sa mentionez ca ma puteti contacta oricand pentru detalii si dovezi concrete care sa sprijine ceea ce am scris aici.

Cu cele mai bune ganduri,

Tudose Liviu-Mihail

02.03.2021”.

Prezentam si raspunsul functionarului UE (vezi facsimil 2):

„Stimate domnule Tudose,

Va multumim pentru scrisoarea dumneavoastra din 2 martie 2021, in care va exprimati ingrijorarea cu privire la potentiala desfiintare a Sectiei de investigare a infractiunilor din justitie (SIIJ). Serviciile din cadrul Comisiei v-au examinat cu atentie ingrijorarile.

Comisia Europeana monitorizeaza evolutiile din Romania in domeniul reformei judiciare si al luptei impotriva coruptiei, atat in cadrul Mecanismului Statului de Drept, cat si al Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV). La 22 octombrie 2019, Comisia a adoptat un raport privind progresul Romaniei in cadrul MCV, mentionand ca operationalizarea SIIJ a confirmat teama exprimata atat in interiorul, cat si in afara Romaniei, ca aceasta sectie ar putea fi utilizata ca instrument de presiune politica. La 8 iunie 2021, Comisia a adoptat un nou raport privind progresul Romaniei in cadrul MCV, subliniind faptul ca existenta si functionarea SIIJ raman o preocupare serioasa.

Dupa cum s-a mentionat in raportul privind statul de drept din 2020, Comisia de la Venetia a mentionat ca ratiunea din spatele crearii acestei sectii nu pare justificata de dovezi de fapt, iar infiintarea si practica acesteia au fost criticate atat pentru efectele ei asupra independentei magistratilor, cat si pentru efectele negative pe care le-ar putea avea asupra eficacitatii urmaririi penale.

Intr-o hotarare din 18 mai 2021, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a mentionat ca legislatia nationala care creeaza o astfel de sectie specializata trebuie sa fie justificata de cerinte obiective si verificabile referitoare la buna administrare a justitiei, sa se asigure ca acea sectie nu poate fi folosita ca un instrument de control politic asupra activitatii judecatorilor si procurorilor, precum si ca sectia isi exercita competenta in conformitate cu cerintele Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Curtea a adaugat ca exemple practice luate din activitatile SIIJ confirma materializarea riscului ca acea sectie sa fie asemanatoare cu un instrument de presiune politica si sa-si exercite competentele de a schimba cursul anumitor anchete penale sau proceduri judiciare referitoare, printre altele, la acte de coruptie la nivel inalt intr-un mod care ridica indoieli cu privire la obiectivitatea ei.

Comisia este constienta de faptul ca un proiect de lege care vizeaza desfiintarea SIIJ este in curs de dezbatere in Parlament si va examina legea, atunci cand va fi adoptata definitiv, pentru a evalua daca este in conformitate cu dreptul UE, in special cu hotararea Curtii de Justitie mentionata anterior, precum si luand in considerare standardele europene. In avizul sau din 5 iulie 2021, emis la cererea ministrului roman al Justitiei (n.r. Stelian Ion), Comisia de la Venetia a salutat intentia Romaniei de a desfiinta SIIJ si de a restabili competenta parchetelor specializate.

Comisia are responsabilitatea fata de cetatenii romani, precum si fata de UE in ansamblu, de a se asigura ca vom continua sa lucram indeaproape cu Romania si de a fi hotarati in sensul atingerii obiectivelor MCV. Va asiguram ca, de asemenea, Comisia va continua sa monitorizeze indeaproape independenta sistemelor de justitie ale statelor-membre ale UE, inclusiv a celui din Romania, in conformitate cu Mecanismul Statului de Drept. Al doilea raport privind statul de drept, adoptat de Comisie la 20 iulie 2021, acopera evolutiile-cheie din toate statele-membre in ceea ce priveste sistemele de justitie si cadrul anticoruptie. In special, as dori sa va trimit la capitolul de tara dedicat situatiei statului de drept in Romania, care mentioneaza evolutiile relevante in aceste domenii.

Florian Geyer

26.08.2021”.