In editia de duminica, 15 mai 2022, Lumea Justitiei a prezentat o mostra evidenta de justitie selectiva practicata la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde judecatorii Dan Andrei Enescu si Sandel Lucian Macavei au judecat in mod diferit spete identice, intr-una facand aplicarea unei decizii obligatorii a CCR, in alta refuzand sa aplice aceeasi decizie obligatorie a CCR (click aici pentru a citi). Astazi dezvaluim o noua dubla masura a unui judecator de la aceeasi Inalta Curte de Casatie si Justitie. Este vorba despre judecatoarea Alina Ioana Ilie.

Concret, judecatoarea ICCJ Alina Ioana Ilie s-a numarat printre magistratii de la Inalta Curte care, in 7 aprilie 2022, au respins contestatia in anulare formulata de Elena Udrea (foto), mentinand condamnarea acesteia in dosarul “Gala Bute” la 6 ani inchisoare cu executare (impreuna cu judecatorii Oana Burnel, Anca Alexandrescu si Dan Andrei Enescu, dar cu opinia contrara si corecta a judecatoarei Hermina Iancu). Asa cum deja se cunoaste, solutia a fost luata de catre Alina Ioana Ilie si ceilalti trei colegi ai sai cu nerespectarea Deciziei CCR 685/2018 privind nelegala compunere a Completelor de 5 judecatori ICCJ, decizie care impunea ca dosarul Elenei Udrea sa fie trimis la rejudecare in faza de apel, pe motiv ca hotararea de condamnare a fost data de un complet nelegal constituit, in care doar patru membri au fost trasi la sorti, presedintele de complet fiind pus cu mana. Alina Ioana Ilie si ceilalti trei colegi ai sai au aplicat in schimb infama Decizie CJUE din decembrie 2021, care indeamna judecatorii romani sa nu respecte hotararile CCR, desi acestea sunt obligatorii conform art. 147 alin. 4 din Constitutia Romaniei, iar neaplicarea lor reprezinta abatere disciplinara si incalcarea juramantului depus inainte de a-si incepe exercitarea functiei.

O solutie la Sova, alta la Udrea

Aceeasi judecatoare Alina Ioana Ilie, cu doi ani inainte de judecarea cazului “Gala Bute” in care a ignorat ca decizia de condamnare a fost data de un complet nelegal constituit, a pronuntat o solutie intr-o speta absolut similara, solutie diferita fata de cea din cazul Elenei Udrea, dar cat se poate de corecta. S-a intamplat in dosarul fostului senator Dan Sova, aflat intr-o situatie identica cu Elena Udrea. Astfel, in 18 februarie 2018, completul format din judecatorii Daniel Gradinaru, Sandel Lucian Macavei, Alexandra Rus, Luciana Mera si Alina Ioana Ilie a admis contestatia in anulare formulata de Dan Sova in baza Deciziei CCR 685/2018 si a dispus desfiintarea condamnarii pe motiv ca acesta a fost condamnat de un Complet de 5 judecatori ICCJ nelegal constituit, intrucat presedintele de complet nu a fost tras la sorti ci pus cu mana. Deci fix situatia din cazul Elenei Udrea, caz in care contestatia in anulare a acesteia a fost intemeiata tot pe faptul ca a fost condamnata de un complet de 5 judecatori nelegal constituit in care presedintele nu a fost tras la sorti ci pus cu mana.

In dosarul Sova, judecatoarea Ioana Alina Ilie a facut opinie concurenta fata de ceilalti patru colegi din complet (adica a fost de acord cu solutia, dar a avut o alta motivare), dar a explicat de ce contestatia in anulare a lui Dan Sova trebuie admisa, iar condamnarea desfiintata. Motivul: condamnarea lui Dan Sova a fost decisa fix de membrul completului care nu fusese tras la sorti conform legii, adica presedintele de complet. Cu alte cuvinte, daca solutia era in unanimitate, sau daca decizia de condamnare era luata cu 4 la 1, atunci, probabil ca in viziunea Alinei Ioana Ilie totul ar fi fost in regula, chiar daca vorbeam tot de un complet nelegal constituit.

Cert este ca solutia privind admiterea contestatiei in anulare a lui Dan Sova si de desfiintare a condamnarii a fost data avand la baza nelegala compunere a completului de judecata. Totusi, doi ani mai tarziu, aceeasi judecatoarea Ioana Alina Ilie a actionat total diferit in cazul Elenei Udrea, repetam aflata in aceeasi situatie cu Dan Sova, respingand contestatia in anulare a acesteia, ignorand ca aceasta a fost condamnata de un complet nelegal constituit, si refuzand sa aplice Decizia CCR 655/2018 care impunea trimiterea dosarului la rejudecare in apel, pe motiv ca solutuia de condamnare a fost data de un Complet de 5 judecatori nelegal coompus, in care, la fel ca la Sova, presedintele de complet a fost pus cu mana.

Iata un fragment din opinia concurenta a judecatoarei ICCJ Alina Ioana Ilie privind admiterea contestatiei in anulare a fostului senator Dan Sova, documentul integral fiind atasat la finalul articolului (vezi facsimil):

“In acord cu ceilalti membri ai completului de judecata, am apreciat ca fiind fondata contestatia in anulare formulata de contestatorul condamnat Sova Dan-Coman, motiv pentru care, prin hotararea data in unanimitate, calea extraordinara de atac promovata de acesta a fost admisa, cu consecinta desfiintarii partiale a deciziei penale nr. 108 din 20 iunie 2018 a Completului de 5 judecatori din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a anularii corespunzatoare a formelor de executare, insa argumentele avute in vedere la adoptarea solutiei pe care am pronuntat-o sunt urmatoarele:

(…)

In speta, se observa, asa cum a sustinut si contestatorul condamnat in cuprinsul contestatiei in anulare formulate, ca formatiunea de judecata care a solutionat, in apel, dosarul nr. 3174/1/2017 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (in care s-a pronuntat decizia penala nr. 108 din 20 iunie 2018) a fost compusa dintr-un numar de cinci judecatori care din care doar patru au fost desemnati prin tragere la sorti, in timp ce vicepresedintele instantei, judecator specializat in materie penala, a intrat de drept in componenta acestui complet, iar votul sau a asigurat pronuntarea, cu majoritate, a solutiei de condamnare a inculpatului Sova Dan-Coman la pedeapsa inchisorii, in conditiile in care doi magistrarti au ramas in opinie separata, in sensul achitarii acestuia pentru acuzatiile ce i-au fost imputate. Altfel spus, judecatorul care nu a fost desemnat, prin tragere la sorti, membru al Completului de 5 judecatori este cel care a inclinat balanta, in final ajungandu-se la condamnarea contestatorului Sova Dan-Coman, din moment ce au existat doua opinii, fiecare fiind imbratisata de cate doi judecatori din cei patru desemnati conform dispozitiilor art. 32 alin. (4) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in forma in vigioare in perioada judecarii prezentei cauze in apel, respectiv 17 noiembrie 2017-20 iunie 2018.

Ca atare, in acord cu sustinerile contestatorului, se constata in raport cu circumstantele concrete in care s-a obtinut rezultatul deliberarii, ca participarea vicepresedintelui la judecarea si pronuntarea solutiei in cauza a determinat, in mod fundamental, vicierea procedurii derulate in apel, imprejurarea care justifica atingerea principiului securitatii raporturilor juridice prin desfiintarea hotararii judecatoresti contestate, ca urmare a admiterii caii extraordinare de atac exercitate de condamnatul Sova Dan Coman si intemeiata pe dispozitiile art. 426 alin. (1) lit. d) teza I din Codul de procedura penala”.