Lumeajustiei.ro va prezinta incheierea prin care judecatoarea de drepturi si libertati Simona Cristina Nenita de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis referatul procurorului DNA Gheorghe Popovici in cel de-al treilea dosar deschis impotriva fostei sefe a DIICOT Alina Bica (foto) si a dispus arestarea preventiva a acesteia, pentru luare de mita, si a ex-presedintelui ANAF, Serban Pop, pentru complicitate la dare de mita. Maniera in care Nenita a ales sa motiveze arestarea Alinei Bica scoate la iveala grave sincope, la nivelul Inaltei Curti, in respectarea unor principii fundamentale, cum ar fi prezumtia de nevinovatie.

Astfel, in absenta unor probe din care sa rezulte suspiciunea rezonabila ca Alina Bica a luat spaga 17.500 euro de la omul de afaceri Horia Simu-Schiopu prin fostul sef al ANAF Serban Pop, altele decat afirmatiile consilierului Ionut Mihailescu, judecatoarea suprema Simona Cristina Nenita a retinut impotriva fostei sefe a DIICOT faptul ca aceasta „a fost acuzata in alte doua dosare de mai multe infractiuni similare celor din prezenta cauza, fapte aflate in prezent in faza de cercetare judecatoreasca pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie”. Precizam ca solutia judecatoarei Simona Cristina Nenita a fost confirmata prin Incheierea ICCJ nr. 216/11.09.2015, de respingere a contestatiilor formulate de Alina Bica si Serban Pop, aflati in prezent in stare de arest preventiv.

Exemplul Mircea Puscas

Totusi, interesant este ca in alte dosare avand ca obiect presupuse fapte de coruptie judiciara, aceeasi instanta suprema a confirmat ca impotriva unui inculpat nu se poate invoca cercetarea acestuia in alte cauze penale, intrucat se incalca prezumtia de nevinovatie. Adica fix ceea ce a facut judecatoarea Simona Nenita de la ICCJ in dosarul Alinei Bica, probabil cu scopul de a induce ideea vinovatiei in lipsa unor probe directe care sa confirme veridicitatea denuntului facut de o persoana la randul ei cercetata de DNA.

Spre exemplu, in cazul judecatorului Mircea Puscas de la Curtea de Apel Oradea - pe numele caruia DNA a deschis in ultimii ani mai multe dosare, unul dintre acestea fiind deja solutionat definitiv de ICCJ, cu achitare (nr. 155/33/2013) -, instantele au statuat ca cercetarea in alte cauze penale a unui inculpat nu poate fi retinuta ca argument pentru arestarea preventiva a acestuia intr-un nou dosar, pe motiv ca se incalca dreptul la prezumtia de nevinovatie. Astfel, in Incheierea nr. 2/IP/26.01.2013 a Curtii de Apel Oradea, confirmata prin Incheierea ICCJ nr. 371/01.02.2013 pronuntata in dosarul nr. 24/35/2013, judecatoarea Lenuta Stan a respins referatul DNA-ST Oradea cu propunere de arestare preventiva pentru trafic de influenta si a dispus fata de Mircea Puscas si de coinculpatul Marcel Pistuca masura obligarii de a nu parasi tara fara incuviintara instantei. In motivarea acestei decizii, asa cum spuneam, CA Oradea a aratat, iar ICCJ a confirmat, ca impotriva unui inculpat adus in fata instantei cu propunere de arestare preventiva nu poate sta in picioare argumentul parchetului cum ca respectiva persoana mai este cercetata si in alte dosare, intrucat o astfel de apreciere contravine Conventiei europene a drepturilor omului: „Este adevarat faptul ca inculpatul P.M. este cercetat in alte doua dosare de catre DNA-ST Oradea, insa curtea retine ca acesta se bucura de prezumtia de nevinovatie reglementata de Art. 6.2 CEDO, acest aspect neputand fi retinut in defavoarea sa”.

Prezentam pasaje din Incheierea de arestare a Alinei Bica, pronuntata de judecatoarea Simona Cristina Nenita:

„Inculpata Bica Alina Mihaela a fost acuzata in alte doua dosare de mai multe infractiuni similare celor din prezenta cauza – luare de mita, abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, favorizarea faptuitorului, petrecute in intervalul 2011-2014, toate aceste fapte aflate in prezent in faza de cercetare judecatoreasca pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In respectivele dosare, in cursul urmaririi penale s-a dispus arestarea preventiva, iar in motivarea luarii masurii arestarii preventive s-a retinut in mod definitiv de Judecatorul de Drepturi si Libertati ca: 'Infractiunile ce se banuieste ca au fost comise in calitate de procuror sef al DIICOT releva o perseverenta infractionala surprinzatoare in raport cu varsta sa, cu pregatirea profesionala, cu functiile ocupate pe parcursul timpului..., iar multitudinea actelor infractionale cu privire la care este banuita ca le-a savarsit constituie puternice dovezi ale starii de pericol pentru ordinea publica. Prin faptele sale, inculpata Bica Alina Mihaela a afectat buna functionare a institutiilor statului roman, probele dosarului reflectand un ingrijorator mecanism prin care decizia institutionala a fost controlata de catre inculpata, atat la ANRP, cat si la DIICOT... asa incat toate acestea justifica necesitatea privarii de libertate a inculpatei Bica Alina Mihaela' (Incheierea nr. 72 din 30-31 ianuarie 2015 a ICCJ), iar in cel de-al doilea dosar prin Incheierea nr. 1016, Dosar nr. 4101/1/2014 Camera de Consiliu, din 21/22 noiembrie 2014, aceeasi inculpata Bica Alina Mihaela a fost arestata preventiv pentru comiterea infractiunii de abuz in serviciu, retinandu-se ca: 'comportamentul infractional si modul in care se presupune ca au actionat este de natura sa creeze sentimentul general de insecuritate sociala si justifica privarea lor de libertate'. (fila nr. 50 motivarea judecatorului de drepturi si libertati al ICCJ, incheiere definitiva). Si acest dosar in prezent se afla pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in faza de cercetare judecatoreasca.

Asadar, sub aspectul gravitatii faptelor retinute in prezentul referat rezulta ca natura acestora a fost similara cu a faptelor anterior descrise retinute in sarcina inculpatei Bica Alina Mihaela pentru care s-a dispus arestarea preventiva, asa incat, necesitatea unei masuri preventive si in acest dosar se impune prin aceleasi motive de gravitate a faptelor, probele dosarului reflectand un ingrijorator mecanism prin care decizia institutionala a fost controlata de catre inculpata la DIICOT, cu consecinte dintre cele mai grave asupra perpetuarii unei imagini negative din partea publicului asupra justitiei. In plus, pe parcursul urmaririi penale a rezultat ca cea mai importanta contributie la savarsirea acestor fapte (dare, luare de mita) si la producerea rezultatului, respectiv solutionarea prin clasare a dosarului nr. 335/D/P/2012 in favoarea mituitorului Simu Horia, apartine numitei Bica Alina Mihaela. Aceasta a determinat solutionarea dosarului nr. 335/D/P/2012 prin clasare, in schimbul mitei. Demersul complicelui Pop Serban a fost, de asemenea, grav sub aspectul necesitatii masurii arestarii preventive si a rezultat inclusiv din faptul ca prin realizarea intermedierii pentru mituitor a urmarit si realizat si propriul profit necuvenit. Mai mult, gravitatea faptei trebuie privita, inclusiv prin raportare la imprejurarea ca numitul Pop Serban a fost trimis in judecata prin rechizitoriul din 30.09.2013 al DNA-Sectia de combatere a coruptiei pentru ca, in calitate de presedinte (al ANAF), ar fi comis infractiunea prev. la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cauza aflata in faza de cercetare judecatoreasca pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, ceea ce denota perseverenta infractionala.

Sub aspectul actualitatii, masura arestului preventiv este actuala. Astfel, de la data descoperirii faptelor comise de cei doi inculpati, care se situeaza la data denuntului numitului Mihailescu Ionut Florentin, februarie 2015 si pana in prezent, timp de 6 luni s-au derulat de catre autoritatile judiciare activitati constante si consecvente pentru administrarea probelor. Asa incat, coroborand acest fapt cu imprejurarea ca ambii inculpati au fost vizati de acuzatii similare, respectiv de fapte de coruptie, fiind trimisi in judecata, s-a concluzionat cu suficient temei existenta unui modus operandi al acestora, rezultat din multitudinea de acte infractionale comise in contextul functiilor publice. A fost evident ca in prezent inculpata Bica Alina Mihaela nu mai ocupa functii de demnitate publica si nu ar mai putea comite fapte similare, insa actele infractionale repetitive comise in timpul ocuparii functiei de procuror sef al DIICOT, cu privire la care a banuita inculpata si actele infractionale descoperite inculpatului si faptul ca in prezent este judecat tot pentru fapte aflate in conexitatea coruptiei, au constituit puternice dovezi ale starii de pericol pentru ordinea publica”.

*Cititi aici Incheierea ICCJ nr. 635/02.09.2015 prin care judecatoarea de drepturi si libertati Simona Cristina Nenita a dispus arestarea Alinei Bica si a lui Serban Pop

*Cititi aici incheierea Curtii de Apel Oradea de respingere a arestarii preventive in cazul judecatorului Mircea Puscas