Dupa ce ani de zile au fost ocupati sa puna umarul la actiunile de desfiintare a Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), magistratii activisti au pus ochii pe o noua institutie care, cat de cat, mai devoaleaza abuzurile comise in sistem si care in trecut a scos la iveala supravegherea si santajarea a mii de judecatori si procurori din tara, precum si implicarea SRI in dosarele penale, multe dintre ele instrumentate si solutionate chiar de catre magistrati activisti. Este vorba despre Inspectia Judiciara, a carei desfiintare este ceruta de asociatiile judecatorilor si procurorilor #rezist.

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, condusa de judecatorul Dragos Calin (foto dreapta) de la Curtea de Apel Bucuresti, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor, pastorita de procuroarea DNA Alexandra Carmen Lancrajan (foto centru), si Asociatia Initiativa pentru Justitie a procurorului militar Bogdan Pirlog (foto dreapta) solicita desfiintarea Inspectiei Judiciare si inlocuirea ei cu doua structuri de inspectie judiciara cu personalitate juridica distincta, una pentru judecatori, alta pentru procurori. Propunerea a fost facuta prin intermediul unui comunicat de presa comun, dat publicitatii marti, 31 august 2021.

Capii magistratilor #rezist au dosare la Inspectie

Cele trei asociatii acuza ca Inspectia Judiciara s-ar fi transformat intr-o autoritate de tip piramidal, aflata la dispozitia unui inspector sef cu o putere discretionara, fata de care inspectorii judiciari sunt pe deplin subordonati, existand riscul ca independenta acestora sa fie afectata. De asemenea, aceiasi magistrati activisti sustin ca doar prin desfiintarea Inspectiei Judiciare si crearea a doua noi directii vor fi inlaturate suspiciunile cu privire la fabricarea de dosare impotriva unor magistrati consderati incomozi de catre grupuri de interese care ar avea in subordine presa si ar dori sa controleze sistemul judiciar.

Interesant este ca cererea de desfiintare a Inspectiei Judiciare vine in contextul in care multi dintre capii judecatorilor si procurorilor #rezist au dosare la Inspectia Judiciara si chiar au fost trimisi in judecata disciplinara. Ii amintim in acest sens doar pe judecatorul Dragos Calin de la Curtea de Apel Bucuresti si procurorul Bogdan Pirlog.

Iata comunicatul asociatiilor magistratilor activisti:

“Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie: Solicitam desfiintarea Inspectiei Judiciare si crearea a doua structuri de inspectie judiciara cu personalitate juridica distincta, una pentru judecatori si, respectiv, alta pentru procurori

Prin Hotararea nr. 230 din 23 martie 2021, Sectia pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat 'calitatea foarte scazuta a activitatii Inspectiei Judiciare in domeniul raspunderii disciplinare, in conditiile in care rezolutiile de exercitarea actiunilor disciplinare au fost confirmate de inspectorul-sef, inclusiv prin incalcarea dispozitiilor legale care vizeaza impartialitatea; directionarea activitatii Inspectiei Judiciare in perioada 2017 – 2020 asupra procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie si asupra procurorilor din cadrul asociatiilor profesionale care au luat pozitii fata de modificarile legislative din anul 2018; consemnarea de mentiuni nereale in Raportul de activitate al Inspectiei Judiciare pentru anul 2020, in scopul dezinformarii cu privire la rezultatele Inspectiei Judiciare; recrutarea unor inspectori judiciari care isi accepta limitele profesionale (mentiunile din Raportul de activitate), fara a face vreun efort in surmontarea acestora.'

Astfel, 'in perioada 2017-2020, din cele 50 de actiuni exercitate de Inspectia Judiciara, Sectia pentru procurori in materie disciplinara a solutionat un numar total 44 actiuni disciplinare, din care 30 de actiuni disciplinare prin respingerea si anularea acestora, ajungandu-se ca in anul 2020 sa fie admisa o singura actiune disciplinara exercitata de Inspectia Judiciara, 6 actiuni sa fie respinse si 7 anulate. Din cele 30 de actiuni disciplinare prin 19 hotarari s-a dispus respingerea actiunilor disciplinare si prin 11 hotarari s-a dispus anularea actiunilor disciplinare, din care: 16 hotarari definitive de respingere a actiunilor disciplinare si 7 hotarari definitive de anulare a actiunilor disciplinare; o hotarare de respingere a actiunii disciplinare si 3 hotarari de anulare a actiunilor disciplinare, toate aflate pe rolul inaltei Curti de Casatie si Justitie, in vederea judecarii recursului; 2 hotarari de respingere a actiunii disciplinare si o hotarare de anulare a actiunii disciplinare, modificate in recurs. Din cele 19 hotarari de respingere a actiunilor disciplinare, 18 hotarari au fost respinse ca neintemeiate si una ca fiind ramasa fara obiect.'

Inspectia Judiciara joaca un rol esential in cadrul procedurii disciplinare, deoarece efectueaza ancheta preliminara si decide daca este necesar sa initieze o cercetare disciplinara. Aceasta cercetare se realizeaza de catre inspectorii judiciari inainte de a decide sa formuleze sau nu actiune disciplinara in fata sectiei competente a CSM. Inspectia Judiciara are, de asemenea, atributii importante in declansarea procedurii care conduce la determinarea existentei unei erori judiciare.

In arhitectura activitatilor de inspectie judiciara, inspectorul-sef dispune de atributii-cheie, care au fost consolidate prin modificarile din anul 2018: numeste inspectorii judiciari, desemneaza inspectorii cu functii de conducere, gestioneaza activitatea Inspectiei Judiciare si procedurile disciplinare, organizeaza repartizarea dosarelor, stabileste domeniile specifice de activitate cu privire la care se exercita controlul, este principalul emitent de instructiuni/ordine si are capacitatea de a initia el insusi o procedura disciplinara sau de a aviza/confirma solutia de clasare a sesizarii data de un inspector in cadrul verificarilor prealabile.

Prin aceste modificari, Inspectia Judiciara a devenit, practic, o autoritate publica de tip piramidal, unica in cadrul sistemului judiciar, aflata la dispozitia unei singure persoane, cu o putere discretionara extinsa (inclusiv in adoptarea cadrului normativ organizatoric, confirmarea / infirmarea deciziilor inspectorilor judiciari etc.). In aceasta structura, magistratii (judecatori si procurori) numiti inspectori judiciari de inspectorul-sef sunt pe deplin subordonati acestuia, cu riscul de a fi afectata in substanta independenta lor functionala.

Bugetele Inspectiei Judiciare se apropie anual de suma de 10 milioane de Euro (anul 2017 – 31.408.000 lei; anul 2018 – 31.800.000 lei; anul 2019 – 42.715.000 lei; anul 2020 – 36.905.000 lei).

Din aceste sume, o parte insemnata este destinata diurnelor pe care inspectorii judiciari le primesc (anul 2017 – 3.725.911 lei; anul 2018 – 3.790.227 lei; anul 2019 – 4.909.818 lei; anul 2020 – 5.886.929 lei), respectiv peste 1.000.000 de Euro anual.

Prin hotararea Marii Camere a Curtii de Justitie a Uniunii Europene pronuntata in cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 si C-397/19, s-a stabilit ca articolul 2 si articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, precum si Decizia 2006/928 trebuie interpretate in sensul ca se opun unei reglementari nationale adoptate de guvernul unui stat membru care ii permite acestuia din urma sa faca numiri interimare in functiile de conducere ale organului judiciar insarcinat cu efectuarea cercetarilor disciplinare si cu exercitarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor fara respectarea procedurii ordinare de numire prevazute de dreptul national atunci cand aceasta reglementare este de natura sa dea nastere unor indoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor si a functiilor acestui organ ca instrument de presiune asupra activitatii respectivilor judecatori si procurori sau de control politic al acestei activitati. ('200 Prin urmare, dat fiind ca persoanele care ocupa functiile de conducere in cadrul unui astfel de organ pot exercita o influenta determinanta asupra activitatii acestuia, normele care guverneaza procedura de numire in aceste functii trebuie sa fie concepute, dupa cum a aratat in esenta domnul avocat general la punctul 269 din Concluziile prezentate in cauzele C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19 si C-355/19, astfel incat sa nu poata da nastere niciunei indoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor si a functiilor organului mentionat ca instrument de presiune asupra activitatii judiciare sau de control politic al acestei activitati. (…) 205 Mai exact, o reglementare nationala poate genera indoieli precum cele mentionate la punctul 200 din prezenta hotarare atunci cand are ca efect, fie si cu titlu provizoriu, sa permita guvernului statului membru in cauza sa faca numiri in functiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetarile disciplinare si de a exercita actiunea disciplinara impotriva judecatorilor si a procurorilor cu incalcarea procedurii ordinare de numire prevazute de dreptul national.')

Astfel, prevederile legislative nationale privind numirea interimara a inspectorului-sef al Inspectiei Judiciare nu se mai pot aplica, din pricina contrarietatii cu dreptul Uniunii Europene, iar toate actele emise in perioada interimatului (05.09.2018-14.05.2019) de acest inspector-sef (intre care Regulamentul de organizare si functionare a Inspectiei Judiciare ori actele de numire in functie a unor inspectori selectati in acest temei, inclusiv inspectorul-sef) sunt nule (principiul dominoului).

In baza aceleiasi hotararii a CJUE, toate Rapoartele MCV vor trebui luate in considerare in mod corespunzator de Romania, tinand seama de cerintele principiului cooperarii loiale prevazut la articolul 4 alineatul (3) din TUE. in acest temei, nu vor mai putea fi ignorate de nicio autoritate publica interna din Romania.

Raportul MCV din noiembrie 2018 a evidentiat preocupari serioase cu privire la Inspectia Judiciara: recurenta cu care au fost initiate proceduri disciplinare impotriva magistratilor care se opuneau in mod public directiei urmate de reforma sistemului judiciar, divulgarile de documente in presa (utilizate apoi de politicieni pentru a ataca institutiile judiciare) si prelungirea mandatului conducerii de catre guvern. Raportul din noiembrie 2018 a recomandat: 'Numirea imediata, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspectiei Judiciare si numirea, in termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspectiei Judiciare'.

Raportul MCV dat publicitatii de Comisia Europeana la data de 22.10.2019 mentioneaza, in ceea ce priveste Inspectia Judiciara, ca s-a constatat faptul ca 'in perioada care a trecut de la ultimul raport, au continuat sa fie initiate proceduri disciplinare impotriva magistratilor, inclusiv a sefilor institutiilor judiciare care se opun reformarii sistemului judiciar (respectiv legilor justitiei adoptate in anul 2018, s.n.), si au continuat sa fie divulgate documente in presa. Prin urmare, recomandarea din noiembrie 2018 a fost depasita de evenimente, insa preocuparile care au motivat-o raman perfect valabile. In repetate randuri, rapoartele MCV au atras atentia asupra presiunii la care sunt supusi magistratii si institutiile judiciare ca urmare a atacurilor publice din partea politicienilor si a presei. De la inceputul anului 2018, aceasta situatie s-a inrautatit pe fondul actiunilor intreprinse de autoritatile responsabile cu anchetarea disciplinara si penala a magistratilor. Directia Nationala Anticoruptie si Parchetul General sunt de mult timp supuse unor presiuni deosebite in aceasta privinta. in perioada de referinta s-a inregistrat, de asemenea, o crestere puternica a presiunilor asupra inaltei Curti de Casatie si Justitie, care este instanta competenta pentru numeroase procese de coruptie la nivel inalt. Guvernul a transmis Curtii Constitutionale doua cereri de solutionare a unor conflicte juridice de natura constitutionala legate de interpretarea de catre ICCJ a regulilor procedurale privind constituirea completurilor de judecata in cauzele penale. In plus, Inspectia Judiciara a introdus o plangere disciplinara impotriva presedintei sale, iar Sectia pentru judecatori a CSM a cerut revocarea acesteia din functie. Aceste actiuni combinate par sa aiba drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Inaltei Curti, iar atunci cand presedinta ICCJ si-a anuntat intentia de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar ca acesta era motivul. (…) Aceste evolutii confirma evaluarea efectuata de Comisie in raportul din noiembrie 2018, conform careia Consiliul Superior al Magistraturii nu isi indeplineste rolul de a asigura un sistem de control si echilibru eficace, in masura sa apere independenta institutiilor judiciare asupra carora se exercita presiuni.'

Aceleasi critici sunt reluate in Raportul MCV dat publicitatii la data de 08.06.2021, la Obiectivul de referinta 1: independenta sistemului judiciar si reforma sistemului judiciar – Inspectia Judiciara, mentionandu-se clar urmatoarele:

'Anii 2018 si 2019 au fost marcati de controverse cu privire la abordarea CSM fata de functia de inspector-sef, intrucat CSM a prelungit efectiv durata mandatului inspectorului-sef in exercitiu, in pofida controverselor legate de o prelungire provizorie, sub forma interimatului, pe baza unei ordonante de urgenta a guvernului. Curtea de Justitie a UE a fost sesizata cu o cerere de decizie preliminara privind compatibilitatea cu articolul 2 si cu articolul 19 alineatul (1) din TUE a competentei guvernului de a efectua in cadrul Inspectiei Judiciare numiri interimare in functii de conducere responsabile cu desfasurarea procedurilor disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor. in hotararea sa din 18 mai 2021, CJUE a statuat ca o reglementare nationala nu poate sa dea nastere unor indoieli cu privire la faptul ca prerogativele unui organ judiciar insarcinat cu efectuarea cercetarilor disciplinare si cu exercitarea actiunii disciplinare impotriva judecatorilor si a procurorilor ar putea fi utilizate ca instrument de presiune asupra activitatii respectivilor judecatori si procurori sau de control politic al acestei activitati. Curtea a statuat ca o reglementare nationala este de natura sa dea nastere unor astfel de indoieli atunci cand are ca efect, fie si cu titlu provizoriu, sa permita guvernului statului membru in cauza sa faca numiri in functiile de conducere ale organului care are misiunea de a efectua cercetarile disciplinare si de a exercita actiunea disciplinara impotriva judecatorilor si a procurorilor cu incalcarea procedurii ordinare de numire prevazute de dreptul national. Hotararea reconfirma scopul recomandarii din 2018. Autoritatile care supravegheaza Inspectia Judiciara, in special CSM, vor trebui sa tina seama in mod corespunzator de hotarare, si in lumina preocuparilor repetate exprimate cu privire la activitatea Inspectiei Judiciare.

In ultimii ani, institutiile judiciare, inclusiv CSM, au scos in evidenta existenta unor preocupari legate de lipsa de raspundere a Inspectiei Judiciare, mentionand proportia ridicata a dosarelor inaintate in instanta de Inspectie, respinse in cele din urma in instanta, concentrarea tuturor proceselor decizionale in cadrul atributiilor inspectorului-sef si limitele competentelor de supraveghere ale CSM. Pe plan mai general, aceste evolutii au ridicat semne de intrebare cu privire la masura in care noile dispozitii ale legilor justitiei privind numirea conducerii Inspectiei Judiciare si raspunderea acesteia ofera garantii suficiente si asigura echilibrul corect intre judecatori, procurori si CSM. Noile proiecte de legi ale justitiei din martie 2021, cu privire la care ministrul justitiei a solicitat avizul CSM, modifica dispozitiile privind numirea inspectorului-sef si al inspectorului sef-adjunct, precum si mecanismele de control referitoare la activitatea Inspectiei Judiciare, conferind CSM competente de supraveghere sporite si implicand Institutul National al Magistraturii in concursurile pentru ocuparea posturilor din cadrul Inspectiei Judiciare. In perioada de raportare, conform informatiilor furnizate de institutiile judiciare, s-a inregistrat o reducere generala a activitatii Inspectiei Judiciare si anume, mai putine proceduri disciplinare din oficiu care ridica semne de intrebare cu privire la obiectivitate. Cu toate acestea, exista in continuare cazuri care au dat nastere unor preocupari cu privire la cercetarile disciplinare si sanctiunile severe aplicate magistratilor care critica eficienta si independenta sistemului judiciar. Printre exemple se numara procedurile disciplinare cu propunerea de suspendare preventiva din functie pana la finalizarea cercetarii disciplinare si decizia adoptata de CSM impotriva judecatorilor din asociatiile magistratilor care s-au impotrivit schimbarilor din perioada 2017-2019 ce constituiau regrese si au inaintat Curtii de Justitie a Uniunii Europene cereri de decizie preliminara (cercetarea disciplinara se refera la pretinsele conversatii de grup divulgate din cadrul unui grup privat creat pe o retea de socializare).'

Raportul din 2021 privind statul de drept (Capitolul consacrat situatiei statului de drept din Romania), publicat de Comisia Europeana, a luat act de inceperea cercetarii disciplinare pentru savarsirea abaterii disciplinare reprezentand exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, fata de un judecator de la Curtea de Apel Pitesti, ca urmare a aplicarii intr-un litigiu, la 7 iunie 2021, a hotararii Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 18 mai 2021, pronuntata in cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 si C-397/19, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si altii. In principiu, o procedura disciplinara este incompatibila cu normele dreptului Uniunii Europene, daca afecteaza esenta procedurii reglementate de articolul 267 TFUE si, odata cu aceasta, chiar fundatia Uniunii insesi, avand un efect disuasiv asupra oricarui magistrat roman chemat sa aplice normele obligatorii ale dreptului Uniunii Europene, inclusiv jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, in temeiul art.148 din Constitutia Romaniei.

Asadar, Inspectia Judiciara a declansat recent proceduri disciplinare tocmai impotriva judecatorilor care au fost la originea sesizarii CJUE si a celor care au aplicat hotararea CJUE, intr-o manifestare de forta ce a fost perceputa de toti observatorii externi relevanti ca fiind vindicativa, de natura a compromite aplicarea obligatorie a dreptului UE in Romania. De asemenea, aceste cercetari disciplinare sunt efectuate tocmai de inspectorii judiciari numiti fie in perioada de interimat a inspectorului-sef, fie in cadrul concursurilor controlate de inspectorul -sef.

Un organ insarcinat cu deschiderea procedurilor disciplinare, precum Inspectia Judiciara, ar trebui cel putin sa demonstreze un anumit grad de independenta operationala si de ancheta.

Prin urmare, avand in vedere organizarea actuala, precum si evidenta nelegalitate a actelor de numire a unor inspectori judiciari in perioada 2018-2019, este necesara desfiintarea Inspectiei Judiciare si crearea a doua structuri de inspectie judiciara cu personalitate juridica distincta, una pentru judecatori si alta pentru procurori, cu inlaturarea functionarii pe sistem ierarhic subordonat. Fiecare inspector judiciar trebuie sa fie independent in emiterea solutiilor, cauzele trebuie repartizate aleatoriu, iar accederea pe posturile de inspector judiciar (procuror sau judecator) trebuie sa opereze pe baza de examen sustinut pe criterii obiective si meritocratice. Doar astfel vor fi inlaturate suspiciunile privind 'fabricarea de dosare' pentru anumiti magistrati considerati incomozi de grupuri de interese care au in subordine parti din mass-media sau care doresc controlarea sistemului judiciar.

O astfel de solutie a fost salutata de Comisia de la Venetia in cazul Bulgariei (Avizul nr.1002/2020 din 20 noiembrie 2020) si ar corespunde principiului separarii carierelor, introdus expres in legislatia organizarii judecatoresti si a statutului magistratilor in anul 2018 (art. 1 alin.2 din Legea nr.303/2004 prevede: '(2) Cariera judecatorului este separata de cariera procurorului, judecatorii neputand interfera in cariera procurorilor si nici procurorii in cea a judecatorilor.')”