Curtea Constitutionala a Romaniei trebuie sa revizuiasca hotararea 32/2024 prin care a dispus anularea alegerilor, dupa ce Comisia de la Venetia a confirmat ca alegerile prezidentiale au fost anulate abuziv si nelegal. Opinia apartine organizatiei APADOR-CH, care, marti, 28 ianuarie 2025, a dat publicitatii o analiza a raportului Comisiei de la Venetia privind anularea alegerilor.

Astfel, in analiza intitulata “Comisia de la Venetia opiniaza ca anularea alegerilor prezidentiale din 2024 s-a facut cu incalcarea mai multor standarde democratice”, APDOR-CH subliniaza ca revizuirea hotararii de anulare a alegerilor este cat se poate de posibila, avand in vedere ca cei noua judecatori CCR (foto) si-au mai revizuit o hotarare in acest caz, si anume cea prin care validase turul I al alegerilor prezidentiale.

Prezentam analiza APADOR-CH:

“Comisia de la Venetia opiniaza ca anularea alegerilor prezidentiale din 2024 s-a facut cu incalcarea mai multor standarde democratice

La data de 27 ianuarie 2025, Comisia de la Venetia, pe numele sau complet Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, a publicat un Raport urgent privind anularea de catre Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a alegerilor prezidentiale din Romania, de la finele anului 2024. Comisia a fost sesizata de catre presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (nu orice persoana/entitate are dreptul de a sesiza Comisia).

Raportul contine mai multe constatari si recomandari. Recomandarile nu au, formal, putere obligatorie, ci sunt facultative. Dar, avand in vedere ca rolul comisiei este de a stabili, prin expertii din compunerea sa (vorbim in principiu despre experti, nu ne referim la calitatea reprezentantilor Romaniei in Comisie), standardele democratice in materie, este de asteptat ca tarile membre ale UE sa puna in practica recomandarile Comisei, ca state care aleg sa urmeze calea democratica.

In raport se mentioneaza ca au fost avute in vedere problemele de principiu, si nu analiza concreta a deciziei CCR[1]. Deci, Comisia nu isi propune (si nici nu poate) sa anuleze sau sa confirme decizia CCR. In raport, Comisia nu neaga posibilitatea ca decizia anularii alegerilor sa fie dispusa de o curte constitutionala[2] si nici posibilitatea ca aceasta sa se sesizeze din oficiu[3]. Dar, lucrurile cu care a fost de acord Comisia, privind procedura democratica a anularii alegerilor se cam opresc aici. Iata, pe scurt, cateva dintre cele mai importante observatii ale Comisiei, cu precizarea ca este posibil ca fiecare cititor al raportului Comisiei sa identifice si alte probleme:

1. Dreptul unei curti constitutionale de a actiona din oficiu si a anula alegerile trebuie reglementat clar in lege si trebuie prevazut numai pentru situatii exceptionale[4]. Mai mult, Comisia a atras atentia ca, prin practica curtii de a se sesiza din oficiu[5], se produce un efect negativ, pentru ca, prin sesizarea din oficiu, se ajunge la eludarea regulii care prevede ca deficientele in materie electorala nu pot fi sesizate oricand, ci doar intr-un termen scurt, pentru ca derularea procesului electoral sa nu fie impiedicata[6]. Deoarece sesizarea din oficiu a curtii este posibila oricand, este posibil ca sesizarile tardive sa fie luate, indirect, in considerare, desi ele ar trebui respinse pe acest motiv, al tardivitatii. Astfel este eludata regula care prevede ca incalcarile de lege in materie electorala trebuie invocate numai intr-un anumit termen, care trebuie sa fie scurt.

La noi, legea nu prevede dreptul CCR de a se sesiza din oficiu pentru anularea alegerilor. De aceea, in hotararea nr. 32/2004 de anulare a alegerilor, CCR nu a invocat o prevedere legala, pentru a justifica sesizarea sa din oficiu pentru a anula alegerile, ci a invocat doar propria jurisprudenta, o hotarare mai veche – adica propria vointa. Este de mentionat ca, potrivit legii de functionare a CCR (Legea 47/1992), CCR se poate sesiza din oficiu doar asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei. De asemenea, la noi, nu este reglementata prin lege nici procedura anularii alegerilor de catre CCR. Mai mult, CCR s-a sesizat din oficiu si a anulat alegerile dupa ce au expirat toate termenele prevazute de lege, in care persoanele nemultumite puteau depune contestatii. Deci, sub toate aceste aspecte, sunt incalcate standardele democratice prezentate in raportul Comisiei.

2. Potrivit raportului Comisiei, in cazul in care urmeaza ca o curte, inclusiv o curte constitutionala, sa se pronunte cu privire la anularea unor alegeri, procedura din fata curtii trebuie sa garanteze respectarea urmatoarelor drepturi[7]:

a) Dreptul la audiere echitabila, publica si transparenta cu privire la problema ce trebuie solutionata de curte, audiere la care sa participe toate partile (si partea care cere/sustine anularea alegerilor, si partea care se opune anularii alegerilor).

La noi, un astfel de drept nu este garantat, nici in caz de anulare a alegerilor si nici in caz de excludere a unui candidat din cursa electorala.

b) Dreptul de a prezenta probe in sustinerea plangerii (in prima instanta] dupa depunerea acesteia (insistam asupra termenului „probe” folosit de Comisie. Comisia se refera explicit la probe, nu la simple informatii).

La noi, un astfel de drept nu este garantat nici in caz de anulare a alegerilor si nici in caz de excludere a unui candidat din cursa electorala. Decizia CCR de anulare a alegerilor nu s-a luat pe baza de probe, ci pe baza unor informatii furnizate de serviciile de informatii. Pe langa aceste informatii, nu au fost oferite si probe, desi Comisia a precizat ca informatiile provenite de la serviciile de informatii sunt doar informatii contextuale, iar decizia unei curti de anulare a alegerilor trebuie sa faca referire la probe.[8]

c) Dreptul de a contesta decizia de prima instanta a curtii la o instanta judecatoreasca. La noi, un astfel de drept nu este garantat, nici in caz de anulare a alegerilor si nici in caz de excludere a unui candidat din cursa electorala de catre CCR. Hotararea CCR este inatacabila, nu poate fi supusa niciunei cai de atac. Instantele de judecata, sesizate cu plangeri/contestatii impotriva hotararii CCR au stabilit ca o hotarare CCR in materie electorala nu poate fi atacata in instanta. Or, potrivit standardelor democratice amintite de Comisie in raportul urgent, hotararea oricarui decident in materie electorala, chiar si daca decidentul este o curte constitutionala, trebuie sa poata fi contestata la o instanta judecatoreasca.

Se poate lesne constata ca, la noi, sub toate aceste aspecte privind respectarea drepturilor procesuale in cadrul procedurii de anulare a alegerilor, sunt incalcate standardele democratice prezentate in raportul Comisiei.

* * *

Ce se poate face, urgent sau nu, dupa acest raport urgent al Comisiei? Doua lucruri ar fi de facut, dar ambele sunt la fel de improbabile, pe cat de sigur e ca traim pe o corabie care navigheaza fara carma:

1. CCR sa revina asupra hotararii de anulare a alegerilor, pe motiv ca din actul nou aparut (in speta, raportul urgent din 27 ianuarie 2025), act care nu exista la data adoptarii hotararii CCR de anulare a alegerilor, din 6 decembrie 2024, rezulta ca anularea alegerilor s-a facut cu incalcarea mai multor standarde democratice. La par. 9 din raportul Comisiei se mentioneaza ca CCR deja si-a revizuit, la 6 decembrie 2024, o hotarare anterioara, din 2 decembrie 2024. Deoarece revizuirea este o cale de indreptare a hotararilor definitive gresite ale CCR care este deja utilizata de CCR[9], ea ar putea fi utilizata si pentru revizuirea hotararii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile.

2. Parlamentul sa modifice de urgenta legislatia electorala si cea privind CCR, pentru a se conforma standardelor democratice prezentate in raportul urgent al Comisiei din 25 ianuarie 2025.

Daca acele doua lucruri, care ar fi de facut, nu pot fi facute, mai ramane doar de reflectat asupra urmatoarei afirmatii, care nu se afla in raportul urgent al Comisiei: The answer, my friend, is blowing in the wind….”

[1] Par. 6. “It is not for the Venice Commission to go into the facts of the case, or into the examination of the decision by the Romanian Constitutional Court. The question put to the Venice Commission by the Parliamentary Assembly is of a general nature, and it refers to an analysis of general comparative constitutional law and European and international standards.”

[2] Par. 21 “(…)The attribution of the right to cancel elections to the constitutional court is thus in line with – although not required by – European and international standards and with the legislation in many States (….)”

[3] Par. 26. “International standards do not impose nor prohibit in principle ex officio decisions of constitutional courts”

[4] Par. 27 “If constitutional courts were given the right to act ex officio and to annul elections on their own initiative – this would be an enormous power for which it would be reasonable to demand a clear legal basis. In the view of the Venice Commission, the power of constitutional courts to invalidate elections ex officio – if any – should be limited to exceptional circumstances and clearly regulated, in order to preserve voters’ confidence in the legitimacy of elections.”

[5] In limbajul comun, mai este folosit si termenul de “autosesizare”.

[6] Par. 26. “Moreover, an extensive ex officio competence of the constitutional court could put in question the value of (mostly rather short and strict) time limits for complaints if the instance reviewing the election was free to act ex officio after the time limit has expired.”

[7] Par. 30 “… the Venice Commission concluded the following in relation to procedural rights in electoral disputes:

“47. In terms of procedural rights, the applicants’ right to a hearing involving both parties must be protected. More specifically, the following rights must be guaranteed:

“a. The right to present evidence in support of the complaint [appeal at first instance] after it is filed;

1. The right to a fair, public, and transparent hearing on the complaint;

2. The right to appeal the decision on the complaint to a court of law”.

3. The hearing must be public, as the transparency of electoral dispute procedures is very important to ensure trust in the electoral process. Decisions must be well-reasoned and made public.

31. In the view of the Venice Commission, such procedural requirements (par. 30) also apply to ex officio decisions that lead to the annulment of the election”

[8] Par. 59 “In the opinion of the Venice Commission, such decisions should precisely indicate the violations and the evidence, and they must not be based solely on classified intelligence (which may only be used as contextual information), as this would not guarantee the necessary transparency and verifiability.”

[9] Par. 9. “Another specific feature of the Romanian case is that the Constitutional Court’s decision of 6 December 2024 was a revision of its own decision of 2 December 2024 in which it had confirmed the general validity of the elections. This new decision of the Constitutional Court was justified on the basis of new information”